Poziţia oficială a Ambasadei Israelului
de la Bucureşti în privinţa lui Mircea Vulcănescu
În proiectul de hotărâre al Consiliului Local al Sectorului 4, Primarul Daniel Băluţă a menţionat o prevedere care a suprins, şi anume că „prezenta hotărâre se va comunica Ambasadei Israelului în România, Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Instituţiei 
Prefectului Municipiului Bucureşti, Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Consiliului de administraţie al Liceului tehnologic Mircea Vulcănescu”.
Prin inserarea, în mod primordial a Ambasadei Israelului la Bucureşti, înaintea oricărei instituţii a statului român, edilul sectorului 4 a creat impresia că în spatele deciziei de schimbare a denumirii Liceului „Mircea Vulcănescu” a stat chiar statul Israel, prin reprezentanţii săi în România. În şedinţa de CL, primarul a dat de înţeles că Institutul Elie Wiesel – instituţie a guvernului român – ar fi un fel de reprezentant al poporului evreu! „Doresc să marcăm, în acest mod, poziţionarea pe care Consiliul Local Sector 4, pe care comunitatea noastră o are în privinţa oricărei urme de suspiciune legate de însemne care să aducă atingere unei naţii profund, profund marcate de holocaust”, spunea el atunci.
Pentru a clarifica lucrurile, ActiveNews a cerut un punct de vedere oficial din partea Ambasadei Israelului la Bucureşti. Mai precis, cele două întrebări au fost: Care este poziţia dvs. în ceea ce priveşte memoria publică a lui Mircea Vulcănescu? Şi „Dacă excelenţa voastră îl consideră pe Mircea Vulcănescu un criminal de război sau un antisemit?”.
La nici 24 de ore, a sosit şi răspunsul doamnei ambasador la Bucureşti, după cum urmează:
Dragă domnule Şomănescu,
Mircea Vulcănescu a fost subscretar de stat în Ministerul de Finanţe în Guvernul Ion Antonescu şi de aceea este considerat a fi o figură controversată. Cred cu tărie că de dragul copiilor, este mai bine să avem liceul numit după un erou român care a salvat vieţi, o persoană al cărui trecut poate fi văzut ca impecabil, fără nicio umbră de îndoială. Pe de altă parte, iniţiativa de a redenumi străzi şi clădiri din diferite oraşe face subiectul aprobării autorităţilor româneşti.
Toate cele bune,
Ambasador Tamar Samash
Analiza răspunsului, diplomatic fără îndoială, poate duce la anumite concluzii. În primul rând, reprezentantul oficial al statului Israel la Bucureşti evită să-l numească pe Mircea Vulcănescu drept criminal de război sau antisemit, mulţumindu-se să-l catalogheze drept „controversat”. Poziţia Ambasadei se distanţează, astfel, uşor dar clar, de poziţia Institutului Elie Wiesel, care-l consideră pe marele filosof ca făcând parte din persoanele „vinovate de săvârşirea de infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război”. Nuanţa este foarte importantă, pentru că ambasada putea foarte bine să menţioneze, într-un limbaj de lemn, de sentinţa Tribunalului Poporului, fără să fie nevoie să mai adauge ceva. Chiar dacă reprezentanţii Tel-Aviv-ului spun că ar prefera ca liceul să poarte numele unui erou, indiscutabil, declaraţia este importantă pentru că pune sub semnul întrebării însăşi motivaţia demersului instituţiei conduse de Alex. Florian: controversat înseamnă pus în discuţie, iar legea nu interzice memoria persoanelor controversate, ci doar a criminalilor de război. Distincţia e clară.
Pentru o comparaţie, Ambasada SUA s-a pronunţat clar şi explicit în ceea ce priveşte repudierea economistului român Mihail Manoilescu, şi el condamnat de autorităţile comuniste. Şi Mihail Manoilescu fusese criticat de către Institutul Wiesel.
„Ambasada SUA îşi exprimă dezamăgirea cu privire la decizia Băncii Naţionale a României de a-l onora pe Mihail Manoilescu, fostul guvernator al Băncii Naţionale din perioada interbelică, prin lansarea unei monede omagiale. Manoilescu a promovat şi a contribuit activ la ideologia fascistă şi sentimentul antisemit în România, care în final au condus la cea mai întunecată perioadă a acestei ţări. În timp ce Ambasada SUA recunoaşte dreptul României de a sărbători tradiţiile instituţiilor sale, aceste celebrări nu trebuie să includă imagini ale unor persoane care au fost condamnate de către istorie şi care, prin faptul că sunt onorate, sunt validate. Această practică contravine fundamentului instituţional democratic al României, promovării statului de drept şi protecţiei drepturilor fundamentale ale omului”, afirma instituţia condusă de Hans Klemm, atunci.
Mai mult, în timp ce mesajul ambasadei SUA este unul în care se indică autorităţilor româneşti de cine şi de ce să ţină cont înainte de a lua decizii, răspunsul doamnei Tamash este fără echivoc: se încheie cu menţiunea, rece şi implacabilă, că decizia şi răspunderea pentru deciziile privind denumirile străzilor şi obiectivelor aparţine statului român.
În aceste condiţii, este clar că insinuările primarului, pe care le-a repetat apoi şi în şedinţa de consiliu local, privind implicarea „altor popoare” în cazul Vulcănescu sunt lipsite de fundament şi nu reprezintă decât o încercare de a arunca răspunderea decizională în spinarea altora.
Liceul „Mircea Vulcănescu” îşi păstrează numele şi în noul an şcolar! Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti îl consideră pe Vulcănescu
„o personalitate a culturii române”
Epopeea schimbării numelui Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu” în Liceul Tehnologic „Traian Popovici” se va apropia, se pare, de un binemeritat sfârşit lamentabil.
Astfel, la peste două luni după ce Primăria Sectorului 4 a dat dispoziţie, în ciuda protestelor societăţii civile şi a lumii a
cademice, pentru schimbarea numelui liceului bucureştean, la insistenţele Institului „Elie Wiesel”, identitatea unităţii de învăţământ rămâne neschimbată, iar elevii vor veni în prima zi a noului an şcolar tot la Liceul „Mircea Vulcănescu”.
ActiveNews a intrat în posesia unui document emis de către Instituţia Prefectului Bucureşti, în care se aminteşte decizia Comisiei de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti prin care se consideră „inoportună” schimbare denumirii străzii Mircea Vulcănescu din Bucureşti. De asemenea, documentul aduce în atenţia opiniei publice faptul că Academia Română, prin adresa 936/21.07.2017, a făcut cunoscut că nu susţine schimbarea denumirii străzii „Mircea Vulcănescu” din Bucureşti.
În acest context, Instituţia Prefectului a anunţat că a înştiinţat Primăria Sectorului 4 că nu poate opera modificări unităţii de învăţământ în cauză, fără „respectarea strictă a dispoziţiilor Ordonanţei 63/2002”, privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.
Mai precis, Instituţia Prefectului face aluzie la faptul că Primăria Sectorului 4 NU a cerut avizul Comisiei de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti când a decis schimbarea numelui Liceului Tehnologic, aşa cum au arătat mai mulţi consilieri locali într-o plângere formulată pe 11 iulie.
Mai mult decât atât, din informaţiile obţinute de ActiveNews, conducerea Liceului va trimite Primăriei Sector 4 o hotărâre de Consiliu prin care îşi exprimă dezacordul faţă de decizia edililor locali de a schimba numele unităţii de învăţământ.
În aceste condiţii şi având în vedere poziţia exprimată deja a Comisiei de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti într-un caz identic, avându-l în centru pe Mircea Vulcănescu, plus faptul că Academia Română şi-a manifestat opoziţia fermă la eliminarea numelui filosofului interbelic, şansele ca Primăria Sectorului 4 să mai poată opera modificarea denumirii Liceulu
i Tehnologic „Mircea Vulcănescu” sunt nule.
În acest moment, numele liceului bucureştean este Liceul Tehnologic „Mircea Vulcănescu” şi aşa va începe noul an şcolar, deoarece hotărârea Primăriei din 29 iunie nu se află în legalitate.
ActiveNews a relatat că Institutul „Elie Wiesel” a trimis o solicitare Ministerului de Interne prin care arăta că se consideră o încălcare a legii faptul că mai multe străzi din România poartă denumirea unor persoane condamnate de aşa-zisele Tribunale ale Poporului, după război, pentru „crime de război”. În realitate, toate persoanele ce avuseseră legături cu regimul Antonescu fuseseră condamnate generic sub incidenţa „crimelor de război”, deşi nu avuseseră funcţii de decizie sau de răspundere faţă de declanşarea operaţiunilor Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei.
Printre cei vizaţi se numără generalul Gheorghe Jienescu (care dă numele unei şcoli în comuna Rast, Dolj), scriitorul Vintilă Horia, pedagogul I.C. Petrescu sau mitropolitul Visarion Puiu (are o statuie în curtea Mănăstirii Putna).
Mihai Şomănescu
Sursa: www.activenews.ro
