Actualități - Comunicate

Discurs de recepţie Academician Victor Spinei

Academician Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, a susţinut discursul de recepţie în Academia Română, cu tema Reflecţii lapidare privind istoria şi istoriografia românească. Răspunsul la discursul de recepţie a fost oferit de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei şi s‑a desfăşurat în format hibrid, cu posibilitatea participării online prin platforma Zoom.

Reputat istoric şi arheolog, cu o excepţională carieră internaţională, profesorul Victor Spinei a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 2001 şi membru titular în anul 2015. În acelaşi an a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, funcţie pe care a deţinut‑o timp de două mandate. A fost coordonatorul Programului „Centenar” dezvoltat de Academia Română şi a iniţiat şi coordonat mari colecţii editoriale cum sunt „Civilizaţia Românescă” şi „Basarabica”. Colecţia „Civilizaţia Românească” constituie un proiect prioritar al Academiei Române, menit să promoveze, în ţară şi în străinătate, contribuţiile româneşti în multiple ramuri ale ştiinţei şi culturii naţionale. Acad. Victor Spinei argumentează: „Conştientizând că în multe domenii ale culturii şi ştiinţei naţionale lipsesc sintezele susceptibile de a oglindi succint şi coerent traseul lor evolutiv […], considerăm util ca Academia Română să‑şi asume elaborarea/ coordonarea unor astfel de lucrări complexe, care să fie editate atât în limba română, cât şi în engleză, eventual şi în alte limbi de circulaţie internaţională”.

Domeniile sale de cercetare sunt: Evul Mediu timpuriu în regiunile est‑carpatice; populaţia românească la nordul şi sudul Dunării de Jos în perioada medievală; migraţiile triburilor nomade în estul şi sud‑estul Europei la începutul mileniului al II‑lea; raporturile politice, economice, culturale şi confesionale ale românilor cu Imperiul Bizantin, cnezatele ruseşti, Regatul ­ungar şi cu confederaţiile tribale turcice şi mongole; producerea şi circulaţia obiectelor de cult în estul şi sud‑estul Europei; istoriografie românească şi universală. A realizat o vastă şi valoroasă operă ştiinţifică, concretizată în zeci de monografii şi sute de articole, rezultate atât ale studiului în marile biblioteci ale Europei, cu deosebire în Germania, cât şi ale săpăturilor arheologice pe care le‑a efectuat şi coordonat în spaţiul românesc şi cel sud‑est european. A fost cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi. Din 1990 este cercetător la Institutul de Arheologie din Iaşi, pe care l‑a condus în calitate de director (2003‑2011). Profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, începând cu 1990. A urmat stagii de documentare şi specializare în Austria, China, Franţa, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Spania, Suedia, URSS. Acad. Victor Spinei este membru de onoare în Deutsch‑Rumänische Akademie Baden‑Baden, membru în European Association of Archaeologists, Praga, şi membru corespondent la Deutsches Archäologisches Institut, Berlin. În anul 2017 Preşedinţia României i‑a conferit Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, „în semn de înaltă apreciere pentru prodigioasa carieră academică”.

„Obiectele liturgice şi poveştile lor în colecţia fotografică a lui Al. Tzigara‑Samurcaş”
 

Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia „Obiectele liturgice şi poveştile lor în colecţia fotografică a lui Alexandru Tzigara‑Samurcaş”. Evenimentul a avut loc în sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei 125. Au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. Tudor Berza, membru corespondent al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, şi Alina Popescu, curatorul expoziţiei. Expoziţia a adus în prim-plan poveştile obiectelor liturgice prezentate în cele peste 150 de fotografii, documente şi manuscrise din imensa arhivă a istoricului de artă Alexandru Tzigara‑Samurcaş, aflată în colecţiile Bibliotecii Academiei Române, găzduite de Cabinetul de Stampe şi Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară. Potir şi antimis de secol XVI, liturghier din veacul al XVII‑lea, ferecătură de Evanghelie, chivot, ripidă şi căţuie aparţinând Mănăstirii Cotroceni, epitaf din Mănăstirea Dragomirna sunt doar câteva dintre fotografiile care demonstrează rolul omului de cultură Alexandru Tzigara‑Samurcaş în inventarierea şi protejarea patrimoniului cultural naţional, în anii tulburi din timpul Primului Război Mondial. În calitatea sa de prefect al oraşului Bucureşti, Tzigara‑Samurcaş a reuşit, prin intervenţiile de pe lângă armata germană, să împiedice numeroase sustrageri de obiecte bisericeşti din teritoriul ocupat. A fost împuternicit să inspecteze şi să protejeze proprietăţile transilvănene în timpul avansării trupelor româneşti în Transilvania. Autorităţile române l‑au desemnat reprezentant pentru negocierile de pace de la Trianon, privitoare la retrocedările juste de obiecte înstrăinate în timpul războiului.

„Instituţia noastră, ca şi alte prestigioase instituţii culturale bucureştene – Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Centrală Universitară «Carol I», Institutul de Istoria Artei «George Oprescu» –, şi‑a propus să omagieze împlinirea a 150 de ani de la naşterea lui Alexandru Tzigara‑Samurcaş, membru corespondent al Academiei Române. Personalitate complexă, mereu în vâltoarea evenimentelor – în calitate de prefect al Poliţiei bucureştene în timpul ocupaţiei germane, de secretar al reginei Elisabeta sau de însărcinat cu identificarea şi protejarea bunurilor culturale mobile – a fost un erudit de seamă, cu interes autentic pentru multe domenii ale culturii. Cercetător asiduu al patrimoniului românesc, Tzigara‑Samurcaş rămâne, mai cu seamă, ctitorul Fundaţiei «Regele Carol I» şi al «Muzeului de la Şosea», primul muzeu de etnografie şi artă naţională”, subliniază Alina Popescu, curator al expoziţiei, specialist în cadrul Cabinetului de Stampe, Fotografie, Hărţi al Bibliotecii Academiei Române.

Biroul de Comunicare al Academiei Române

Total 1 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button