Duminică, 6 august 2023, într‑o zi de aducere‑aminte a sacrificiului care presară atât de mult istoria noastră – aducerea‑aminte a bătăliei de la Mărăşeşti din vara anului 1917 –, a avut loc, la Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I”, un eveniment cultural‑artistic destinat eroismului de peste veacuri aflat în slujba idealului de unitate a românilor. Conceput şi realizat de Asociaţia Tineri pentru Educaţie şi Cultură (ATEC), în cadrul proiectului Cultura română pentru copii, susţinut sub egida Centrului de excelenţă în cultură şi civilizaţie românească, evenimentul a cuprins două părţi, strâns împletite: în prima parte a fost înfăţişată epopeea lui Mihai Viteazul, în timp ce în a doua parte a fost ilustrată implicarea, mai puţin cunoscută, a unor poeţi în Războiul de Reîntregire Naţională.
Alegerea celor două subiecte istorice n‑a fost întâmplătoare, ci a urmărit comemorarea unor evenimente istorice semnificative: asasinarea lui Mihai Viteazul în Câmpia Turzii (9 august 1601), respectiv rezistenţa, deopotrivă militară şi sufletească, extraordinară a românilor în faţa armatei germane din vara şi toamna anului 1917. Cele două momente subîntind un arc de continuitate, observat de‑a lungul timpului de mulţi istorici: actul lui Mihai Viteazul, prin măreţie şi dramatism, a reprezentat o bornă călăuzitoare pentru generaţiile din a doua parte a secolului al XIX‑lea şi din primele decenii ale secolului al XX‑lea, implicate în formularea şi, ulterior, cucerirea prin sacrificiu a dezideratului unităţii politice şi culturale a românilor.
Evenimentul destinat lui Mihai Viteazul a constat în prezentarea celor mai importante momente ale domniei sale, prin interpretarea artistică a unor fragmente semnificative din documentele epocii, respectiv corespondenţa domnitorului şi cronici, precum şi din expunerile literare şi ştiinţifice ale unor personalităţi ca Nicolae Bălcescu, respectiv Nicolae Iorga. Aceste fragmente, interpretate de copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 14 ani, au fost discutate şi analizate în prealabil în cadrul Atelierului de istorie coordonat de ATEC. Textele incluse în programul acestei părţi au adus în atenţia publicului ipostazele cele mai reprezentantive ale domnitorului: voievod angajat în rezistenţa antiotomană, erou eliberator al creştinătăţii balcanice, actant politic important la nivel european. Un moment intens şi emoţionant a fost redarea de către copii a părţii finale a Memoriului trimis de Mihai Viteazul, după 16 februarie 1601, de la Viena, calificat de Nicolae Iorga ca fiind „O istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi” şi în care domnitorul arată numeroasele pierderi şi suferinţe pe care i le‑a pricinuit implicarea sa în luptele purtate în numele creştinismului.
Partea a doua a evenimentului, intitulată „Şi ei au fost în linia întâi”, a presupus împletirea unor monologuri dramatice cu scurte momente poetice, urmărindu‑se ilustrarea faptului că poeţii români şi‑au unit destinele cu soarta ţării lor în momentele grele ale „Marelui Război”. Tinerii interpreţi, studenţi şi elevi liceeni, au înfăţişat viaţa din timpul războiului a poetului George Topârceanu şi a diplomatului poet Vasile Stoica, prin intermediul monologurilor care au forma unor mărturisiri personale ale celor doi referitoare la experienţele lor de război. Aceste monologuri, scrise de subsemnatul, au fost realizate prin valorificarea memoriilor pe care poeţii le‑au lăsat spre aduce‑aminte posterităţii (de exemplu, „Pirin‑Planina. Episoduri tragice şi comice din captivitate” de George Topârceanu), precum şi a mărturiilor persoanelor care i‑au cunoscut pe aceştia. Poezii precum Fără ţară de Octavian Goga, Populară de George Topârceanu şi Cântec ardelenesc de Vasile Stoica au completat imaginea zbuciumului interior şi exterior pe care l‑a trăit generaţia Primului Război Mondial şi căruia i‑au dat o atât de înaltă expresie lirică poeţii amintiţi.
După terminarea evenimentului, copiii şi tinerii interpreţi i‑au făcut o vizită pictorului şi sculptorului Silvia Radu, care i‑a primit în atelierul său de creaţie. Au putut fi astfel cunoscute şi analizate numeroasele lucrări, mai vechi sau mai noi, ale artistei; printre acestea, se află şi o lucrare reprezentându‑l pe Mihai Viteazul. De asemenea, au fost astfel descoperite şi admirate aspecte din viaţa şi creaţia doamnei Silvia Radu, precum şi din viaţa şi creaţia sculptorului Vasile Gorduz, soţul Doamnei.
Asociaţia Tineri pentru Educaţie şi Cultură realizează activităţi educaţional‑culturale, sub coordonarea av. Ana Săcrieru, în cadrul mai multor proiecte, precum „Grădina culturală pentru copii şi tineri”, „Cultură şi educaţie în natură – «Istoria, geografie în mişcare»” derulat în parteneriat cu Societatea de Geografie din România şi „Cultura română pentru copii”, derulat cu sprijinul Centrului de excelenţă în cultură şi civilizaţie românească.
În cadrul acestor proiecte concretizate prin activităţi săptămânale constând în ateliere de istorie, literatură şi geografie, dar şi în cadrul evenimentelor publice organizate, copiii şi adolescenţii parcurg, aprofundează şi interpretează operele de referinţă legate de subiectul cercetat, aducându‑l apoi spre cunoştinţă publicului larg prin interpretări literar‑artistice.
Centrul de excelenţă în cultură şi civilizaţie românească reprezintă un demers al Platformei civice „Împreună” şi se află sub coordonarea dlui dr. Mihai Gheorghiu, scriitor. Obiectivul Centrului este de a oferi un tip de educaţie centrat pe identificarea şi dezbaterea marilor întrebări şi probleme formulate de‑a lungul timpului de gândirea românească şi europeană. În acest sens, în cadrul Centrului au fost desfăşurate cursuri precum „Legenda secolelor: Povestea secolului XIX – Cultură şi civilizaţie” (dr. Mihai Gheorghiu), „De la Eminescu la Nichita Stănescu – Analiză de text” (prof. dr. Christian Crăciun) şi „Literatura temniţelor comuniste” (prof. Mihai Floarea).
■ Student la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti
Nicolae Săcrieru
