Dumitru‑Dorin Prunariu la Fundația Culturală Dalles a Academiei Române
Fundația Culturală Dalles a Academiei Române a organizat conferința „Expansiunea umană în spațiul extraterestru. Habitat și condiții de viață”, susținută de dr. ing. Dumitru‑Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, primul și singurul cosmonaut român care a zburat în spațiul cosmic. Evenimentul a avut loc la Sala „Dalles” din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18. Conferința a oferit o perspectivă asupra domeniului complex al spațiului și asupra condițiilor cosmice așa cum au fost ele determinate prin experimente și prin teste la bordul stațiilor spațiale locuite. În expunerea sa, cosmonautul Dumitru‑Dorin Prunariu a oferit detalii despre habitatul în care au trăit și trăiesc luni de zile echipajele cosmice, reprezentat de stațiile orbitale, și a descris câteva dintre echipamentele care generează și mențin condițiile de viață cât mai apropiate de cele terestre. Dorin Prunariu a povestit și despre numeroasele modificări ce intervin în funcționarea organismului astronauților în condiții de microgravitație, precum și despre larga paletă a problemelor medicale ce pot apărea, pentru prevenirea cărora este necesară adoptarea unor măsuri precise.
Conferința a evidențiat modul în care pot fi aplicate lecțiile învățate de‑a lungul câtorva decenii, folosind experiența programului lunar Apollo, dar și activitățile de la bordul Stației Cosmice Internaționale și al stației cosmice chinezești Tiangong. În ultima perioadă sunt formulate numeroase ipoteze asupra unui posibil viitor extraterestru al unei părți din omenire, însă trebuie investigați foarte serios factorii cosmici și specificul spațiilor interplanetare, chiar dacă următoarele ținte ale zborurilor pilotate ar putea fi Luna și planeta Marte, atât de mult cercetate de exploratori.
Dumitru‑Dorin Prunariu este primul cosmonaut român și al 103‑lea din lume care a zburat în spațiul cosmic. În anul 1981 a participat, în cadrul programului internațional Intercosmos, la un zbor spațial de 8 zile la bordul navei cosmice Soyuz‑40 și al stației spațiale Saliut‑6. Este unul dintre membri fondatori ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), înființată în anul 1985. Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic (COPUOS), fiind președinte al Subcomitetului Științific și Tehnic al COPUOS (2004‑2006) și președinte al comitetului (2010‑2012). Din 1998 până în 2004 a fost președintele Agenției Spațiale Române.
În perioada 2010‑2016 a fost președinte ASE Europa, iar între anii 2011 și 2014 a fost președintele ASE International. Între anii 2006 și 2008 a fost directorul Oficiului Român pentru Știință și Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană. În anul 2012 a fost numit unul dintre cei 15 membri ai Grupului de experți guvernamentali privind transparența spațiului extraatmosferic și măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr‑o rezoluție a Adunării Generale a ONU. În 2018 a fost numit între cei 25 de membri ai Grupului de experți guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul extraatmosferic, instituit de Adunarea Generală a ONU.
Cosmonautul Prunariu a fost membru al grupului de lucru care a elaborat un raport privind Securitatea spațială pentru Europa, în cadrul Institutului European de Studii de Securitate. Din 2014 până în 2017 a fost vicepreședinte al Comitetului pentru relații internaționale al Agenției Spațiale Europene, continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet. În perioada 2018‑2020 a fost unul dintre vicepreședinții Grupului de lucru al COPUOS, pentru elaborarea strategiei „Agenda spațială 2030”, adoptată în 2021 printr‑o rezoluție a Adunării Generale a ONU. Este membru în consiliul de conducere al Academiei Internaționale de Astronautică, membru de onoare al Academiei Americano‑Române de Arte și Științe și membru al Academiei Europene de Științe și Arte.
Ca recunoaștere a meritelor sale în promovarea internațională a studiului asteroizilor cu potențial de impact cu Terra și pentru implicarea în activitatea mai multor instituții și proiecte de cercetare, Uniunea Astronomică Internațională a decis în anul 2017 ca numele cosmonautului Prunariu să fie dat unui asteroid din centura principală a Sistemului Solar, asteroidul „10707 Prunariu”.
Sala „Dalles”, unde se desfășoară „Conferințele Dalles ale Academiei Române”, a fost construită între anii 1930 și 1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, și confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist. Începând cu 2023, celebra Sală „Dalles” din București, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază de un program de conferințe și dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundația Culturală Dalles. Conferințele se desfășoară lunar, joia, de la ora 18:00, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni.
„Românii sub teroarea totalitară. Represiunea în România și Uniunea Sovietică: evaluare comparativă (1940‑1989)”
Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, în parteneriat cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova și cu Comisia pentru politică externă a Senatului României, a organizat conferința „Românii sub teroarea totalitară. Represiunea în România și Uniunea Sovietică: evaluare comparativă (1940‑1989)”. Evenimentul științific a avut loc la Senatul României, în Sala de Conferințe „Dimitrie Cantemir” (Salonul Alb). Conferința a reunit istorici de prestigiu din Republica Moldova și din România, specialiști în istoria secolului XX. Structurată în trei sesiuni, conferința a abordat câteva teme de mare importanță: deportările din Uniunea Sovietică, politicile represive împotriva unor personalități din Basarabia, încercările de mai multe decenii de distrugere a identității românești ș.a.
„Considerăm că tematica evenimentului este de mare importanță în contextul războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, perioada sovietică fiind în continuare mistificată de propaganda rusă. Conferința este un bun prilej de a transmite mesajul solidarității în suferință a românilor de la dreapta și stânga Prutului în perioada regimului comunist/ sovietic”, au declarat organizatorii.
În cadrul conferinței au fost prezentate 15 comunicări având ca autori cercetători de la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Chișinău, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, ambele fiind entități de cercetare ale Academiei Române, și de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Academia Română – Comunicare și imagine publică
140 de ani de la crearea Domeniilor Coroanei de Regele Carol I
Biblioteca Academiei Române şi Domeniul Coroanei Segarcea au organizat, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, o dezbatere cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la crearea Domeniilor Coroanei de către Regele Carol I. Au luat cuvântul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Alteţa sa Regală Principele Radu al României, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române, Narcis Dorin Ion, director general al Muzeului Naţional Peleş din Sinaia.
Legea Domeniului Coroanei a fost votată în Parlament la 5 iunie 1884, fiind apoi promulgată prin Decretul regal 1789/9 iunie 1884. Rezultatul votului este consemnat de Regele Carol I în Jurnalul său, în ziua de 5 iunie 1884. Acum, când se împlinesc 140 de ani de la crearea Domeniului Coroanei, avem datoria morală să încercăm recuperarea istoriei sale, închisă între coperțile dosarelor, păstrate cu grijă și respect la Arhivele Naționale, însă puțin cercetată, din păcate.
Biblioteca Academiei Române, Comunicare, Relații Publice
