Trei poezii scrise de – în ordinea din manual, care nu putea fi alta –, Mihai Eminescu, Dintre sute de catarge, Lucian Blaga, Spune-o încet, n-o spune tare şi Marin Sorescu, Recapitulare deschid culegerea de lecturi, urmată de reportaje scurte şi legende
Primele repere cronologice legate de predarea limbii române în străinătate, la nivel academic, se referă la deceniul patru al secolului XIX, când, la Universitatea din Sankt Petersburg a fost introdus un curs de limbă română.
http://www.ilr.ro/lectorate/
Construit într-o desăvârşită deltă, în locul unde fluviul Neva se varsă în Golful Finic al Mării Baltice, adunând 42 de insule şi 90 de râuri şi canale, traversat de peste 300 de poduri, oraşul lui Petru cel Mare, 
Sankt Petersburg, găzduieşte una dintre cele mai vechi universităţi, Universitatea de Stat, fondată în 1724 din ordinul ţarului însuşi. Peste patru mii de profesori călăuzesc paşii celor patruzeci de mii de studenţi, care se împart între cele două campusuri situate pe Insula Vasilevski şi Petergrof. Unul dintre cei patru mii de profesori este prof. dr. Maria Rîjova, şeful Catedrei de Filologie Romanică.
Într-o limbă română perfectă, acum câţiva ani, într-o iarnă dureros de geroasă, Maria mi-a arătat frumuseţea şi sufletului oraşului său natal, oraşul bunicilor şi străbunicilor săi, clădit de cei mai talentaţi arhitecţi, care, pe măsură ce-l ridicau, simţeau, înţelegeau şi păstrau linia predecesorilor, ca şi cum unul şi acelaşi arhitect ar fi condus proiectul de-a lungul celor trei secole de existenţă. Fortăreaţa Petru şi Pavel, din care răsare Catedrala Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, loc de odihnă pentru împăraţii Rusiei, începând cu Petru cel Mare până la Nicolae al II-lea, incluzând şi membrii familiei Romanovilor, Ermitajul cu peste trei milioane de exponate de pictură, sculptură, artă decorativă, Muzeul Rus cu peste cinci sute de mii de exponate de artă rusească, Catedrala Sfântului Isaac şi Catedrala Mântuitorului pe Sânge, Palatul Mare din Petrodvorets, Palatul Ecaterinei, reşedinţele Pavlovsk, Oranienbaum, Gatcina din Ţarskoie Selo, Casa giuvaergiului Fabergé cu cea mai mare colecţie de ouă Fabergé şi alte bijuterii, muzee de literatură, de muzică, de istorie, militare, tehnice, pentru copii, toate acestea şi multe altele reprezintă pietre nestemate care fac din Sankt Petersburg un oraş-bijuterie, mândru să îşi arate splendoarea în artă, istorie, arhitectură şi stil.
În mijlocul iernii de atunci şi printre tablouri care reprezentau fiinţe ai căror ochi te urmăreau în orice colţ te-ai fi situat, am aflat că secţia de limba română există la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Sankt Petersburg din anul 1957 cu o programă elaborată de demult şi îmbunătăţită an de an, în funcţie de cerinţele actuale. Maria predă limba română de la nivelul zero, în toate domeniile: fonetică, gramatică, conversaţie, analiza textelor, lectura de acasă (studenţii citesc acasă un fragment de text literar şi îl redau, îl povestesc, îl comentează în timpul lecţiei), ascultarea textelor. În anii următori de studiu, se mai adaugă aspecte de cultură şi civilizaţie, care includ geografia şi istoria României, cunoaşterea simbolurilor de stat, pictură, sculptură, muzică, cunoştinţe legate de istoria limbii române, gramatica teoretică, istoria literaturii, lexicologie, traductologie, stilistică, interpretarea limbajului din mass-media actuală.
Observam, aşadar, că în învăţarea limbii sunt luate în considerare aspecte cât mai variate, însă, pentru o acurateţe a vorbirii, gramatica avea prioritate, acompaniată de însuşirea vocabularului principal al limbii. Studenţii ruşi cunosc acest fapt şi vin pregătiţi pentru aceasta. Întotdeauna, la prima lecţie, la 1 septembrie (atunci când începe anul universitar), Maria le spune sincer, că nu este uşor, nu e nicio distracţie în a învăţa verbele a fi, a avea…, dar este baza bazelor şi trebuie să lucreze cu plăcere, altfel nu se poate; Facultatea de Filologie nu reprezintă doar locul unde se predau cursuri de limbă, ci şi locul unde studenţii capătă sau îşi fixează cunoştinţe, deprinderi şi competenţa de a învăţa.
Anul 2017 a însemnat apariţia, la editura Kapo, a unui complet Manual de limba română (Pумынский язык) Curs pentru începători (Hачальный курс), solid copertat, semnat Maria Mijailova Rîjova, care îşi exprimă, cu prima pagină, crezul pedagogic: Cât trăieşti, înveţi! Пока ты учишься, ты живешь!, iar cu ultima pagină, dragostea pentru România: Румыния - эамечательная страна с разнообразной природой, удивительными пейзажами, открытыми, добрыми, талантливыми людьми. Желаем вам успехов в освоении румынского языка и надеемся, что наша книга поможет вам в этом! România este o ţară uimitoare cu o natură diversificată, peisaje uimitoare, oameni deschişi, amabili şi talentaţi. Vă dorim succes în stăpânirea limbii române şi sperăm că manualul nostru vă va ajuta în acest sens!
Douăsprezece unităţi didactice compun manualul Mariei, care trece prin toată gramatica, folosindu-se de situaţii de comunicare care întregesc textele bine alese, ale căror cuvinte, în primă fază, sunt marcate de accent pentru a înlesni citirea. Tot în prima fază, alternanţele vocalice şi consonantice sunt subliniate: frumos/frumoasă, cobor/coboară, descopăr/descoperi, sar/sărim, stradă/străzi. Manualul reuşeşte să nu-i sperie cu varietatea genitivului feminin singular şi nici cu impredictibilitatea pluralului în limba română. Totul e curgător, progresiv şi trainic.
Titlul unităţilor apare în limba română doar începând cu Unitatea 5, Pe stradă, însă celelalte detalii de limbă şi de cultură rămân prezentate în limba rusă. Practic, cursul îi creează treptat studentului o autonomie, permiţandu-i să se dezlipească uşor-uşor de limba maternă pentru a se adânci în limba de studiu. Multe explicaţii, multe tabele care înseamnă o sinteză a tuturor problemelor ivite de-a lungul unei întregi cariere de dascăl, multe exerciţii a căror rezolvare se oferă la final, multe cuvinte traduse, esenţiale în învăţarea unei limbi, anecdote, glume, frământări de limbă, benzi audio, toate acestea constituie cuprinsul recentului manual.
Aşa cum îi stă bine unei cărţi complete, manualul include o culegere de texte, însoţite de un vocalular ajutător pentru înţelegerea lor. Trei poezii scrise de – în ordinea din manual, care nu putea fi alta –, Mihai Eminescu, Dintre sute de catarge, Lucian Blaga, Spune-o încet, n-o spune tare şi Marin Sorescu, Recapitulare deschid culegerea de lecturi, urmată de reportaje scurte şi legende. Mihai Eminescu mai apare cu Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!. Nu putea lipsi Topârceanu cu o poezie a insistenţei, În drum, tradusă, în paralel, în limba rusă. Sunt amintite piese de teatru recente, precum Caruselul în regia lui Andrei Şerban.
La final, Maria recomandă studenţilor, într-o manieră fair-play, manuale ale altor colegi, precum şi studii care pot fi necesare celor care s-au înscris pe drumul unei noi cunoaşteri – список рекомендованнын учебных пособий –, pentru că studiul unei limbi înseamnă coborârea spre esenţa înţelepciunii unui popor şi ridicarea spre universalitate. Acest text ales de Maria, care deschide Unitatea 8 vine să confirme acest coborâş şi suiş sau arhitectura gândirii din poezie:
Trei feţe
Copilul râde:
„Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
Tânărul cântă:
„Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea!”
Bătrânul tace:
„Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”
Lucian Blaga
