Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2021 + Suplimentul de istorie București în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • A rezista sub dictatură / 3
Se punea problema supravieţuirii la două niveluri: cel mai dur – să mori sau să trăieşti, să fii liber sau să stai în puşcărie, ca alte zeci de mii de intelectuali, şi al doilea nivel, să publici sau să nu publici ca scriitor.
Nu existam ca scriitori, spre deosebire de celelalte segmente ale generaţiei noastre, care erau deja glorioase, aveau deja volume şi publicau, bineînţeles, articole politice.
Cronica literară
Marian Victor Buciu • Ultimul proletar / 4
O clipă mă‑ntreb dacă numele lui, Pavel Iovan, nu comportă şi un ironic simbolism creştin. Omul a simţit sprijinul divin în viaţa lui.
Ultimul, deocamdată, proletar (în asimetrie cu ultimul ţăran tradiţional, Ilie Moromete) pleacă dintr‑un „sat oarecare” în oraşul anonim, aflat la 60 de kilometri.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Baladescul la Mircea Petean / 5
O ia pieptiş, de unul singur, pe calea pragmatică a antreprenoriatului şi a cărţilor, lucrând la o editură la început şi, ulterior, punând bazele propriei industrii de carte, Limesul fiind, în momentul de faţă, cea mai prestigioasă editură neînregimentată ideologic a unui Cluj cu politici instituţionale şi de promovare destul de tradiţional(ist)e, anti‑meritocratice.
Mircea Petean optează acum pentru o restrângere a fiorului genovez şi se axează, prin retrospectivare, pe aducerea din trecut a unor momente şi scene privilegiate ale existenţei.
Evenimente • Academia Română / 6
Breviarul civilizaţiei europene
Răzvan Theodorescu • Inexistenţa elitei politice / 7
De ani buni, nemaiavând oameni de cultură care să se implice în politică şi nici oameni politici care să aparţină culturii, ne aflăm într‑un impas care, în ultima vreme, devine un haos şi un dezastru.
Între multele vorbe înţelepte ale hiperinteligentului Winston Churchill, îmi place să citez adesea următoarele: „Diferenţa între un om politic şi un om de stat este că primul se gândeşte la următoarele alegeri, pe când al doilea la următoarea generaţie”.
Eseu
Constantina Raveca Buleu • O comedie romantică / 8
Eveniment • Academia Română / 8
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Despre drumul care e piatra / 9
Din ce motive nu se înţeleg cei doi necunoscuţi? Să fie la mijloc exclusiv faptul că aşa‑zisul ucenic, fără să ezite barem o fracţiune de secundă, condiţionează ucenicia sa de un miracol?
Să păstrezi curăţenia şi să nu mişti, să ruminezi lecţiile de viaţă, experienţele de care ai parte, precum şi alte daruri, oricât de inaccesibile, obscure sau întunecate ar apărea la primul nivel, până la un soi de suprasaturaţie aparentă.
Din arhivele demnităţii
Crişu Dascălu • De la Trianon la Belvedere / 10
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • O falsă problemă a şcolii româneşti: noile discipline / 11
Aici este tragedia şcolii noastre româneşti. Avem localităţi şi medii sociale în care 20‑30% dintre copii nu merg deloc la şcoală. Aceştia nu ştiu literele şi nu pot să scrie şi să citească, adică sunt analfabeţi propriu‑zişi.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Ştefan Bănulescu aproape de veac / 12
Înlocuind splendoarea demonică a naturii cu mediul spitalicesc, Bănulescu devine brusc un orwellian. Din realitatea caleidoscopică, ultimul Bănulescu este cotropit de realismul absurd.
Ştefan Bănulescu a rămas toată viaţa cel pentru care realitatea este croită simultan din a fi în lume şi de a fi locuit de lume.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Un secol de poveste feminină / 13
O situaţie mai grea o avea generaţia care făcuse războiul, o generaţie care la 20 de ani se rupsese definitiv şi iremediabil de cei de acasă.
Eseu
Theodor Codreanu • Exerciţii de tăcere / 14
Raţionalismul ateu este atât de înverşunat, astăzi, împotriva copilăriei, încât nu numai că le refuză copiilor să asculte chemarea lui Hristos, dar le interzice să mai aibă mamă şi tată, cuvinte cu încărcătură teologică, eliminate grotesc din limbă, atât la Bruxelles, cât şi peste Ocean. Împotriva stăpânitorilor trecători ai lumii, omului nu‑i rămâne decât întoarcerea dialogică la tăcerea Cuvântului hristic: „Orice rugăciune este dialog şi comunicare cu Dumnezeu, dar ea poate avea mai multe trepte, grade sau niveluri”.
Corespondenţă din Florenţa
Florin Stănică • Regina Mamă Elena, omagiată la Florenţa / 15
O viaţă plină de sacrificii şi suferinţă, dar şi de dăruire şi slujire a ţării şi Coroanei române, a celei care avea să primească post mortem, în 1993, titlul de Dreaptă între Popoare din partea Memorialului Holocaustului de la Ierusalim, Yad Vashem.
Cronică de suflet
Dan Claudiu Tănăsescu • Mărturisirea unui învingător / 16
Eveniment: Seria de autor Eugen Simion
Editura Cartea Românească Educaţional
Eugen Simion – „Un mesianic pozitiv” / 17
Puterea scrierii lui Eugen Simion e fabuloasă: uneori, viaţa lui Bălcescu, Kogălniceanu şi Ghica par (pre)texte pentru lucrarea unui autor care îşi deconspiră ideologia culturală, gena de cercetător şi vocaţia de umanist.
Eugen Simion • Postliteratura (I) / 17
Richard Millet sesizează un fenomen real, observat şi de alţii, şi anume prezenţa masivă a femeilor în romanul contemporan în occidentul european şi în Statele Unite.
Eugen Simion • Scriitori români de azi (I‑IV) / 18
Eugen Simion reprezintă şi este intelectualul român autentic. Creator de ramură cu umbră, adică nepot de stejar şi văr primar cu mărul domnesc.
„Situat chiar în miezul fenomenului actual, făcând adică critică curentă, el [Eugen Simion – n. red.] nu se desparte nici o clipă de acea conştiinţă a istoricului literar, care impune prudenţa, distanţa şi desfacerea de hăţişul intereselor contingente.” (Mircea Zaciu, Asumarea sintezei).
Mircea Platon • Eugen Simion şi farmecul discret al discernământului / 19
Eroii istoriei noastre literare, politice, culturale în general, au fost treptat retraşi din circulaţie de abili manipulatori ai economiei simbolice. În locul lor s‑au pus în circulaţie tot felul de crypto‑valori, al căror curs de schimb ridicat pe piaţa valutelor culturale este pură invenţie.
Cum, adică, dacă într‑un sat se află doar 250 de elevi sau numai o sută, desfiinţăm şcoala? Ce lege este asta, ce raţiune stă la baza acestei decizii, ce fel de spirit european ne îndeamnă să luăm asemenea măsuri care, după opinia mea, sunt catastrofale?!…
În faţa acestor campanii publicitare demolatoare, Eugen Simion şi‑a asumat un rol activ de conservare şi perpetuare a tradiţiei culturale româneşti.
Acest subtext ordonat, de lume aşezată, de univers de ordine intelectuală şi socială, conferă prozei lui Eugen Simion un aer de peisaj spiritual. Sub pana lui, nimic rău nu se poate întâmpla lumii pe care o cunoaştem.
Criticul literar este un vindecător al rănilor istorice şi un subtil connaisseur de valoare culturală reală. Acţiunea lui asupra câmpului cultural şi asupra imaginarului nostru este una tămăduitoare.
Pagini de jurnal
Clelia Ifrim • Roşu şi alb / 22
Clubul Ideea Europeană
Moses Gaster (1856‑1939)
Ioan-Aurel Pop • Rememorarea personalităţii lui Moses Gaster la Academia Română / 23
După şase ani de exil (1885‑1891) a primit cetăţenia română, a fost decorat şi invitat de regele Carol I să se întoarcă în ţară; nu a revenit definitiv, dar a colaborat cu lumea academică românească, cu autorităţile române.
A fost un mare intelectual de factură europeană, un vizionar care a contribuit la crearea statului evreiesc pe locurile sale istorice şi un mare studios al culturii, limbii şi literaturii române.
Gheorghe Chivu • Perenitatea unei opere filologice deosebite / 24
Moses Gaster, venit pentru puţine zile în ţară, mărturisea, de altfel, că textele româneşti vechi, pe care le dusese cu sine în Anglia, i‑au fost „tovarăş nedespărţit aproape o jumătate de secol”.
A rezultat astfel, în cartea definitorie pentru activitatea filologică a lui Moses Gaster, o schiţă de istorie a literaturii române vechi.
Răzvan Theodorescu • O gafă intelectuală din 1885: expulzarea lui Moses Gaster / 25
Un destin exemplar pentru suişurile şi coborâşurile vieţii noastre intelectuale, evreul Moses Gaster rămâne unul dintre cei mai faimoşi români prezenţi pe mapamond.
Corespondenţă din Israel
Teşu Solomovici • Marele evreu, român, englez Moses Gaster / 25
A dovedit pasiunea pentru vechi manuscrise şi cărţi româneşti şi a strâns o colecţie impresionantă de rarităţi bibliografice. Unele, cumpărate de la prietenul său, Mihai Eminescu.
Întreaga această bibliotecă preţioasă, însumând peste 200 de manuscrise şi cărţi vechi româneşti, Gaster le‑a dăruit Bibliotecii Academiei Române.
Moses Gaster a fost un bun evreu şi, în acelaşi timp, un bun român şi un bun englez. Se mândrea cu iudaismul său şi, concomitent, preţuia în cel mai înalt grad valorile româneşti.
Corespondenţă din Stockholm
Carmen Casiuc • Forme contemporane ale individualităţii exprimate în arta românească / 27
Câţiva dintre artiştii participanţi se aflau în anii pre‑adolescenţei în timpul Revoluţiei Române din 1989.
Corespondenţă din Madrid
Mare succes al cinematografiei româneşti în Spania / 28
Festivalul Internaţional „George Enescu”
Mihaela Helmis în dialog cu Dmitri Sitcovetsky
„Esenţială pentru muzică este arta comunicării neintermediate” / 29
Eveniment • Anul Mircia Dumitrescu
Dalina Bădescu • Perspectivele lui Mircia Dumitrescu / 30
Mircia Dumitrescu este o prezenţă demiurgică în propriul univers, în care forma se coagulează cu o precizie impecabilă, în funcţie de voinţa creatorului.
7 expoziţii personale şi multe alte participări la proiecte colective în străinătate duc la o notorietate internaţională a artistului.
Modele
Adrian Dinu Rachieru • Eugen Uricaru şi „cealaltă istorie” / 31
Posedând „ştiinţa imaginarului” şi o admirabilă (probată chiar de la debut) maturitate stilistică, Eugen Uricaru, ca romancier profesionist, intră, indiscutabil, în lotul restrâns al celor cu adevărat importanţi.
Editura Dionysos • 35 / 31
Antologiile Contemporanul
Ljubomir Koraćević • Aradul / 32
Preoţii franciscani, însă, nu puteau să vadă cetatea aşa cum o vedeau păsările care zburau zilnic deasupra ei.
Patrimoniu cultural
Greta Şuteu • Ana Aman – femeia din umbra maestrului / 33
La un bal care marca împlinirea unui an de la Unirea Principatelor Române, s‑a petrecut întâlnirea Anei Niculescu‑Dorobanţu cu un tânăr artist fermecător, care sosise de curând de la Paris.
Istoria mentalităţilor
Cezar Petre Buiumaci • Bucureştiul după cutremur / 34
La doar patru zile de la cutremur, Ceauşescu îi convoacă pe arhitecţii Octav Doicescu, Cezar Lăzărescu şi Constantin Jugurică în vederea prezentării soluţiei pentru noul centru politico‑administrativ.
„…şi lichidăm cu toate muzeele. Atrag atenţia, ca să fie clar, că nu este vorba de o mutare provizorie, ci de a prelua spaţiile şi a le da pentru locuinţe, ceea ce se ştie că au fost clădiri în fond. Muzeul lui Coandă îl mutăm la Muzeul de Etnografie”.
Cealaltă scenă
Alexa Visarion • Strigătul măştilor / 35
Caţavencu nu e demagog… Caţavencu e patriot… Caţavencu nu minte?! El spune doar adevărul?! Adevărul lui e electoral!
Sofocle, Aristofan, Shakespeare, Molière, Gogol, Cehov, Dostoievski şi Caragiale nu se distrează şi nici nu se îngrozesc cu scene detaşate din spectacolul vieţii.
Film
Dana Duma • Paradoxul cinematografic românesc / 36
Producţia românească câştigătoare e o dramă despre o familie disfuncţională dintr‑o regiune montană rurală, un mediu toxic din care tânăra eroină, jucată de Ioana Chiţu, încearcă cu disperare să scape. Triumful Ioanei Grigore la San Sebastian…
Dreptul cineastului de a refuza etichetele este pe deplin justificat de armonia ansamblului în care el topeşte toate aceste convenţii, unificându‑le printr‑o viziune personală asupra lumii şi asupra cinematografului.
Arte Plastice
Luiza Barcan • Sculptura ca smerită cugetare / 37
Sub semnul harului, fiindcă mai mulţi ani de‑a rândul a fost găzduit aici Brâul Maicii Domnului, adus spre închinare de la mănăstirea grecească Panagia Xenia.
Istoria artelor
Nicoleta Bădilă • Portretul în arta românească / 38
În portretistica naturalistă, faţa este cel mai important indicator al identităţii pentru persoana înfăţişată şi, corect tratată, aceasta poate deveni un index al sufletului. Însă redare
a ei respectă câteva reguli.
E de ajuns să priveşti un bust reuşit pentru a‑ţi da seama că lumea se înşală. O astfel de operă echivalează cu o biografie… Epocă, rasă, profesie, caracter personal, totul este indicat în ele.
Eveniment • Editura Academiei Române
Florin Georgescu, Capitalism şi capitalişti fără capital în România
Ion Prică • Organizarea triadică / 39
Amploarea informaţiei culese la vârf din toate domeniile, sectoarele economiei naţionale dă un cert statut enciclopedic acestei lucrări în cinci volume, iar dialogul deschis, actual, cu marii economişti ai lumii întăreşte caracterul ei teoretic; erudiţia se împleteşte metodic cu jocul de idei.
Eveniment
Premio Letterario Camaiore – Francesco Belluomini: F. Attila balázs / 39
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Fototeca Contemporanul (vezi aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
