Breaking News
între tragic şi comic
Teatrul de Comedie a reînviat din luna noiembrie a acestui an, în Centrul vechi din Bucureştiul zilelor noastre, lumea unui celebru şi îndrăgit autor, Mihail Sebastian.
George Mihăiţă, ce reuşeşte să-şi ducă măiastru personajul din zona tragică în zona comică stârnind hohote de râs, în fruntea unei trupe de elită compusă din Dragoş Huluba, Sandu Pop, Andreea Samson, 
Dan Tudor, Teodora Stanciu, Smaranda Caragea, Aurora Leonte, sub direcţia de scenă a încercatului regizor Mircea Cornişteanu, prezintă Breaking News, o adaptare scenică dupa Afacerea Protar, de Mihail Sebastian.
Deşi subiectul piesei e tragic, Breaking News e o comedie în cel mai pur sens al cuvântului, în care principala sursă a umorului e faptul că fiecare dintre personaje vorbeşte despre altceva, iar regizorul Mircea Cornişteanu, în complicitate cu distribuţia, a speculat la maxim textul pentru a ne oferi nouă, spectatorilor, nenumărate momente de umor exploziv.
Un spectacol puternic despre o lume fără scrupule, nu foarte diferită de circul în care trăim, în care se naşte o poveste de dragoste, între un savant, modestul, cinstitul şi visătorul profesor de istorie Alexandru Andronic, interpretat admirabil de Dragoş Huluba, fascinat nu de bani, nu de putere, ci de Alexandru Macedon şi o studentă, o femeie frumoasă şi isteaţă, admiratoarea sa.
Trupa Teatrului de Comedie reuşeşte să scoată de acolo de unde nu te aştepţi momente extraordinare. Finalul, o adevărată „lovitură de teatru”, este construit modern, printr-o intruziune în firul acţiunii, a canalelor româneşti de televiziune, o satiră subţire asupra conţinutului ştirilor ce ne sunt servite zi după zi. I-am recunoscut în postura de jurnalişti pe Cerasela Iosifescu, Vlad Oancea, Nicolae Cristian şi Violeta Huluba care au declanşat prin ştirile spuse, hohote de râs şi valuri de aplauze.
O adevărată provocare atât pentru echipa artistică, decorul este semnat de Puiu Antemir, costumele de Clara Labancz, ilustraţia muzicală de Mircea Cornişteanu, asistenţa de regie, Zoe Bălan, cât şi pentru noi, spectatorii care la final am aplaudat minute în şir.
Vă invităm să vedeţi Breaking News, şi, să ne spuneţi cum şi cât s-a transformat lumea din la belle époque-ul artei româneşti în la belle époque-ul Facebook-ului contemporan.
„O strânsă confruntare cu Dumnezeu”
Pontificia Facoltà Teologica dell’Italia Meridionale, cu sprijinul Servizio Nazionale per gli Studi Superiori di Teologia e di Scienze Religiose della Conferenza Episcopale Italiana (CEI) şi în colaborare cu Accademia di Romania din Roma, Institut français din Napoli şi Instituto Cervantes din Napoli, a organizat Colocviul internaţional dedicat filosofului Emil Cioran (1911–1995), una dintre cele mai reprezentative figuri ale vieţii culturale europene a secolul trecut.
Colocviul şi-a propus, la optzeci de ani de la publicarea volumului Lacrimi şi sfinţi (1937), să problematizeze valoarea şi importanţa dimensiunii religioase în cadrul reflecţiei filosofice a lui Emil Cioran. Călătoria sa existenţială, încă din anii tinereţii, pendulează între căutarea constantă a lui Dumnezeu şi refuzul său categoric, între experienţă mistică şi nihilism absolut. Un parcurs care vrea să îndemne filosofia şi teologia creştină spre o analiză mai detaliată cu privire la interogările omului contemporan, într-o epocă de evidentă complexitate socio-psihologico-culturală.
La eveniment au participat filosofi, eseişti, dar şi tineri cercetători şi oameni de ştiinţă (italieni şi străin), care au dedicat filosofului româno-francez importante lucrări de critică literară şi care desfăşoară o activitate de cercetare intensă pentru publicarea unor texte inedite. După saluturile inaugurale susţinute de Ignazio Schinella (Pontificia Facoltà Teologica dell’Italia Meridionale – S. Tommaso), Liviu-Petru Zăpărţan (Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun) şi Jean-Paul Seytre (Consulatul General al Franţei din Napoli / Institut français din Napoli), au susţinut prelegeri, în cele două zile ale colocviului, următorii invitaţi: Aldo Masullo (Università di Napoli Federico II), Nicolas Cavaillès (Lyon), Giovanni Rotiroti (Università di Napoli L’Orientale), Mattia Luigi Pozzi (Università Cattolica di Milano), Paolo Vanini (Università di Trento), Francesca Marino (Fondazione Luigi Einaudi, Roma), Pasquale Giustiniani (Pontificia Facoltà Teologica dell’Italia Meridionale – S. Tommaso), Giuseppe Ferraro (Università di Napoli Federico II), Antonio Di Gennaro (Napoli), Massimo Carloni (Ancona), Pablo Javier Pérez López (Università di Valladolid), Horia Corneliu Cicortaş (Fondazione Bruno Kessler, Trento) şi Silvio Mastrocola (Pontificia Facoltà Teologica dell’Italia Meridionale – S. Tommaso).
„Prin acest eveniment – afirmă Ignazio Schinella –, încercăm să promovăm reflecţia critică asupra gândirii unuia dintre cei mai mari filosofi ai secolului al XX-lea, un autor care, în ciuda faptului că şi-a mărturisit fără încetare propria necredinţă, nu a abandonat niciodată complet dimensiunea religioasă, ci din contră şi-a fondat propria căutare spirituală într-o strânsă confruntare cu Dumnezeu”.
Conferinţa s-a adresat nu numai cadrelor didactice sau specialiştilor în gândirea lui Cioran, ci, în general, studenţilor şi facultăţilor de ştiinţe umaniste şi de gândire filosofică, în vederea promovării şi valorizării în rândul publicului larg, a operei lui Cioran în Italia. (Biroul de presă ICR)
„România nobilă şi regală”
Institutul Cultural Român din Lisabona a inaugurat, la sediul său din centrul capitalei lusitane, expoziţia România nobilă şi regală, a fotografului potughez José Luís Jorge.
Expoziţia are loc în cadrul programului „12 capitole ale creativităţii româneşti” (capitolul arhitectură), organizat împreună cu Ambasada României în Portugalia în anul celebrării unui seco
l de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-portugheze, şi porneşte de la strânsele legături de familie între casele regale ale Portugaliei şi României (regina Stefania a Portugaliei, soţie a regelui Pedro al V-lea era sora regelui Carol I al României în timp ce fratele mai vârstnic al acestuia, principele moştenitor Leopold a fost căsătorit cu sora regelui Pedro al V-lea, Dona Antonia de Braganza, cei din urmă fiind părinţii marelui rege Ferdinand al României).
Expoziţia cuprinde 40 de fotografii ale câtorva dintre reşedinţele familiei regale române, adevărate bijuterii arhitecturale: Palatul Regal din Bucureşti (azi Muzeul Naţional de Artă al României), Palatul Elisabeta, Palatul Cotroceni, Palatele Peleş şi Pelişor din Sinaia, Castelul Bran, Vila Marelui Voievod Mihai din Eforie Nord, Vila Reginei Maria din Mamaia, Palatul Reginei Maria din Balcic. Monumentele enumerate sunt opere semnificative ale unor arhitecţi precum Paul Gottereau, Karel Liman, Duiliu Marcu şi Horia Creangă.
Autorul expoziţiei, fotograful José Luís Jorge, un bun cunoscător şi prieten de cursă lungă al României, a plecat (cu sprijinul ICR Lisabona) în aventura care l-a dus la descoperirea a ceea ce el numeşte „mici paradisuri ascunse”, după ce a găsit „îngropat” într-o arhivă unul dintre jurnalele lui Fernando Lara Reis, cel mai mare călător portughez din secolul XX. În 1932, la întoarcerea din Macao, acesta a trecut şi prin România. Întâmplarea a făcut ca, în timp ce vizita o expoziţie de „artă fotografică” la Bucureşti, Fernando Lara Reis să o întâlnească pe regina Maria care, ulterior, l-a şi invitat la reşedinţa sa de la Palatul Cotroceni. Mai târziu, Lara Reis a scris în Jurnalul său că „mi s-a împlinit dorinţa de a o vedea pe cea mai frumoasă regină a tuturor timpurilor”. Expoziţia va fi deschisă până pe 29 ianuarie 2018. (Biroul de presă ICR)
