Românii de pretutindeni

Constituția României interzice defăimarea țării și a națiunii

Trăirăm s‑o vedem și pe asta. A apărut o asociație diversionistă, care pretinde că balada Mioriţa e „incorectă politic” și că trebuie scoasă din programa şcolară. Sunt pe internet sumedenie de site‑uri anti‑Miorița. Unii vor s‑o distrugă, alții o apără. Aș cita, jena însă mă împiedică… Totuși, aleg ceva de pe acea pagină: „Un grup de tineri «frumoşi şi neliniştiţi» din România, reuniţi în Asociația anti‑Miorița, a lansat petiţia online prin care cer eliminarea baladei Miorița din programa școlară – scrie Sputnik.md. În opinia lor, aceasta ar fi adevărata schimbare de care are nevoie ţara. De ce a ajuns această operă literară pe lista neagră? Autorii petiţiei sunt de părere că «Miorița generează confuzie la o vârstă fragedă de formare a individului, denaturându‑i acestuia percepția corectă a unei atitudini responsabile și reperele unui caracter bazat pe verticalitate»”. „Tinerii, supăraţi rău pe Mioriţa, sunt siguri că toate metehnele poporului român, toată neorânduiala din societate s‑ar trage anume de la această baladă incorectă politic, care ne‑a inoculat de‑a lungul timpului cele mai josnice şi reprobabile sentimente. Astfel, în opinia lor, «poporului român i s‑a inoculat conceptul de acceptare a Invidiei, Resemnării, Lașității și Sacrificiului. Acest fapt ne aduce un real prejudiciu de mentalitate, evoluție și moralitate»”.

În nicio altă țară, nimeni nu defăimează cele mai importante valori culturale ale națiunii. Nu trebuie să le permitem unor falși patrioți să defăimeze cu vorbe înșelătoare tot ce are țara și națiunea noastră mai sfânt. Constituția României, la articolul 30, Libertatea de exprimare, paragraful 7, precizează: „Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii”. Constituția zice: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. Asociația anti‑Miorița defăimează țara și națiunea. Implicit, prejudiciază demnitatea și onoarea tuturor românilor. Această asociație cu false pretenții patriotice e dușmănoasă țării și națiunii. Activează subversiv împotriva Legii și a Constituției României. Membrii acestei asociații sunt conștienți că demersul lor e ilegal și se ascund sub anonimat.

O altă falangă de trădători ce defăimează România și națiunea română sunt cei care își trâmbițează curajoși numele și bunele lor intenții. Ei lansează cu o vicleană strategie idei dușmănoase, camuflate, ca să nu ajungă sub incidența Legii și a Constituției. Intelectuali de renume, oportuniști năimiți, prefăcuți că ar fi de bună credință, cotcodăcesc cot la cot cu vrăjmașii împotriva țării și națiunii. Ei spun că Miorița nu e o creație a folclorului și că a fost falsificată sau în întregime plăsmuită de Vasile Alecsandri. Ei ignoră că episodul cu mama ciobanului se află în numeroase variante, descrisă cu amănunte suplimentare, înrădăcinate în epoca paleolitică. În sumedenie de variante, sunt numeroase elemente arhaice, extrem de importante și desăvârșit formulate poetic, ce lipsesc în varianta publicată de Alecsandri. Varianta Alecsandri n‑are stilul din poeziile lui. Întreaga lui creație nu conține idei atât de înalte, nici sentimente atât de profunde și nicidecum nu e pe măsura frumuseții și perfecțiunii versurilor din Miorița. Enciclopedii străine afirmă că frumusețea Mioriței se poate compara doar cu o singură poezie a lui Eminescu.

Falșii noștri patrioți cu ifose intelectuale strecoară pe o cale ocolită aceeași aberație dușmănoasă țării și națiunii, ca și Asociația anti‑Miorița: cea mai valoroasă și mai reprezentativă creație a folclorului român să fie aruncată la gunoi și să dispară de pretutindeni. S‑au demascat singuri acești trădători. Ei activează și în Asociația anti‑Miorița sub anonimat, mințind că ar fi tineri și frumoși.

Cum vor proceda românii neprieteni ai României? Cum vor arunca la gunoi Miorița din enciclopediile occidentale sau din cărțile elogioase scrise de autori străini și aflate în biblioteci publice sau personale? Îi vor convinge pe bibliotecari să rupă paginile de acolo? Sau vor fura cărțile? Cum o să scoată răuvoitorii Miorița din memoria ciobanilor macedoneni, aromâni sau timoceni, din Peninsula Balcanică? Ciobanii trăitori în afara țării n‑aveau cum să se inspire de la Alecsandri ca să creeze și să cânte sute de variante ale Mioriței. Studenții de la Filologie au învățat la cursul de folclor axioma incontestabilă: „Folclorul nu se hrănește cu firimituri căzute de la masa intelectualilor”.

Trădătorii ascunși printre noi sunt cei mai periculoși neprieteni ai țării și ai națiunii române. Mai destructivi decât dușmanii tradiționali din istoria țării. Este de datoria colectivă a fiecărui cetățean român, de orice etnie sau religie ar fi, să demaște trădătorii și să‑i dăm pe mâna autorităților ce veghează la respectarea Legii și a Constituției.

Unii dintre cercetătorii dominanți de până acum au crezut că Miorița relatează un fapt divers petrecut cândva undeva în Carpați. Au subestimat înțelepciunea și inteligența strămoșilor, n‑au pătruns în profunzimea textului și au înțeles Miorița anapoda. Au aplicat o metodologie greșită sau n‑au avut nicio metodă de lucru. Au comis grave erori științifice, au confundat definiții sau le‑au aplicat inversând termenii. Explicațiile lor eronate au ultragiat românii cu scaun la cap. Unii savanți români de prestigiu național sau internațional, în frunte cu Lucian Blaga și Mircea Eliade, au analizat Miorița din perspectivă exoterică (profană) și au ajuns, uneori, cred eu, la concluzii defavorabile ciobanului. Unii i‑au ignorat pe George Călinescu și pe alții, care au precizat că Miorița este un mit. Orice mit are un aspect exoteric, accesibil oricui, și un conținut sacru, care este tainic (esoteric) și nu e accesibil oricui.

Marele filosof și marele gânditor, poetul care a creat o școală unică în poezia europeană, Lucian Blaga definește metafora pornind de la prejudecata, încetățenită temeinic, că Miorița relatează o crimă pentru jaf, iar apoi explică Miorița prin această definiție. Mircea Eliade, uriașul savant specializat în istoria religiilor, în loc să pornească de la imaginile construite prin cuvinte concrete și să ajungă la abstracțiunile exprimate simbolic în acest mit național, a pornit, aidoma altor cercetători, de la abstracțiunile înțelese greșit și a crezut că exprimă ceva concret. Eliade ne‑a explicat că nunta cosmică e o imagine poetică, pentru a înfrumuseța moartea tragică. Nu și‑a dat seama că această înțelegere a versurilor corespunde cu definiția eufemismului. A etichetat eufemismul ca alegorie. Este la fel ca un diagnostic medical greșit. Sau ca o falsă declarație vamală.

Am analizat Miorița pe criterii științifice învățate la Universitate în Suedia. Am pornit de la afirmația lui Călinescu și am studiat 973 de variante ale Mioriței din perspectivă esoterică, așadar, ca texte sacre, cu conținut tainic. Am ajuns la concluzii luminoase, ce repun Miorița pe înaltul piedestal unde au pus‑o cercetătorii occidentali și enciclopediile naționale ale unor țări cu cea mai mare pondere în cultura universală. Am continuat analiza Mioriței, pe variantele din alte două antologii și avem acum o analiză a 1.289 de variante, culese din țară, din Republica Moldova și de la ciobanii români trăitori în sudul Dunării.

Am demonstrat în câteva cărți și în articole apărute într‑o sumedenie de publicații tipărite și online că nu Miorița este dăunătoare națiunii și indivizilor, dăunătoare e doctrina lansată de cei mai străluciți savanți pe care îi avem, a căror judecată a fost dominată de prejudecăți și de ambiții personale împotriva lui Călinescu. Am dovedit că Miorița e un text cu conținut sacru plin de simboluri polisemantice. Un text cu gânduri luminoase, universal valabile în timp și în lume. Nu Miorița trebuie aruncată la gunoi, ci doctrina falsă, plasată de unii savanții care au aplicat metode neadecvate de cercetare științifică și au făcut erori de judecată.

Corifeii principali din corul anti‑românesc sunt „unii puternici ai zilei, trecători ca ploile de vară”, cum bine îi definește Aura Christi și îi denunță cu fermitate pe toți acești „oportuniști agramați, zgomotoși și veseli – și aceștia trecători, cum sunt și ploile abrupte de vară, și campaniile de demitizare – o altă formă de atac al valorilor fondatoare” ale României și ale națiunii române. Toți cei ce denigrează Miorița, chiar dacă afișează bune intenții, activează contrar Legii și Constituției României. Drumul spre iad, se știe, e pavat cu bune intenții.

Unul dintre motivele urii și ale disprețului împotriva valorilor naționale e ambiția de a face pe deștepții, în lipsă de altceva mai bun, probabil, pentru a atrage atenția. Cam la fel ca nebunul din Antichitate, care a dat foc templelor de pe Acropole ca să devină cunoscut. Denigratorii Mioriței nu merită numiți aici. Nu le fac această onoare. Vremuri vin și vremuri trec. Țara și națiunea își merg drumul înainte.

■ Scriitor, eseist, publicist

Victor Ravini

Total 0 Votes
0

Victor Ravini

Victor Ravini (n. 10 octombrie 1943, Caracal, județul Romanați, azi Olt). A absolvit Liceul „Ioniță Asan” din Caracal (1961); Facultatea de Filologie, la Universitatea din Timișoara, specializarea: limba și literatura română – limba și literatura germană (1966); Liceul în Suedia (1989); Facultatea de Știința religiilor, la Universitatea din Göteborg: Master of Arts in Religious Studies; Scandinavian International University, specializarea: International Certified Coach. A fost profesor de română într-un sat maghiar, traducător în comerțul exterior al României, staționat în București și în alte capitale din Europa, profesor de limba germană la Școala germană din Göteborg, de franceză, engleză și suedeză la alte școli, profesor de literatura suedeză și istorie la liceul din Alingsås, secția literară. Maître de conférence: Etica și morala democratică, la Universitatea din Borås. A făcut parte din redacția revistei de literatură și filozofie Ord&Bild. Membru în International Coaching Community, Uniunea Scriitorilor din Suedia (Sveriges Författarförbund), Uniunea Scriitorilor din România. A fost vicepreședinte la Atelierele de reviste și edituri din Göteborg (Tidskriftsverkstan), vicepreședinte la Centrul de scriitori din vestul Suediei (Författarcentrum Väst). Publicații selectiv: Patru romane la Editura Albatros din București, pe vremea lui Mircea Sântimbreanu; articole în Limba Română, editată de Academia Română și în alte publicații; trei cărți în limba suedeză; articole în Analele Universităților din Göteborg și din Borås, Dagens Nyheter și alte publicații. A scris un raport cerut de guvernul de la Stockholm, cu propuneri personale pentru îmbunătățirea învățământului universitar. Raportul s-a tipărit și s-a transmis pentru aplicare în practică. Articole pe teme de folclor, literatură, lingvistică sau istorie în: Contemporanul, Curtea de la Argeș, Pro Saeculum, Tribuna învățământului, Dilema veche, Limba Română (Chișinău), Lumina Lină (New York), Alternanțe (Germania), Radio Diaspora și alte publicații din țară și din diaspora. Susține rubrică permanentă la revista Contemporanul. Ideea Europeană.

Cărți publicate: Miorița-Odödlighetens källa, Stockholm (2012), Miorița-Izvorul nemuriri, Stockholm, 2012, Miorița-Izvorul nemuririi, Editura Alcor Edimpex, București, 2016, ed. a II-a, 2017, Barca veselă (memorialistică epistolară), Editura Alcor Edimpex, București, 2017.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button