Biblioteca Academiei Române a găzduit expoziţia artistei Cela Neamţu, cu tema „Desene din spatele firelor”. Vernisajul a avut loc în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125. Cuvântul de deschidere a fost susţinut de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual. Expoziţia a fost prezentată de dr. Doina Mândru, critic de artă. Curator: Lisandru Neamţu. Reunind în această expoziţie peste 80 de creaţii, artista Cela Neamţu doreşte să dezvăluie laboratorul ascuns în care ţese tapiseriile care au impus‑o ca prezenţă inconfundabilă în lumea artei. Cela Neamţu îmbină inovator „punctul de la Putna”, inspirat din broderiile medievale româneşti, cu tehnica ţesăturilor pe verticală haute lisse, devenit modul esenţial al „zidirilor sale de lână”.
În 2009, Dorana Coşoveanu o definea pe artistă astfel: Cela Neamţu este „o cerebrală romantică, care ştie să combine simţul ascuţit al observaţiei cu inteligenţa privirii în urmă, selectând pentru lucrările ei expresia plastică ideală”.
Artista este posesoarea a numeroase premii naţionale şi internaţionale, între care Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române şi Medalia de aur la Salonul de la Grand Palais din Paris.
Cinci absolvenţi ai Universităţii de Arte expun la Biblioteca Academiei Române
Biblioteca Academiei Române a găzduit expoziţia de grup „Licenţă 2022 | Arte & Design textil”, organizată de clasa de design textil de la Universitatea de Arte din Bucureşti, sub coordonarea lector dr. Anna‑Mária Orbán. Au expus absolvenţii Fabian Brişcă, Bianca Comnea, Anastasia Dabija, Yimiao Pan, Ioana Tepşan. Vernisajul a avut loc în Cupola de sticlă a Bibliotecii Academiei Române. Expoziţia a fost deschisă de criticul şi istoricul de artă Roxana Păsculescu. Au luat cuvântul prof. ing. dr. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, prof. univ. dr. Cosmin Paulescu, decan al Facultăţii de Arte Decorative şi Design, prof. univ. dr. Mircia Dumitrescu, grafician, membru corespondent al Academiei Române.
În expoziţie au fost prezentate 5 proiecte de licenţă, care lansează, fiecare, un subiect diferit, într‑o viziune personală, privită din perspectiva artelor şi a designului textil. Abordările, personalizate, combină tehnici textile clasice de ţesere şi imprimare cu tehnici digitale care probează curajul creativ al celor 5 absolvenţi, deschizând noi drumuri spre inventivitate artistică şi conceptuală.
„Lucrările din expoziţie mărturisesc despre căutările lor elaborate, prin care au reuşit să parcurgă demersul artistic propus, fiecare ajungând la o sintetizare a subiectului şi a formelor ce au dat
naştere la o diversitate estetică în peisajul artelor şi al designului textil”, a declarat lector dr. Anna‑Mária Orbán, mentorul celor 5 absolvenţi şi curatoare a expoziţiei.
Expoziţia organizată în Cupola de sticlă a Bibliotecii Academei Române a invitat publicul la o experienţă vizuală inedită, plină de expresivitate, ce impresionează prin excelenţă şi rafinament artistic.
60 + 60
Petraşcu şi Vermont – expoziţii simultane la Biblioteca Academiei Române
Biblioteca Academiei Române a vernisat simultan două expoziţii: „Gheorghe Petraşcu – 150 de ani de la naştere” şi „Nicolae Vermont – atelier de gravură”, ambele realizate de Cabinetul de Stampe, Fotografie, Hărţi. Organizată cu prilejul conferinţei omagiale „Gheorghe Petraşcu – 150”, propusă de Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, expoziţia cu acelaşi nume a dorit să încununeze cu latura vizuală a operei aniversarea celor 150 de ani de la naşterea primului pictor membru al Academiei Române. Selecţia efectuată de Cătălina Macovei, curatoarea expoziţiei, pune în valoare atelierul intim al artistului, reprezentat prin crochiuri şi schiţe pregătitoare, ce serveau la finisarea unor lucrări de mare anvergură. Cele 60 de exponate constituie un demers contiguu expoziţiei „Omul şi peisajul”, organizată de Biblioteca Academiei Române în anul 2019, din catalogul căreia au făcut parte, fără a putea fi expuse pe simeză. Studiile de atelier prezentate ilustrează mai multe faze ale desenului său, de la perioada de început, cu tuşe energice şi dense, aerate apoi prin intervenţia acuarelei, pentru a recurge, într‑o etapă finală, la desenul cu linii haşurate, tributar influenţei gravurii.
În paralel, expoziţia dedicată pictorului Nicolae Vermont (1866‑1932), pregătită cu mult timp înainte de Cătălina Macovei, de asemenea curatoare a expoziţiei, a adus în faţa publicului peste 60 de plăci zincate de gravură, ce reprezintă întreaga colecţie existentă în patrimoniul Cabinetului de Stampe, Fotografie, Hărţi.
Vizitatorii au admirat plăci de gravură cerneluite, aflate într‑o excelentă stare de conservare, ce ar putea fi oricând utilizate pentru un nou tiraj. Lucrate în cupru, acestea au constituit „caietul de schiţe” al pictorului, conform afirmaţiilor curatoarei. Mici bijuterii artistice, plăcile au fost grupate tematic în şase vitrine, care pun în valoare profiluri de personaje, ţărănci, peisaje, autoportrete.
Fără să fi avut o relaţie artistică aparte, deşi contemporani, cei doi pictori, Gheorghe Petraşcu şi Nicolae Vermont, au fost reuniţi sub cupola Sălii de expoziţii „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române, într‑o dublă expoziţie armonioasă – ce constituie o bucurie pentru orice iubitor de artă.
„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române
Alexandru Nicolae
Variaţia lingvistică în era digitală
Conferinţa dedicată variaţiei lingvistice aduce în atenţia publicului atât diferenţele dintre nivelurile lingvistice existente într‑o limbă la un moment dat, cât şi modul în care înţelegerea lor facilitează înţelegerea mentalităţii grupului etnic căruia îi aparţin. Demersul propus de dr. Alexandru Nicolae, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române şi conferenţiar la Departamentul de Lingvistică al Universităţii din Bucureşti, identifică direcţiile de cercetare lingvistică şi tipurile de instrumente actuale computerizate, care facilitează studiul variaţiei lingvistice. Enunţând principiile universale şi principiile parametrizate ale lui Noam Chomsky, cercetătorul demonstrează că datorită gramaticii generative de la începutul secolului XX s‑au construit modele lingvistice ce oferă informaţii despre limitele variaţiei şi despre cât de mari sunt diferenţele aceloraşi structuri morfologice sau sintactice în evoluţia limbii.
Limba este un patrimoniu cultural în continuă transformare, iar variaţia lingvistică se manifestă sub influenţa unor factori istorici, spaţiali, socioculturali. Astăzi, corpusurile de texte, atlasele dialectale computerizate, bazele de date tematice sunt instrumente indispensabile în prezervarea limbii şi în transmiterea caracteristicilor ei generaţiilor viitoare de specialişti.
Alexandru Nicolae este cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române şi conferenţiar la Departamentul de Lingvistică al Universităţii din Bucureşti. Doctor în lingvistică teoretică şi comparată, cu o cercetare realizată în cadrul Universităţii din Bucureşti şi Universităţii din Cambridge (2013), Alexandru Nicolae a investigat tipurile de elipsă şi structurile în care acestea sunt identificate în limba română. După licenţa în filologie obţinută la Universitatea din Bucureşti, proiectele de cercetare au fost continuate la Universitatea din Cambridge ca visiting student. În anul 2016 a urmat un stagiu în Departamentul de Lingvistică şi Filosofie al Massachusetts Institute of Technology, SUA, în calitate de bursier senior Fulbright. A colaborat cu diverse instituţii europene de învăţământ superior, în calitate de cercetător şi profesor invitat: Universitatea din Cambridge, din Oxford, din Utrecht, Universitatea din Hamburg, Universitatea din Padova. Studiile sale au urmărit analiza structurii morfosintactice, variaţia şi schimbarea gramaticală şi dezvoltarea limbii române dintr‑o perspectivă romanică comparativă şi diacronică, fiind concretizate în volume ca: „Word Order and Parameter Change in Romanian” (2019), „The Licensing of Nominal and Verbal Ellipsis in Romanian” (2019), „Ordinea constituenţilor în limba română: o perspectivă diacronică” (2015). În 2012 Alexandru Nicolae a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române, iar în 2019 a primit Marele Premiu al Senatului Universităţii din Bucureşti.
„Conexiuni” – Conferinţele Academiei Române constituie un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele misiuni ale Academiei Române, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală. Conferinţele sunt susţinute de membri ai Academiei Române şi de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarităţii. Prelegerile au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate şi sunt destinate publicului de orice vârstă şi de orice formare intelectuală, umanistă ori ştiinţifică, specialişti afirmaţi sau tineri aflaţi la început de carieră. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar şi chiar liceal, cu scopul de a orienta şi a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii analitice şi manifestarea spiritului creativ.
Conferinţele sunt înregistrate şi publicate pe canalul YouTube al Academiei Române (https://bit.ly/3whyCkY), fiind disponibile în regim gratuit. Ele vor face, de asemenea, obiectul unor videobook‑uri editate de Editura Academiei Române şi vor fi distribuite în biblioteci, universităţi, licee şi librării.
Biroul de comunicare al Academiei Române
