„Adevărul actorului. Firescul, haina actorului român”
Academia Română a găzduit conferința „Adevărul actorului. Firescul, haina actorului român”, prezentată de prof. univ. Liviu Lucaci, rectorul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125 și face parte din seria de conferințe cu public „Ora de știință”, inițiată de Academia Română.
Specialist în arta actorului, prof. Liviu Lucaci demonstrează că parcursul unui actor, de la un pasionat de teatru la un profesionist al scenei, presupune muncă neîntreruptă, asumarea unor principii de lucru, conștientizarea transformării continue și chestionarea perpetuă a propriei identități. Munca actorului cu sine însuși înseamnă osteneală și bucurie, dar și un drum direcționat, cu obiective ce trebuie atinse. Analizând profilul actorului român, prof. Lucaci constată că travaliul este mascat printr‑un firesc al gestului, printr‑o aparentă lejeritate de interpretare ce ascunde perseverența exercițiului. La împlinirea celor 190 de ani de învățământ teatral, conferința trasează parcursul pe care un tânăr pasionat de teatru este îndemnat să‑l urmeze pentru a deveni absolventul unei școli de teatru.
Evenimentul a fost moderat de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, și a cuprins o sesiune de întrebări și răspunsuri, la care a participat publicul.
Liviu Lucaci este profesor de arta actorului și rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Actor de teatru şi film, regizor de teatru, scriitor, dramaturg, traducător, prof. Lucaci a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în anul 1994, la clasa profesorului Ion Cojar. În anul 1996 a câștigat bursa Institutului Internațional de Teatru pentru studiul teatrului tradițional japonez chiar în Japonia: noh, kabuki, kyogen. În anul 2005 și‑a susținut teza de doctorat cu o cercetare coordonată de prof. univ. Adriana Marina Popovici, Actorul ca jucător. De‑a lungul carierei actoricești a făcut parte din spectacole‑eveniment precum: București Tur Retur 41, scris şi regizat de Alexandru Berceanu (Teatrul Evreiesc de Stat, 2016), Celălalt Cioran de George Banu după Caietele lui Emil Cioran, regia Radu Penciulescu (Teatrul Național București, 2002), Richard al III‑lea de W. Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu (Teatrul Odeon, 1993), Visul unei nopți de vară de W. Shakespeare în regia lui Liviu Ciulei (Teatrul „L.S. Bulandra”, 1991), O Trilogie Antică după Euripide și Seneca în regia lui Andrei Șerban (TNB, 1990). În prezent este actor al Teatrului Național din București.
Între titlurile pe care le‑a semnat ca regizor se numără Cinci rendez‑vous‑uri mortale (Clubul Țăranului, 2010), Domnișoara Iulia (Teatrul de Comedie, 2009), Un cuplu ciudat (Teatrul de Comedie, 2011), Cum se cuceresc femeile (Teatrul Metropolis, 2013), Central Park West (Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești, 2015), Frați de Cruce (Teatrul maghiar din Timișoara, 2016).
A elaborat numeroase studii despre arta actorului. În anul 2013 a câștigat premiul pentru „Cea mai bună piesă românească a anului”, acordat de Casa Regală a României și decernat în cadrul Galei UNITER, ca autor al piesei Nostalgicii călători.
„Citatul, autocitatul și colajul în compoziția muzicală”
Academia Română a organizat conferința „Citatul, autocitatul și colajul în compoziția muzicală”, prezentată de Valentina Sandu‑Dediu, profesoară la Universitatea de Muzică din București. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125 și face parte din seria de conferințe cu public „Ora de știință”, inițiată de Academia Română.
Conferința a propus analiza conceptului de citat în creațiile muzicale. Prof. Valentina Sandu‑Dediu constată că în toată istoria muzicii occidentale, citatul muzical – în diferite înfățișări și cu diverse denumiri – constituie o tehnică predilectă a compozitorilor. Atunci când doresc să aducă un omagiu unui predecesor sau unui contemporan, să ironizeze muzici ale altora sau chiar proprii, când se joacă făcând cu ochiul unui ascultător avizat, când intenționează să încifreze mesaje pentru cunoscători, să evoce o amintire, un loc sau un timp anume, compozitorul apelează la citat sau la autocitat. Exemple sunt numeroase și dezvăluie un spațiu fascinant al rețelelor intertextuale: misa parodia din Renaștere, Ars subtilior, evocarea unei culori locale și istorice („Polonia” lui Bach, „Turcia” lui Mozart, „Rusia” lui Beethoven, „Spania” lui Debussy și Ravel), colajul postmodern. Conferința se axează pe câteva din aceste exemple pentru a deschide o fereastră către o lume culturală bogată în semnificații și simboluri, ludică și combinatorică.
Evenimentul a fost moderat de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române.
Prof. Valentina Sandu‑Dediu este licențiată în muzicologie la actuala Universitate Națională de Muzică din București (1990). În 1995 a obținut titlul de doctor în muzică la aceeași universitate. A beneficiat de burse de cercetare în Austria (1991), la Wissenschaftskolleg zu Berlin (2000), la New Europe College din București (în 1996‑1997 şi în 2008), la Institutul de Studii Avansate al Universității din Durham (2024). În prezent este profesor al universității de muzică, în cadrul căreia predă stilistică muzicală, muzicologie și teorii ale interpretării. Începând cu anul 2014 este rector al Institutului de Studii Avansate „New Europe College”. A publicat peste 50 de studii şi peste 300 de articole, este autoarea și coordonatoarea a numeroase volume de muzicologie apărute la Editura Muzicală, Editura Didactică şi Pedagogică, Humanitas şi la PFAU – Saarbrücken.
Este laureată a Premiului Fundației Jora (1991), Premiului Academiei Române (1997), Premiilor Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1998, 2010, 2014, 2017, 2020, 2023), Premiului Fundației „Ernst von Siemens” din München (1998, 2000, 2004). În anul 2008 a obținut Premiul Academiei de Științe Berlin‑Brandenburg, acordat de Peregrinus‑Stiftung.
În calitate de pianistă a susținut recitaluri de muzică de cameră și a înregistrat numeroase creații muzicale împreună cu Aurelian‑Octav Popa, Ray Jackendoff (Albany‑Boston), cu Dan Dediu şi Ionuț Ștefănescu (Cavalli Records şi Neos, Germania), cu Irina Mureșanu (Divine Art, USA).
Ciclul de conferințe „Ora de știință” propune întâlnirea specialiștilor din diverse domenii cu publicul larg și crearea unei platforme de discuții între cercetători, profesori, studenți, jurnaliști și toți pasionații de cunoaștere. Organizate în spațiul Academiei Române, conferințele sunt structurate în două părți, prima fiind destinată expunerii, iar cea de‑a doua constituindu‑se într‑o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
Biroul de comunicare al Academiei Române
