Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei Române
Academia Română anunţă funcţionarea, de la începutul anului 2021, a Grupului de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului, având în componenţă cercetători din institutele Academiei Române care activează în domeniile socio‑umane: Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, Centrul de Studii Transilvane, Cluj‑Napoca, Institutul de Cercetări Socio‑Umane „Gheorghe Şincai”, Târgu Mureş, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti. Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului activează sub patronajul preşedintelui Academiei Române, în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române, şi este coordonat de dr. Viorel Achim, cercetător principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, specialist în minorităţi etnice în România secolelor XIX‑XX, politica de populaţie în România în anii 1940‑1944, Holocaust, istoria ţiganilor/ romilor în România şi Sud‑Estul Europei.
Scopul Grupului este de a stimula cercetarea în institutele Academiei Române pe cele două teme astfel încât acestea să devină într‑un orizont de timp rezonabil un loc care să conteze în peisajul cercetării internaţionale cu privire la istoria antisemitismului şi Holocaust.
Intenţia creării acestui Grup a fost anunţată de preşedintele Academiei Române, academician Ioan‑Aurel Pop, la masa rotundă cu titlul „Antisemitismul şi violenţa politică în România interbelică”, organizată de Academia Română, Centrul de Studii Transilvane şi Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”.
Grupul s‑a organizat la începutul anului 2021, având deocamdată în componenţă 14 cercetători care activează în institutele Academiei Române. În cursul anului 2021 a fost stabilită misiunea grupului, organizarea sa internă, proiectele de cercetare fezabile în acest moment şi proiectele de activităţi pentru următorii câţiva ani, iar prima sa activitate publică a fost colaborarea cu Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj‑Napoca la organizarea mesei rotunde „Memoria Holocaustului”.
În data de 15‑16 decembrie 2021 Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului a organizat un workshop intern, în care a fost prezentată şi aprobată strategia de cercetare şi planificarea activităţilor. Între direcţiile principale de acţiune se numără angajarea Grupului de şi a membrilor săi în proiecte de cercetare originale şi inovative, în acord cu priorităţile cercetării internaţionale în domeniu, editarea de volume de documente referitoare la istoria antisemitismului şi Holocaustului din România, realizate la standardele cele mai înalte, valorificând experienţa Academiei Române în publicarea izvoarelor istorice.
O direcţie importantă o reprezintă stimularea doctoranzilor de la Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române, precum şi a doctoranzilor de la diverse universităţi coordonaţi de membri ai Grupului pentru abordarea unor teme dedicate antisemitismului şi Holocaustului sau a unor teme înrudite.
Pentru anul 2022 calendarul de activităţi cuprinde, între altele, iniţierea, la Bucureşti, în toamnă, a unei conferinţe anuale cu participarea cercetătorilor din Academia Română şi din mediul universitar din ţară şi din străinătate, organizarea unor mese rotunde în cadrul unor manifestări ştiinţifice cu acoperire naţională, instituirea unei colecţii editoriale, care să reunească studiile realizate în cadrul Grupului.
Cu prilejul workshopului, în data de 15 decembrie 2021 au fost prezentate două comunicări ştiinţifice: „Să îţi salvezi sau să îţi ucizi aproapele? Câteva cazuri de clerici ortodocşi care au contribuit decisiv la salvarea evreilor în timpul Holocaustului românesc”, de dr. Ionuţ Biliuţă, de la Institutul de Cercetări Socio‑Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, şi „Repere privind problema evreiască la sfârşitul secolului al XIX‑lea. Opinie publică şi asociaţionism”, de dr. Liviu Brătescu, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi.
Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei Române îşi manifestă deschiderea pentru colaborarea cu alte centre de cercetare şi specialişti din ţară şi din străinătate care se ocupă de studierea antisemitismului şi Holocaustului, pentru constituirea unei direcţii solide şi coerente de cercetare a acestei teme.
„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române
Wilhelm Dancă
Crăciunul între simbol şi semn
Conferinţa profesorului Wilhelm Dancă analizează simbolistica existentă în celebrarea Crăciunului. Conservarea integrală a dimensiunilor simbolurilor produce un tip de reflecţie asupra condiţiei umane şi un comportament specific timpului sacru al sărbătorilor. Sincretismul simbolic asumat de religia creştină şi prezent astăzi în manifestările dedicate Crăciunului păstrează elemente din religiile lumii antice: practicile din timpul sărbătoririi solstiţiului de iarnă, momente din Saturnalia şi Sigillaria. Detaliile despre ziua şi ora naşterii Mântuitorului, despre martorii acestei revelaţii sunt oferite nu doar de însemnările din Evanghelii, ci şi de scrierile Sfinţilor Părinţi sau de textele apocrife.
Profesorul Wilhelm Dancă atrage atenţia că în era actuală, tehnologizată şi consumeristă, există posibilitatea ca simbolistica sărbătorilor religioase să fie redusă la semne, la simple formule semantice, ce depind de contextul social. Pierderea simbolismului ar duce la dispariţia corespondenţei dintre mai multe niveluri de realitate, restrângând astfel existenţa timpului sacru care a definit dintotdeauna evoluţia ontologică.
Wilhelm Dancă, membru corespondent al Academiei Române, este profesor de teologie şi filosofie, specialist în istoria filosofiei medievale, a filosofiei religiei şi a filosofiei culturii. A obţinut titlul de doctor la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, Italia (1996), cu o teză despre sacru la Mircea Eliade. A publicat peste douăzeci de cărţi şi numeroase studii de specialitate. Profesor cu două abilitări, pr. Wilhelm Dancă îndrumă doctoranzi în domeniul filosofiei şi în domeniul telologiei la Universitatea din Bucureşti. În perioada 2001‑2011 a fost rector al Institutului Teologic Romano‑Catolic din Iaşi, iar între anii 2012‑2018 a fost rector al Institutului Teologic Romano‑Catolic din Bucureşti. Începând cu anul 2012 prof. Dancă este decan la Facultatea de Teologie Romano‑Catolică a Universităţii din Bucureşti. Din anul 2008 este membru al Union Mondiale des Sociétés Catholiques de Philosophie (Canada) şi al Council for Research in Values and Philosophy din Washington; membru fondator şi preşedinte al Societăţii Internaţionale „Toma de Aquino”, secţia română (2011) şi membru titular al Academiei Europene pentru Ştiinţe şi Arte din Salzburg, Austria (2017). În anul 2020 Sanctitatea Sa Papa Francisc i‑a conferit Crucea Pro Ecclesia et Pontefice.
Ioan Dumitrache
Impactul tehnologiei asupra societăţii şi mediului economic
Dezvoltarea tehnologică actuală este un avantaj al epocii în care trăim, însă nu a fost pe deplin analizat impactul tehnologiei asupra societăţii şi modul în care se vor schimba reperele vieţii cotidiene în viitor. Provocările descoperirilor tehnologice sunt o realitate cu care se confruntă fiecare cetăţean, nevoit să se adapteze continuu la transformarea mediului în care trăieşte.
Profesorul Ioan Dumitrache exemplifică situaţii în care achiziţiile tehnologiei facilitează procesul de producţie, evoluţia economiei şi comunicarea. Dar atrage atenţia că, în contextul rapidităţii progresului tehnic şi al diversităţii instrumentelor sale din toate domeniile, devine o necesitate estimarea schimbărilor pe care acesta le va genera, atât la nivelul accesibilităţii unei cantităţi imense de informaţie, cât şi la nivelul implicării factorului uman în construcţia societăţii. Cât de valabilă este ipoteza conform căreia dispozitivele robotizate, inteligenţa artificială, aplicaţiile software, din ce în ce mai avansate, şi realitatea virtuală pot determina apariţia unor entităţii autonome, care să preia controlul asupra vieţii în secolele următoare?
Academician Ioan Dumitrache este secretarul general al Academiei Române din anul 2018. Doctor în automatică şi profesor al Universităţii Politehnica din Bucureşti, este spe
cialist în circuite fluide numerice, sisteme automate, bioinginerie şi conducerea inteligentă a roboţilor mobili. Rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti (2000‑2004), decan (1984‑1990) şi prodecan al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare (1976‑1984), şef al catedrei Automatică şi Ingineria Sistemelor (1996‑2012) din aceeaşi facultate. În 1991 şi 1995 a fost profesor invitat la Oklahoma State University, iar în perioada 1994‑1999 a fost invitat la Universitatea Tehnică din Viena pentru susţinerea cursului „Conducerea inteligentă a roboţilor”. În perioada 2000‑2011 a deţinut calitatea de vicepreşedinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare al Ministerului Cercetării. Din anul 1985 este preşedinte al Comitetului de organizare a Conferinţei Internaţionale „Control Systems and Computer Science”, iar începând cu anul 2009 este coordonator al Centrului Naţional pentru Cercetarea Creierului din cadrul Academiei Române. Laureat al Premiului „Traian Vuia” al Academiei Române.
Biroul de comunicare al Academiei Române
