Muzeul Naţional Cotroceni a vernisat în Spaţiile Medievale expoziţia multimedia „Reflexii ale Reginei Maria în Palatul Cotroceni”, care aduce în atenţia publicului, într‑o manieră inedită, un patrimoniu recuperat. Două încăperi ale palatului care, în prezent, nu mai există sub forma lor iniţială au fost recompuse cu ajutorul noilor tehnologii, apelând la numeroase surse istorice pentru o redare cât mai fidelă.
Salonul de Aur şi Dormitorul Argintiu (în prezent, Salonul Florilor şi Dormitorul Reginei), cele două spaţii care şi‑au pierdut materialitatea, au fost concepute de Regina Maria la începutul secolului al XX‑lea şi au reflectat personalitatea creativă a acesteia. Expoziţia oferă vizitatorilor o veritabilă călătorie în timp, posibilă graţie reconstrucţiei 3D şi graficii digitale, prin care vor descoperi, printre altele, cum amenajarea diferitelor încăperi ale palatului de Regina Maria reflectă evoluţia ei, de la tânără prinţesă aflată într‑o ţară străină la Regina României Mari.
Proiectul expoziţional îmbină creativitatea Reginei Maria cu creativitatea contemporană, venind în întâmpinarea publicului cu o experienţă imersivă, care să‑l apropie de Muzeul Naţional Cotroceni, prin prezentarea, în premieră, a unor piese de patrimoniu şi să‑l familiarizeze cu o perioadă importantă pentru istoria monarhiei, cea în care Regina Maria a locuit la Palatul Cotroceni.
Pentru realizarea acestei expoziţii, Muzeul Naţional Cotroceni a beneficiat de sprijinul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, al Muzeului Naţional Peleş, al Muzeului Naţional de Artă al României şi al Arhivelor Naţionale ale României. Un aport important l‑a avut parteneriatul cu Maryhill Museum of Art din Statele Unite ale Americii, un muzeu care s‑a bucurat de atenţia şi donaţiile Reginei Maria, sub formă de obiecte de artă şi obiecte personale provenite din Salonul de Aur şi Dormitorul Argintiu.
Proiectul expoziţional a fost dezvoltat de Zeppelin Design by QGP.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 18 octombrie 2023 – 11 februarie 2024, în cadrul turului complet al muzeului sau în cadrul turului expoziţional, de marţi până duminică, în intervalul orar 9.00‑17.00, doar în baza unei programări prealabile.
Serviciul Relaţii Publice. Muzeul Naţional Cotroceni
Conferinţa Internaţională
„Zilele Sextil Puşcariu”
Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca, în parteneriat cu Societatea Română de Dialectologie şi cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj‑Napoca, a organizat cea de‑a şasea ediţie a Conferinţei Internaţionale „Zilele Sextil Puşcariu”. Deschiderea conferinţei a avut loc în Sala „Ion Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” (str. Clinicilor, nr. 2). Au adresat cuvinte de deschidere Nicolae Saramandu şi Ioan Bolovan, membri corespondenţi ai Academiei Române, şi Adrian Tudurachi, directorul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”. Tot în cadrul sesiunii de deschidere, a avut loc conferinţa plenară Funcţii şi efecte pragmatice înregistrate în Dicţionarul limbii române, susţinută de prof. Rodica Zafiu.
Manifestarea s‑a desfăşurat sub egida personalităţii lui Sextil Puşcariu, figură emblematică a culturii şi a ştiinţei româneşti, primul rector al Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj‑Napoca. Conferinţa constituie un prilej de a recupera opera lui Sextil Puşcariu, dar şi de a pune în valoare direcţiile de cercetare inaugurate de acesta, devenite repere în lingvistica, filologia şi istoria literară de astăzi. Au mai participat invitaţi din Italia, Germania, Austria, Elveţia, Japonia, Franţa, Spania şi Republica Moldova, precum şi lingvişti şi istorici literari din principalele centre academice şi universitare din ţară (Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Alba Iulia şi Cluj‑Napoca). Programul manifestării cuprinde 80 de comunicări şi este structurat pe următoarele secţiuni: studii lingvistice, istorie literară, filologie.
În acelaşi cadru s‑a desfăşurat colocviul Eugeniu Coşeriu şi lingvistica actuală, cu numeroase comunicări ale unor specialişti din străinătate, şi a fost aniversată revista „Dacoromania litteraria”, publicaţie online de istorie literară, ajunsă la volumul al zecelea. Conferinţa s‑a încheiat cu ceremonia de decernare a Premiilor de debut „Sextil Puşcariu”, pentru volume din domeniul lingvisticii şi al istoriei literare, precum şi pentru studii literare şi lingvistice apărute în Republica Moldova.
Lucrările conferinţei s‑au desfăşurat la sediul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” (str. E. Racoviţă, nr. 21) şi în Sala de conferinţe a Academiei Române – Filiala Cluj‑Napoca (str. Republicii, nr. 9).
Transilvania International Film Festival – TIFF
Academia Română prin Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, în parteneriat cu Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, a organizat proiecţia‑dezbatere „Transilvania International Film Festival (TIFF) în circuitul festivalier mondial. Festivalul Noului Cinema Românesc”, susţinută de drd. Mihai Fulger, cercetător ştiinţific al institutului. Evenimentul a avut loc în Sala de consiliu a Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11.
Cercetătorul Mihai Fulger, cunoscut critic de film, investighează profilul TIFF‑ului şi locul său în circuitul festivalier mondial de azi, dar şi în istoria festivalurilor internaţionale de film (care se deschide în 1932, cu „Mostra” de la Veneţia), analizând interdependenţa dintre două fenomene care şi‑au pus amprenta asupra cinematografiei româneşti din ultimele două decenii: Transilvania International Film Festival – TIFF şi mişcarea Noul Cinema Românesc – NCR.
Prelegerea criticului Mihai Fulger a plecat de la observaţia că, în 2002, România postsocialistă nu avea încă un festival de film recunoscut internaţional, cu un proiect curatorial distinct, o competiţie a lungmetrajelor de ficţiune din toată lumea şi un program deschis tuturor genurilor cinematografice. Atunci a apărut Transilvania International Film Festival (TIFF), organizat la Cluj‑Napoca, cel mai mare oraş din Transilvania. Acest eveniment cinematografic anual s‑a extins rapid, reuşind să se impună drept cel mai important festival de film din România şi una dintre cele mai mari manifestări de profil din Europa Centrală şi Răsăriteană.
„În acelaşi moment istoric, în condiţii similare de precaritate şi urgenţă, în cinematografia naţională s‑a născut o mişcare ce avea să devină un brand mondial: Noul Cinema Românesc (NCR). La prima ediţie a TIFF‑ului a fost prezentat, în cadrul unei selecţii de filme româneşti recente (din care avea să se dezvolte secţiunea competitivă «Zilele Filmului Românesc»), debutul regizorului Cristi Puiu, Marfa şi banii, iar Occident, primul lungmetraj al regizorului Cristian Mungiu, a câştigat cel dintâi Trofeu «Transilvania», acordat de un juriu internaţional celui mai bun film din competiţie”, descrie Mihai Fulger contextul de acum două decenii.
Începând din 2002, TIFF şi NCR au crescut împreună, s‑au influenţat şi sprijinit reciproc, sincronia şi convergenţa dintre ele constituind un model unic în istoria cinematografului. În acelaşi timp, curatoriatul festivalului clujean a ştiut să pună în valoare patrimoniul cinematografic naţional, prin proiecţii speciale şi distincţii onorifice.
Drd. Mihai Fulger, cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, este un cunoscut critic de film, membru al Uniunii Cineaştilor din România – UCIN, al Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film – FIPRESCI, al Federaţiei Criticilor de Film din Europa şi Zona Mediteraneeană – FEDEORA şi al Academiei Europene de Film – EFA. În perioada 2012‑2020 a făcut parte din echipa Arhivei Naţionale de Filme. Este redactor al revistei „Film” şi publică frecvent în presa culturală şi de informare publică: „Observator cultural”, „Tribuna”, „Adevărul”.
Biroul de comunicare al Academiei Române
