Accademia di Romania in Roma şi Peisajele credinţei
Relativ recent la Accademia di Romania in Roma, a avut loc vernisajul expoziţiei „Peisajele credinţei” – un dialog fotografic româno-italian dedicat sărbătorii paştelui – expoziţie organizată împreună 
cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti. Curatorii expoziţiei sunt Rodica Marinescu şi Ioana Popescu. Expoziţia conţine imagini comparative de pe pământ italian şi imaginile mănăstirilor noastre din nordul Moldovei. În marea diversitate şi între particularităţile distincte ale peisajelor credinţei dintre cele două culturi, s-au găsit şi infinite apropieri: aceeaşi atmosferă, alăturând lumini şi umbre, culori şi ritmuri, arce şi bolti, fresce şi ziduri roase de vremi. Dialogul fotografic este însoţit şi de alte câteva lucrări reprezentând icoane pe sticlă cu tematică pascală, ţesături, catrinţe, cruci de mână, pristolnice şi multe ouă încondeiate aparţinând Muzeului National al Ţăranului Român.
La Universitatea L’Orientale din Napoli în cadrul Lectoratului de limba Romană, a fost prezentat un film documentar despre obiceiurile pascale şi încondeierea ouălor, simboluri ancestrale ale tradiţiei comune pentru toţi creştinii. Rodica Marinescu (Muzeul Naţional al Ţăranului Român) şi Ioana Popescu (Muzeul Naţional al Ţăranului Român) au ţinut o prelegere despre tra
diţiile de Paşte în România. Dintre toate simbolurile asociate cu oul de Paşte, simbol al fertilităţii reprezentând o nouă viaţă, este cel mai cunoscut.
Obiceiurile şi tradiţiile de a folosi ouă au fost asociate de secole cu sărbătoarea pascală. Paştele şi însemnele sărbătorii în ouăle încondeiate, au rămas reperul comun al tuturor creştinilor, la care se întorc mereu cu forţe renăscute.
Expoziţia va putea fi vizitată zilnic în Sala de Expoziţii, Viale delle Belle Arti, 110, în perioada 25 martie – 2 aprilie 2015. Intrarea este liberă. (Biroul de presă, Accademia di Romania)
Livada cu poeme
Sâmbătă, 21 martie 2015, în Pasajul Universităţii din Bucureşti, de Ziua Internaţională a Poeziei, a avut 
loc un performance vizual-poetic propus de designerul Radu Vişan, Livada cu poeme. Între orele 17.00-19.00, pe o scenă special amenajată, a avut loc recitalul poeţilor invitaţi în proiect: Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Horia Gârbea, Ioana Nicolaie, Ioan Es Pop, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Paul Vinicius. Cei 10 poeţi invitaţi în proiect au citit fiecare câte trei poeme: două poeme ale lor şi poemul unui confrate plecat dintre noi. Evenimentul a fost înregistrat audio şi video şi se va constitui într-un document de patrimoniu literar şi cultural. În Pasajul Universităţii au fost amplasaţi 16 copaci (oranj, mov, verde, turcoaz, galben, roşu), care alcătuiesc „Livada cu poeme”. Fiecare copac e constituit din 4 segmente, rezultat al intersecţiei dintre 2 planuri. În orificiile a 2 segmente au stat poeziile unui poet în viaţă; pe celelalte 2 – un poet aflat în Raiul literaturii. Fiecare copac prezintă o poezie cu pereche. În acest sens, câte un poet citeşte din poezia lui, dar şi din poezia unui poet canonic. Au fost prezentaţi cu precădere poeţii oraşului Bucureşti. 10 copaci au fost destinaţi pentru 10 poeţi pereche: 1. Dan Mircea Cipariu – Traian T. Coşovei, 2. Florin Iaru – Ion Stratan, 3. Horia Gârbea – Ioan Flora, 4. Eugen Suciu – Augustin Frăţilă, 5. Paul Vinicius – Alexandru Muşina, 6. Ioana Crăciunescu – Andrei Bodiu, 7. Ioana Nicolaie – Cristian Popescu, 8. Ioan Es Pop – Mariana Marin; 9. Adrian Suciu – Iustin Panţa ; Octavian Soviany – Mircea Ivănescu. Au participat actorii: Claudia Drăgan, Raluca Grumăzescu, Cristi Dionise, Sebastian Vâlcea. Muzica: Cvartet Cromatic – Alexandra Rogalski (vioară), Alexandra Milea (vioară), Ana-Maria Nicolae (violă); Emese Achim (violoncel). Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Regia: Mihai Lungeanu. Art Director: Andra Vişan. Concept Designer: Radu Vişan. Director General al Muzeului Naţional Literaturii Române: Ioan Cristescu. 2 copaci au fost rezervaţi debutanţilor. 4 copaci au fost rezervaţi pentru Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Nichita Stănescu, George Bacovia. Fiecare din aceşti 4 copaci au fost însoţiţi de câte un şevalet cu portretele poeţilor şi adresele caselor lor memoriale.
Întâi a fost… Copacul cu poezie al Irinei Mavrodin, realizat în colaborare cu designerul Radu Vişan. La MNLR, în anul 2011, cu ocazia Târgului Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP) şi a evenimentului Tu Nu Citeşti Poezie?, a fost lansat primul „copac cu poezie”. „Obiect ludic” asemănător bibliotecii, destinat depozitării literare dar şi jocului, Copacul cu Poezie este „un organism viu, materie însufleţită”. În crengile sale sălăşluieşte eul liric. Ales ca o reprezentare simbolică pentru valorile forţei vitale, pomul cunoaşterii aparţine vieţii, afecţiunii şi dragostei, fericirii şi deplinei sănătăţi, prevestind dezvoltarea personalităţii când se umple de rod. Rodul lui în acest caz este poezia şi comunicarea. Ca reprezentant al schimbării şi reînnoirii, în cadrul TNCP, „Copacul cu Poezie” a fost un obiect, pretext de interacţiune şi „comunicare ludică”, în relaţie sinestezică şi materialitate asemenea volumului de poezie, dar extrem de diferit. Aşa cum spunea poeta Irina Mavrodin, „mâna care scrie (desenează), cea care pictează, cea care sculptează etc. sunt instrumentul prin care hazardul se transsubstanţializează în necesitate, iar necesitatea se regăseşte în hazard”. În sensul acesta, mâna artistului este o mână instrumentală, iar designul copacului s-a născut dintr-o necesitate dar şi din hazard, punte în timp şi spaţiu între un „utilizator” de poezie (cititor) şi autorul ei, în-fiinţarea copacului cu poezie săvârşindu-se într-o dublă determinare: cea a trebuinţei şi a neaşteptatului (hazardart), dar şi a comunicării. Începând din 2011 şi până astăzi, Copacul cu Poezie, obiect pretext de comunicare lirică, îşi propune, în această însumare poetică care este „Livada cu Poeme”, să marcheze în fiecare an, împreună cu MNLR şi Filiala Bucureşti Poezie a USR, Ziua Internaţională a Poeziei cât şi a venirii primăverii (21 martie – echinocţiul de primăvară).
Ziua Internaţională a Poeziei se aniversează pe 21 Martie a fiecărui an şi este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaştere a faptului că oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. De asemenea, Ziua internaţională a poeziei urmăreşte să susţină creaţia poetică, stabilirea unui dialog între poezie şi alte genuri ale creaţiei, editarea şi promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.
Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Filiala Bucureşti Poezie-Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia atf.Fel. Proiect susţinut de Primăria Municipiului Bucureşti. Parteneri: APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), Opera Scrisă.ro, Universitatea Hyperion, Teatrul Portabil. Partenerii media ai proiectului: Radio România Cultural, TV City, Observator cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro
Seară de poezie şi muzică dedicată lui Nichita Stănescu
Marţi, 31 martie 2015, ora 19.00, în Sala Studio a Teatrului Odeon (Calea Victoriei 40 – 42, sector 1) din Bucureşti, a avut loc o ediţie specială a Serilor de poezie şi muzică, organizate de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Odeon. Seara de poezie şi muzică dedicată poetului Nichita Stănescu (1933-1983), de la a cărui naştere se împlinesc, pe 31 martie, 82 de ani, a inclus o serie de evenimente: Vernisajul expoziţiei cu titlul Nichita şi prietenii; Lansarea volumului Nichita Stănescu, Vin perşii, mamă!, Armonii poetice (carte + CD), ediţie alcătuită de Mircea Coloşenco, cu o prefaţă de Lucia Fetcu, apărut[ la Editura Karta-Graphic, Ploieşti. Volumul a fost prezentat de Mircea Coloşenco. Actorii Teatrului Odeon: Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu, Sabrina Iaşchevici, Marius Damian au susţinut un recital din creaţia poetului Nichita Stănescu. Muzica: Adrian Naidin. Moderatorul Serilor de poezie şi 
muzică este scriitorul Ioan Groşan. Coordonatorul proiectului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.
Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro.
Nichita Stănescu la
Institutul Cultural Român
Miercuri, 1 aprilie 2015, ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucuresti) a fost prezentat spectacolul aniversar Dreptul la timp, un recital inedit de poezie şi flaut. Isabella Drăghici, acompaniată de Ştefan Diaconu la flaut, a recitat versuri din cele mai cunoscute volume ale poetului Nichita Stănescu, de la a cărui naştere se împlinesc la 31 martie 82 de ani. Printr-o metamorfoză în care muzicianul îşi asumă rolul conştiinţei poetului, iar actriţa devine întruparea acesteia, poezia însăşi, recitalul a adus pe scenă câteva secvenţe ale acestei tensiuni creatoare. Desprinse de poet sau unite cu el, poezia şi muzica gândirii creatorului se împletesc într-un joc ce se constituie drept fir conducător al spectacolului. Neconvenţionalul spectacular îmbină cuvântul şi necuvântul, sunetul şi tăcerea, mişcarea scenică şi tensiunea statică, ilustrând prin secvenţe înlănţuite câteva teme esenţiale din lirica stănesciană: iubirea, timpul, spaţiul şi moartea.
Isabella Drăghici (n. 1977, Medgidia), actriţă, poetă şi prozatoare, este licenţiată a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”. A absolvit masteratul Studii religioase – texte şi tradiţii la Universitatea Bucureşti şi este, în prezent, doctorandă a Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, în domeniul Antropologia artei, cu o cercetare privind raportul dintre sacru şi arta teatrală. Este autoarea unui volum de versuri, laureată a numeroase concursuri de creaţie literară.
Ştefan Diaconu (n.1990, Rădăuţi) a început studiul pianului la Iaşi, iar de la vârsta de 10 ani a studiat şi flautul. A absolvit Facultatea de Interpretare, specializarea flaut, clasa prof. Ion Bogdan Ştefănescu şi Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală, specializarea dirijat orchestră. Este colaborator permanent al Filarmonicii George Enescu şi masterand al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, specializarea flaut. Ştefan Diaconu cântă pe un flaut Muramatsu.
