Contemporanul nr. 12 Decembrie 2024
Editorial
Nicolae Breban • Viața ca o posesie / 3
Bătrânețea nu poate fi o scuză pentru aceste mărunte și felurite alunecări de pe piedestalul nostru pe care ni l‑am construit cu atâta fervoare, eroism ascuns, răbdare ciclopică uneori și chiar și fantezie.
De aici până la schimbare nu era decât un pas și noi, romancierii, l‑am făcut, cu o rară impertinență, numind această schimbare epicul. Homer, Tatăl nostru, al tuturor europenilor, a mers până la capăt.
Agenda academică
„Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919‑1947” / 4
„Prin acest proiect, care scoate la lumină și oferă generațiilor tinere accesul la diferite domenii de cunoaștere, la documentare serioasă, la un patrimoniu adeseori uitat sau neglijat (manuscrise, carte veche, stampe, monede, medalii, hărți ș.a.), Biblioteca Academiei Române rămâne un reper intelectual actual și un ghid avansat de cunoaștere”.
Inginerul Constantin Orghidan (1874‑1944) Industriaşul şi numismatul, ctitorul şi binefăcătorul / 4
Un eveniment cultural omagial şi comemorativ dedicat împlinirii a 150 de ani de la naşterea și 80 de ani de la moartea inginerului Constantin Orghidan, mare industriaş, colecţionar şi mecena, şi 80 de ani de când acesta a donat colecţia sa numismatică Academiei Române.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Trei prieteni / 5
Pentru a folosi o expresie barbiană agreată de G. Ședran, în toate cele trei cazuri poezia a constituit un „joc secund”, care nu face decât să‑i sporească reprezentativitatea.
Numitorul comun al acestor preocupări îl reprezenta rezistența față de intruziunile ideologice arbitrare, mereu prezente, ale Sistemului.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • „Le‑am întors de pre slavonie pre rumânie”: limbile și scrierile culte la români / 6
Reforma a grăbit adoptarea limbii române în Biserică și în societate și, probabil, a încurajat chiar adoptarea alfabetului latin. Reforma venea, însă, cu presiuni de renunțare la ortodoxie.
Romanii considerau, în epoca lor de glorie, că cea mai avansată cultură (cu civilizația adiacentă ei) era cea grecească.
Când Europa a ieșit din letargie, din imobilism și a intrat într‑un sistem de vase comunicante, era firesc ca românii să revină la matcă, la latinitatea lor integrală.
Generația care a urmat Școlii Ardelene, din prima jumătate a secolului al XIX‑lea, a latiniștilor exagerați, a preconizat trecerea rapidă la alfabetul latin.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • „Proza noastră cea de toate zilele” / 8
Cele mai multe dintre textele cu portanță teatrală se joacă în universul disfuncțional al cuplurilor, oglindind mottoul triadic al volumului.
Diminețile licornului
Aura Christi • Povestea monahului‑poet / 9
Poezia „există peste tot. Trebuie doar să avem ochi să o vedem. Biblia e un poem uriaș”.
Ceea ce urma să se întâmple, însă, depășește orice imaginație și toarnă apă la morile de vânt ale neîncrezătorilor, care vor susține, previzibil, cu argumente desigur, că literaturizez iarăși sau că le înfloresc.
Pariul e simplu: devenind și redevenind, mereu, tu însuți, să te depășești, apoi să tatonezi limitele proprii, depășindu‑te de fiecare dată și comparându‑te cu cel de ieri, de acum un an, un deceniu sau… cel din viitor.
Agenda cercetării științifice
Paul‑Andrei Păun • 30 de ani de performanță: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române / 10
Institutul a devenit în scurtă vreme un centru de cercetare de excelență, cu un bogat palmares științific.
Credință și cultură
† Timotei Prahoveanul • După 80 de ani… / 11
Fiecare dintre acești sfinți ne inspiră prin viața lor de dăruire și rugăciune, arătându‑ne că apropierea de Dumnezeu este posibilă prin smerenie, iubire și împlinirea poruncilor Sale.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Portrete critice / 12
În interbelic, opoziția dintre critica universitară și critica făcută în publicațiile literare era netă. În schimb, în condițiile specifice postbelicului autohton, mulți profesori universitari au fost și critici de întâmpinare.
Petru Poantă, ca și ceilalți critici literari din sumarul cărții editate de Irina Petraș, ilustrează ardelenește, adică sistematic și temeinic, o formă de critică având ambiția totalității și a exhaustivității.
Diplomație culturală
Mircea Platon • Diplomația culturală: arta bunei vecinătăți la distanță / 13
Sper ca România și China să continue să se uite cu afecțiune una la cealaltă, să vadă cum cresc bine înrădăcinate în solul lor, în personalitatea lor națională.
Cu alte cuvinte, un bun diplomat își duce cu el țara de unde vine până în inima țării în care este primit, deschizând astfel o zonă de contact, o zonă de bună vecinătate între două țări aflate, poate, la mii de kilometri distanță.
Lecturi
Ioan Bolovan • George Cristian Maior. O lectură neconvențională / 14
Combinând o informație copleșitoare din domeniul istoriei universale și românești cu o bună cunoaștere teoretică și practică a diplomației și a strategiei, volumul de față se constituie drept o contribuţie certă și valoroasă la promovarea onestă şi corectă a istoriei relațiilor internaționale.
Profesorul George Cristian Maior constată că, din motive lesne de înţeles, istoricii actuali ai relațiilor internaționale nu mai pot surprinde/ cuprinde în noțiunile deja încetățenite în literatura de specialitate această realitate tot mai complexă.
Cronica literară
Marius Miheț • Lena Constante și religia frontierelor interioare / 15
Cine citește Evadarea tăcută va învăța să tacă.
Cine reușește să‑și secvențializeze trauma prin introducerea suspansului narativ are puterea să o și înfrângă.
Portrete în relief
Iulian Boldea • Adevărul criticii şi puterea confesiunii / 16
Revizitarea trecutului prin recursul la memorie produce, pe parcursul textului, refracţii, deformări, distanţe afective sau sincope de sensibilitate.
Criticul pledează pentru ideea de diversitate şi de problematizare, climatul critic cel mai fecund fiind considerat acela al discuţiilor, dezbaterilor şi reacţiilor libere.
Polemice
Constantin Toader • România la răscrucea marilor furtuni și la ora marilor decizii / 17
Fiind un moment de bilanț și de opțiuni strategice, alegerile ar fi trebuit organizate cu responsabilitate, respectându‑se regulile de fier ale democrației.
Alegerile anului 2024 au avut loc într‑un cadru internațional extrem de tensionat, în condițiile unor crize fuzionate și războaie tinzând să devină endemice.
Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură
Sînziana Ravini • Scrierea melancolică a lui Han Kang / 18
Academia Suedeză distinge o lucrare puternică, pe care a caracterizat‑o drept „o dublă expunere a durerii, o corespondență între chinul mintal și chinul fizic, strâns legat de gândirea orientală” și pentru „proza ei poetică şi intensă, care confruntă traume istorice şi expune fragilitatea vieţii omeneşti”.
Membrii Comitetului Nobel s‑au întors anul acesta spre Coreea de Sud, răsplătind o femeie, romanciera și poeta Han Kang, în vârstă de 53 de ani.
Marian Victor Buciu • Fețele tăcerii în con‑text coreean / 19
Sora mai mare e tot un fel de victimă a relației interumane, într‑o viață falsă, o viață fără de viață.
Disimularea comunicării are la Han Kang sorginte autobiografică, circumstanțială dictaturii de extremă dreaptă.
Agenda culturală
Maria Stanca • O expoziție de artă inspirată de marile teme ale literaturii române / 20
„Corola de minuni a lumii”, bijuterie realizată de Victoria Semen, este un omagiu adus operei lui Lucian Blaga.
Tema spiritualității este transpusă în lucrarea „Divinitate”, realizată de Anișoara Mușat, un colier ce explorează noțiunea de sacru prin simboluri universale și motive religioase.
Evenimente
Dumitru‑Dorin Prunariu la Fundația Culturală Dalles a Academiei Române / 21
Cosmonautul Dumitru‑Dorin Prunariu a oferit detalii despre habitatul în care au trăit și trăiesc luni de zile echipajele cosmice, reprezentat de stațiile orbitale.
Dorin Prunariu a povestit și despre numeroasele modificări ce intervin în funcționarea organismului astronauților în condiții de microgravitație, precum și despre larga paletă a problemelor medicale.
„Românii sub teroarea totalitară. Represiunea în România și Uniunea Sovietică: evaluare comparativă (1940‑1989)” / 21
140 de ani de la crearea Domeniilor Coroanei de Regele Carol I / 21
Eveniment
Ana Blandiana – Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere / 22
Juriul a acordat premiul scriitoarei Ana Blandiana, primul român care obține această distincție, motivând că opera sa, care vorbește despre înfrângere și speranță, reflectă „o profundă cunoaștere a spiritului românesc într‑o perioadă istorică de opresiune”.
Din analele demnității naționale
Oana Boșca‑Mălin • Viața de după ne‑viață / 23
În cei doisprezece ani de temniță, din care luni bune le petrece la izolare, cunoaște penitenciarul de la Văcărești și închisorile de la Lugoj, Aiud, Gherla, Galați, Botoșani, Râmnicu Sărat și Jilava.
Emil Boșca‑Mălin, deși primise grațierea formală a tuturor deținuților politici, nu prezenta încredere să pășească singur peste pragul de la Jilava și înapoi în societatea comunistă. E o zi cu dublă semnificație pentru noi în familie, dar nu pentru asta o amintesc aici.
Agenda culturală
Dezbaterile „Pe drept Cuvânt” / 24
„Singurul lucru la care am fost învățați să ne raportăm sunt aceste linii ale viitorului, cu obligațiile care vin și pe care cineva le asumă în numele nostru. Am fost incapabili să mai apărăm lucrurile care ne‑au format”, a avertizat Mircea Platon, vorbind despre „Ce mai avem de apărat?”
Juriști, medici, politicieni, jurnaliști și economiști, la prima ediție a Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt”: discuții vibrante, cu miez, despre teme de mare actualitate pentru societatea românească.
Lecturi
Dana Oprica • Lumina Dintâi / 25
Viața înseamnă și râsul care străbate lumea, zguduind‑o din temelii și ajungând până la urechea lui Apollo, înseamnă dansul care întrece ritmul clavecinului.
Corespondență din SUA
Mirela Roznoveanu • II. Istoria literaturii despre literatura română în comunism / 26
Deciziile majore în scrierea istoriei literare au de‑a face cu contexte: cât de larg sau îngust este contextul în care alegi să privești o operă literară.
Cum criticii și istoricii literari sunt oameni de gust, fiecare cu preferințele lui, este de mirare acest consens, acela de a ignora sau distruge în termeni asemănători aceiași autori.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Ce i‑a spus evreul Nicolae Steinhardt călugărului creștin Nicolae Steinhardt / 27
Nicu Aureliu Steinhardt, un evreu de tip renascentist, care se voia cu obstinație român. Și creștin!
Îndeletnicirile spirituale, adesea neortodoxe pe acele vremuri, și verticalitatea caracterului său l‑au dus la pușcărie. Securitatea l‑a arestat în 1958.
Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Cine ne controlează delirul? / 28
Arta lui Tudor Banuș nu ar fi posibilă fără imensa comedie umană care este democrația modernă.
Dreptul fiecăruia de a vota, de a fi ales, de a ocupa o funcție publică, spectacolul alegerilor, spectacolul parlamentarismului, spectacolul justiției oferă oportunități nelimitate ochiului său critic, fiind, în cele din urmă, o mărturie a unei actualități din ce în ce mai dereglate.
Corespondenţă din Viena
Hans Dama • Germanii din Banatul montan / 28
Zăcămintele mineritului au fost duse şi transportate pe Dunăre la Viena, respectiv în zonele industriale austriece, pentru a fi prelucrate acolo.
La Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920), între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro‑Ungar, au fost stabilite frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi.
Corespondență din Stockholm
Dorina Brândușa Landén • Greta Knutson‑Tzara. „O cameră doar a ei” / 29
A fost o persoană care a dorit să‑și urmeze propriul drum, într‑o epocă în care se așteptau manifestări și atitudini absolute.
Polemice
Magda Ursache • Vremi de science-fiction / 30
Ce vă tot alintați că sunteți latini? „Suntem slavi romanizați”.
Horia Gârbea, futurologul de la vârful Uniunii Scriitorilor, opinează: „Spiritul național se va estompa probabil”.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • O revoluție speculativă? / 31
Tot în spiritul lui Blake și al lui Blaga este și îmbisericirea cerului și pământului în mici scene alegorice cu elemente din ritualul vieții duhovnicești și din Apocalipsa.
Cronica plastică
Luiza Barcan • O lecție de măiestrie / 32
Prin noua sa expoziție intitulată „De la vis la realitate” Gheorghe Coman își dovedește încă o dată deschiderea față de noi teme și noi tipuri de abordare plastică.
Arborii din pânzele lui Gheorghe Coman sunt surprinși în ipostaza lor hibernală, dezgoliți de podoaba frunzelor, cu ramurile îndreptate spre cer.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Un înfloritor timp al morţii: 1700‑1850 și oglindire / 33
Secolul al XVIII‑lea oferă un cutremurător „spectacol al morţii”, în care o ierarhie a ororilor e dificil de stabilit.
Film
Dana Duma • Evenimentul cinematografic al toamnei / 34
Cred că niciun participant nu a rămas indiferent la prezentarea lui Cristian Mungiu, generatoare de emoţii şi de întrebări neliniştitoare privind prezentul plin de ameninţări similare.
Cartea lui Mungiu se referă la o perioadă dramatică din istoria noastră, răpirea teritoriului devenit Republica Moldova, prin pactul Molotov‑Ribbentrop, şi la urmările catastrofale pentru cetăţenii printre care se numără membri ai familiei cineastului.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Mihai Cosma Oscar pentru România / 35
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Constituția României interzice defăimarea țării și a națiunii / 36
Aștept ca trădătorii vizați aici să mă atace și astfel să se demaște singuri.
Constituția României, Articolul 30, Paragraf 7: Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii.
Aniversări
Constantin Coroiu • Pădurea de făclii de sub pământ / 37
Aşa merg lucrurile în „puturoasa Valahie”, bântuită multe secole de „o inflaţie de călăi şi de lichele…” și unde expresia ultimă a recunoștinței este… ingratitudinea.
O figură coborâtă parcă din marile mitologii ale lumii, un personaj de epopee tragică este Monseigneurul Vladimir Ghyka – „prinţ din casă veche domnitoare valahă, care, în loc să fie un monden pur sau să ajungă un prim‑ministru, a luat crucea lui Christos pe umăr” şi s‑a făcut călugăr, adică „soldat al bisericii romano‑catolice, părăsind biserica noastră ortodoxă”.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Biserica de artist / 38
Edificiul, similar unui cort cu acoperișul sub formă de cruce, este construit după planurile arhitectului Hans Fackelmann în colaborare cu sculptorul Peter Jecza, iar pictura interioară, Drumul Crucii, este realizată de Gabriel Popa.
Lucrarea monumentală a lui Gabriel Popa reface, într‑un alt fel, echilibrul dintre controlul fiecărui detaliu și folosirea expresivității brute a materialelor primare.
Teatru
Dana Pocea • Întâlnirile internaționale de la Cluj / 39
Să amintesc în această privință cărțile fabulosului Mario Vargas Llosa, scriitor peruan, distins și el, la fel ca și Herta Müller, cu Premiul Nobel.
Tema‑emblemă a întâlnirilor clujene își propune să investigheze posibilități de reconciliere și înțelegere ale actului teatral.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2024
+ Ediție specială Regina Maria – o mare româncă
Revistă culturală finanțată cu sprijinul
Ministerului Culturii
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
