Proiectul de lege privind timbrul cultural contestat de editurile din România
Numeroase edituri din România contestă proiectul de lege privind timbrul cultural care ar avea drept consecinţă “creşterea fără precedent a nivelului de taxare” şi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice.
Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost initiat de 84 de deputati si senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD si UDMR, si a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodata, pe 15 decembrie 2014, proiectul de lege a fost prezentat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridica, de disciplina si imunitati, scrie Mediafax.
“Am luat cunostinta cu ingrijorare despre noul proiect de lege dezbatut in comisia de specialitate a Camerei Deputatilor privind timbrul cultural, proiect menit sa inlocuiasca legea nr. 35/1994. Ingrijorarea noastra nu priveste 
aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales cresterea fara precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cartilor de beletristica, proiectul prevede o crestere de la 2% din pretul de vanzare al cartilor la o valoare forfetara de 1 leu”, se arata intr-un comunicat al Polirom. Practic, daca pentru o carte care costa 10 lei valoarea TL este in prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creste de cinci ori. Pentru un pret mediu al cartilor editate in prezent in Romania – de 20 lei -, cresterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru tigari si bauturi alcoolice, si un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL, se arata in comunicat. “Estimam ca toate acestea cumulate vor duce la cresteri medii de preturi de circa 7 – 8% fata de cele actuale”, se mai arata in comunicatul citat.
Criza economica a redus drastic, cu 30 – 40%, piata de carte autohtona. Consumul de carte per capita in Romania este printre cele mai scazute, iar bibliotecile, inclusiv cele scolare, cu putine exceptii, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achizitii, spun reprezentantii editurii Polirom. “Cresterea unei taxe, si asa unice in Uniunea Europeana, nu va face decat sa reduca si mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatura. Chiar si pentru o cota de TVA redusa (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtatoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decat nivelul mediu european. Mentionam ca in multe tari preocupate de accesul cetatenilor lor la cultura, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3 – 6%). Nu stim in ce masura cresterea taxei pentru cartile de literatura va sluji uniunilor de creatori, intrucat proiectul de lege nu reglementeaza modul de utilizare a sumelor colectate. Stim insa ca primii afectati de scumpire vor fi elevii, studentii si toti iubitorii de beletristica, in general. Inevitabil, cererea de carte va scadea odata cu suprataxarea, iar accesul la informatie si cultura – in masura in care este un drept constitutional – va fi si mai restrictionat”, mai spun reprezentantii editurii Polirom.
Potrivit editurii Nemira, proiectul de lege nu mentioneaza modul in care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din Romania, lucru sesizat si in Avizul Comisiei legislative din Senatul Romaniei. “Nu trebuie sa existe un conflict intre producatorii si consumatorii de literatura, nici intre ei si editori, insa este evident ca suprataxarea editurilor si, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefica, pe termen lung, nici scriitorilor insisi, inclusi sau nu in asociatii sau uniuni literare, ale caror carti nu vor mai ajunge la publicul larg”, spun reprezentantii editurii Nemira. Prin urmare, editurile solicita ca legiuitorul sa reanalizeze implicatiile unei asemenea legi si sa-si asume consecintele sociale pe care ea le genereaza, in cazul in care nivelul de taxare al cartilor va ramane cel prevazut de actualul proiect. In expunerea de motive, publicata pe cdep.ro, se arata ca instituirea timbrului cultural este necesara si este ceruta de toate uniunile de creatori din Romania – Uniunea Scriitorilor din Romania, Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor, Uniunea Teatrala, Uniunea Artistilor Plastici, Uniunea Cineastilor, Uniunea Arhitectilor.
De asemenea, si Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) si-a aratat nemultumirea fata de acest proiect, spunand ca se incearca excluderea sa de la fondurile rezultate din “timbrul arhitecturii”, ca urmare a proiectului de lege privind instituirea timbrului cultural, prin care doar uniunile de creatori care au si statutul de utilitate publica beneficiaza de fonduri. Prin legislatia in vigoare, Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si normele ulterioare pentru aplicarea legii, Ordinul Arhitectilor din Romania (organizatia care reglementeaza exercitarea profesiei, infiintata prin Legea nr. 184/2001, in prezent cu 8.100 membri) este beneficiar al timbrului de arhitectura alaturi de Uniunea Arhitectilor din Romania (cu statut de asociatie cu obiective culturale, constituita conform OG nr. 26/2000, cu 2.000 membri) – principalele organizatii ale breslei arhitectilor. Timbrul de arhitectura se aplica, in virtutea legii, proiectelor de arhitectura intocmite de arhitecti cu drept de semnatura, deci membri ai OAR, si reprezinta 0,5‰ din valoarea investitiei, care se colecteaza odata cu taxa de autorizare. “Nu sunt sume exorbitante, dar sunt sume care pe noi ne ajuta sa finantam an de an proiecte culturale”, au declarat reprezentantii OAR. Potrivit proiectului de lege privind instituirea timbrului cultural, este introdusa ca o conditie obligatorie pentru accesul la timbru detinerea statutului de “utilitate publica”.
“Cei care vor primi de acum acest fond de timbru vor fi uniunile de creatori care au si statut de utilitate publica. Ordinul Arhitectilor este uniune de creatori, dar nu are acest statut de utilitate publica, ci doar de interes public. Sunt doua notiuni diferite, potrivit legislatiei actuale”, au mai declarat reprezentantii OAR. OAR, infiintat prin Legea 184/2001, detine statutul de organizatie de “interes public”. Potrivit OAR, statutul de “utilitate publica” poate fi obtinut doar de organizatiile constituite in baza Ordonantei Guvernului 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Desi juridic cele doua notiuni sunt diferite, fiind reglementate de acte normative distincte, “interesul” si “utilitatea” publica fac referire in fond la lucruri similare: interesul public vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentelor autoritatilor publice. Prin “utilitate publica”, in sensul Ordonantei Guvernului 26/2000, se intelege orice activitate care vizeaza atingerea unor scopuri benefice in domenii de interes public general si/ sau al unei colectivitati, spune OAR.
In ceea ce priveste eventuala modificare a statutului Ordinului Arhitectilor din Romania, reprezentantii OAR au declarat ca au depus mai multe solicitari in acest sens, insa sunt mai multe ministere care trebuie sa-si dea avizul, iar Ministerul Justitiei le-a respins cererea de fiecare data. “Sunt mai multe ministere care trebuie sa-si dea avizul, respectiv Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltarii – care decide in ultima instanta – si Ministerul Justitiei, care ne-a respins aceasta solicitare, noi ramanand in continuare, prin legea noastra de infiintare, organizatie de interes public. Nu suntem si de utilitate publica”, au mai spus reprezentantii OAR. OAR este organizatie profesionala de creatori (beneficiari ai dreptului de autor conform legii), singura care genereaza timbrul de arhitectura, prin reglementarea dreptului de semnatura. Conform legii, OAR are atributii privind protejarea si promovarea calitatii produsului de arhitectura. In acest sens, OAR, prin Politica pentru Arhitectura elaborata si asumata, a utilizat timbrul de arhitectura in proiecte de utilitate publica: educare, constientizare, valorificare a patrimoniului, implicare civica, dezvoltare sustenabila etc. Fondul de timbru este exclusiv destinat proiectelor culturale si editoriale care promoveaza in societate ridicarea calitatii si culturii mediului construit, precum si programe sociale, precizeaza OAR. Pentru a nu pierde timbrul de arhitectura, OAR a solicitat parlamentarilor introducerea unui singur amendament care poate corecta aceasta problema. Amendamentul cerut este ca organizatiile beneficiare ale timbrului cultural sa poate avea si statut de “interes public”, nu doar exclusiv de “utilitate publica”.
