Vă scriu de multe ori din Ţara Sfântă dar întotdeauna aleg ştiri care privesc în special originarii din România, însă nu uit nici alte evenimente care nu se referă numai la reprezentanţii Carpaţilor, ci la toţi israelienii indiferent dacă-s născuţi pe plaiurile Mediteranei sau în alte locuri. De data aceasta vă voi vorbi 
numai de „români” şi voi lăsa la o parte pe ceilalţi israelieni.
Ca de obicei, voi începe cu Institutul Cultural Român, instituţie din România, care întreţine în Israel cultura, obiceiurile, limba română. Sunt obligat să vă informez că în ultimul timp personalul Institutului a fost mai mult decât supraaglomerat cu tot felul de evenimente cărora directorul Dr. Gina Pană şi directorul adjunct, diplomatul Bela Krizbai au făcut faţă cu un uriaş succes. Spunem aceasta fiindcă e foarte greu să activezi în condiţii de stres. Cred că despre activitatea ICR-ului Tel Aviv s-a edificat chiar ministrul de resort, Lilian Zamfiroiu, în vizita pe care a făcut-o în Israel, când s-a întâlnit, între alţii, cu mulţi originari din România.
La eforturile Institutului răspund cu dragoste organizaţiile israeliene ale originarilor din ţara lui Eminescu, adică Asociaţia Scriitorilor de Limba Română, asociaţiile de pictori cuprinzând foarte mulţi artişti plastici proveniţi din România, cinemateca israeliană, în special din Tel Aviv şi Ierusalim, unde există specialişti de valoare în acest domeniu. Desigur, ICR-ul nu este preocupat numai de cetăţenii români; el organizează majoritatea evenimentelor pentru israelienii băştinaşi sau care au venit în Israel din diverse colţuri ale lumii; astfel încât cultura românească să fie binecunoscută pe mapamond.
Iată câteva dintre evenimentele patronate de ICR: Festivalul de film din cadrul Francofoniei, în care ţara noastră natală s-a prezentat cu filmul „Puntea”, care a fost apreciat în unanimitate în toate oraşele în care a rulat: Tel Aviv, Ierusalim, Haifa. De un deosebit succes s-a bucurat, Târgul anual de fotografie – ediţia 2015, unde câteva imagini au demonstrat nu numai inventivitatea autorilor, ci şi o excelentă tehnică ireproşabilă. Mai menţionăm prezenţa în Israel a istoricului Prof. dr. Adrian Cioroianu, cunoscut de populaţia locală din emisiunea „Istoria e cea mai frumoasă poveste” pe care o transmite zilnic la TVR-ul Internaţional din România. Acest istoric are un farmec aparte, nu numai o pregătire excepţională şi s-a bucurat de o deosebită apreciere din partea israelienilor, mai ales a intelectualilor.
Desigur, majoritatea originarilor din România participă la acţiunile ICR şi ale organizaţiilor româneşti din Israel, printre care un rol important îl are Asociaţia Scriitorilor de Limba Română. Astfel, la Casa Scriitorilor din Tel Aviv, organizaţia românească a desfăşurat mai multe activităţi, între care notăm „o seară de lansări de carte şi de umor”, care s-a bucurat de mult succes. Menţionăm că scriitorii israelieni editează în medie cam 30 de cărţi anual (30 de titluri noi), cuprinzând proză şi poezie. La editurile din România care publică aceste lucrări (Hasefer – Bucureşti, 24 de ore – Iaşi, Clusium Cluj ş.a.), s-a adăugat în ultimul timp şi Editura Familiei din Israel, care a participat cu mult succes, alături de alte edituri româneşti, sub auspiciile Ministerului Culturii din România, la Târgul internaţional de carte de la Ierusalim.
Asociaţia scriitorilor are în programul ei nu numai lansări de carte, ci şi activităţi privind viaţa scriitorilor („Despre poeta Maria Găitan”) sau comemorarea unor poeţi şi prozatori care nu mai sunt printre noi („Shaul Carmel, 4 ani de la dispariţia acestuia”). Peste puţin timp trebuie să apară revista asociaţiei „Izvoare” la care, ca de obicei, colaborează scriitori israelieni alături de scriitori români. Menţionăm că asociaţia editează online şi revista lunară „Secolul XXI” care se bucură de prestigiu, având colaboratori din toată lumea (care ştiu româneşte). Recent, a fost prezent în Israel scriitorul român Dinu Săraru care a sărbătorit la noi 40 de ani de la apariţia romanului „Nişte ţărani”. Scriitorul român, după ce a stat de vorbă cu câţiva scriitori israelieni, a declarat că a constatat dragostea israelienilor faţă de limba română, dăruirea lor acestei limbi şi a hotărât să acorde o pagină din revista lunară de cultură „Clipa”, în fiecare număr, scriitorilor israelieni.
Pentru astăzi, cred că v-am povestit destul – la tema pe care am ales-o – din Ţara Sfântă.
