Președintele Academiei Române: „Colaborarea ICR cu Academia Română va duce la consolidarea celor două instituții”
Academia Română şi Institutul Cultural Român au semnat un acord de parteneriat instituţional, ce are ca scop promovarea creaţiei culturale şi ştiinţifice româneşti în ţară şi în străinatate. Ceremonia s-a desfăşurat la sediul Academiei Române şi a fost urmată de o conferinţă de presă, susţinută de acad. Cristian Hera, preşedintele Academiei Române, Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural
Român, acad. Victor Spinei, vicepreşedinte şi coordonator al programului „Centenar“, acad. Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi Krizbai Béla Dan, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român.
Acordul de parteneriat va asigura colaborarea dintre cele două instituţii în vederea promovării culturii române la nivel internaţional. Preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu, a subliniat că această cooperare dintre Academia Română şi ICR a fost până în prezent, armonioasă, iar protocolul semnat nu deschide, ci continuă un drum comun, în contextul marilor provocări ale Anului Centenarului Marii Uniri. „Protocolul încheiat astăzi reprezintă împlinirea unui deziderat pe care l-am exprimat încă din primele zile ale mandatului meu la Institutul Cultural Român: un parteneriat solid cu forul ştiinţific şi cultural cel mai înalt al României. Vedem acest parteneriat drept un corolar de la sine înţeles al misiunii noastre de căpătâi, aceea de a promova valorile culturii române în lume”, a declarat preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu. „Documentul pe care îl semnăm acum reprezintă extinderea unor legături deja prezente. Un exemplu la îndemână este Roma, urbea către care se spune că duc toate drumurile, unde, la Accademia di Romania, putem vorbi despre o simbioză între dimensiunea ştiinţifică şi umanistă, girată de Academia Română şi diplomaţia culturală, resort al Institutului Cultural Român. Tot astfel sta
u lucrurile şi dacă urcăm spre nord-est, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia”, a subliniat Liliana Ţuroiu.
Preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, a menţionat, la rândul său, buna colaborare cu Institutul Cultural Român: „Instituţiile noastre sunt pe o cale bună şi, vă mărturisesc că sunt fericit, pentru că această colaborare continuă. (…) Obiectivele majore ale Academiei Române coincid în mare măsură cu obiectivele majore al Institutului Cultural Român. Această colaborare va duce la consolidarea celor două instituţii atât în ţară, cât şi în afara hotarelor ţării”.
La rândul său, academicianul Eugen Simion a subliniat importanţa ca o naţiune să mizeze pe cultură, arătând că ICR se manifestă constant în acest sens, în ultima perioadă. „Trebuie să remarc un lucru important: ceva s-a schimbat, recent, în atitudinea ICR. E mai deschis, e mai atent la oamenii care fac cultură şi ia în serios difuzarea culturii române în lume. ICR face diplomaţie culturală în adevăratul sens. Eu cred că pe această diplomaţie trebuie să contăm. Români, mizaţi pe cultură!”, a îndemnat acad. Eugen Simion.
Cele două părţi s-au angajat la generarea unor acţiuni concrete, pe termen lung. „Urmăresc de multă vreme ce se întâmplă la Institutul Cultural Român: activitatea din ultimul an e cu totul laudativă. E vorba de o diversitate de acţiuni, unele de o elevaţie deosebită, de anvergură: Oedipe la Londra, expoziţiile de la Veneţia, Bookfest-ul de la Chişinău şi alte activităţi care fac cinste instituţiei cu care semnăm parteneriatul de cooperare. Vom face lucruri pragmatice, concrete. Ceea ce se realizează prin dinamismul conducerii ICR şi prin lucrurile pe care le coagulăm la Academie trebuie adus la cunoştinţa unui public larg. Sunt chestiuni concrete care nu se vor circumscrie numai sărbătoririi Centenarului, ci au bătaie lungă. Trebuie să avem conştiinţa de a lăsa celor care ne vor urma continuitatea unei tradiţii culturale. Academia Română poate oferi lucruri concrete, donaţii de cărţi la reprezentanţe ICR din străinătate, organizarea de conferinţe şi simpozioane. Unul dintre marile proiecte ale Academiei este cel privind elaborarea celor 30 de volume de sinteză din toate domeniile importante ale culturii şi ştiinţei româneşti. acestea trebuie să apară întâi în româneşte şi să fie difuzate în ţară, iar cu ajutorul ICR să le traducem şi să le difuzăm dincolo de hotarele României”, a declarat acad. Victor Spinei.
Anul acesta ICR este angrenat în patru proiecte mari de ţară, respectiv: celebrarea Centenarului Marii Uniri (1918-2018); Sezonul Cultural România-Franţa (29 noiembrie 2018-14 iulie 2019); participarea României la Festivalul Internaţional de Artă Europalia (septembrie/octombrie 2019 -– ianuarie 2020) şi deţinerea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România (în primul semestru din anul 2019). „Lucrăm şi ne străduim să mobilizăm toate resursele, astfel încât să ne punem în valoare şi patrimoniul remarcabil şi vitalitatea creaţiei contemporane. Sunt convinsă că Academia Română va fi un partener important în realizarea acestor proiecte”, a conchis preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu.
„Brâncuşi – Duchamp – Marthe,
în intimitatea atelierului din Impasse Ronsin”
Institutul Cultural Român a găzduit evenimentul „Brâncuşi – Duchamp – Marthe, în intimitatea atelierului din Impasse Ronsin”, prilej cu care au fost lansate albumele Brancusi et Marthe – ou l’histoire d’amour entre Tantan et Tonton şi Correspondance Brancusi – Duchamp. Cărţile au fost prezentate sub forma unei dezbateri de doctor în istoria artei, Doina Lemny, editoarea volumelor, cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă Centrul Pompidou din Paris şi Cristian Robert Velescu, istoric de artă. 
„Sărbătorim astăzi un spirit mare, aşadar, să spunem La mulţi ani, Constantin Brâncuşi! Îmi doresc mult ca toţi oaspeţii, prezenţi în numar foarte mare în această seară, să-şi aducă aminte de momentul acesta“ a spus doamna Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, în deschiderea evenimentului.
Într-o sală arhiplină, cu iubitori şi admiratori ai marelui sculptor, printre care s-a aflat şi ministrul Afacerilor Externe, domnul Teodor Meleşcanu, preşedintele ICR a menţionat că lucrările editate de doamna Doina Lemny, rezultat al unei munci asiduee şi încărcate de profunzime, urmează a fi promovate de ICR şi cu ocazia evenimentelor organizate în cadrul Sezonului Cultural România Franţa, dar şi cu prilejul altor proiecte şi programe care promovează cultura română la cel mai înalt nivel.
La eveniment au participat secretarul de stat în Ministerul Culturii, Alexandru Pugna, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale Ioan Ştefan Groza, rectorul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti (UNARTE) Cătălin Bălescu, Unda Popp, directorul departamentului Modă din cadrul UNARTE, Eugen Gustea, prorector UNARTE, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), Petru Lucaci şi vicepreşedintele Gheorghe Dican, diplomatul Victor Micula, dar şi colaboratori de prestigiu ai ICR: artişti, jurnalişti şi admiratori ai lui Constantin Brâncuşi.
Apariţia celor două volume este rezultatul unui efort colectiv încununat de recunoaştere in lumea artei. „Volume de felul celor pe care le lansăm astăzi sunt rezultatul unei munci desfăşurate cu asiduitate. Valoroase pentru istoria şi înţelegerea artei, ele au, la rândul lor, şi acest merit: ni-i înfăţişează pe artişti ca oameni vii, in carne şi oase.“ a conchis Liliana Ţuroiu.
În numele Institutului Cultural Român, doamna Liliana Ţuroiu a înmânat distincţii de onoare invitaţilor Doina Lemny şi Cristian Velescu. Proiecţia filmului despre viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi a prefaţat dialogul dintre cei doi invitaţi: Doina Lemny şi Cristian Velescu. Amănunte neştiute despre iubirea dintre marele sculptor român şi dansatoarea elveţiană Marthe Lebherz, dar şi despre prietenia acestuia cu Marcel Duchamp, precum şi mărturii „de culise” despre realizarea celor două cărţi, au fost dezvăluite publicului prezent în Sala Mare a ICR.
Autoare a celor două volume, Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Pa-ris, specialistă în sculptura din prima jumătate a secolului XX. Este co-curatoare a celor şapte expoziţii tematice la Atelierul Brâncuşi din perioada 1998 – 2002. „A fost foarte dificil să publicăm cartea, deoarece, editurile cer acordul oficial al moştenitorilor. Urmaşii Marthei erau de negăsit, iar cei ai lui Duchamp nu au acceptat. Abia anul trecut, cu ajutorul compatriotului nostru, Ionuţ Steianu, jurnalist la M6, au fost găsiţi urmaşii Marthei Lebherz, (leur tante) care au acceptat cu bucurie publicarea poveştii de dragoste dintre predecesoarea lor şi marele Brâncuşi. În ceea ce priveşte descendenţii lui Duchamp, a fost nevoie de multă muncă de convingere şi curtuazie, reuşind într-un final să obţină semnătura acestora” a povestit doamna Doina Lemny.
Istoricul de artă, Cristian Velescu, a vorbit cu multă pasiune despre cele două volume, subliniind că Brâncuşi avea „nevoia şi obligaţia” să iubească, pentru a-şi hrăni creaţiile, iar iubirea lui pentru Marthe era deopotrivă imaginară şi fizică.
Seara s-a încheiat cu un concert de muzică veche românească al formaţiei Imago Mundi. Piesele interpretate fac parte din proiectul musical, Isvor (Dimitrie Cantemir: Cartea ştiinţei muzicii şi Muzica tradiţională românească). Artiştii au folosit instrumente vechi specifice spaţiului cultural românesc din perioada lui Dimitrie Cantemir.
Biroul de Presă ICR
