Contemporanul la Gaudeamus 2015
Editurile Contemporanul, Ideea Europeană şi EuroPress Group, în parteneriat cu Editurile Academiei Române şi Teşu, au lansat la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus 2015 o serie de titluri recent apărute, între care le regăsim pe următoarele: Nicolae Breban, Jocul şi fuga, Singura cale; Bogdan Creţu, Iluziile literaturii şi deziluziile criticii; Aura Christi, Tragicul visător, Emil Raţiu, Dumnezeu s-a născut în 
Dacia; Octavian Opriş, Libertate, morală, politică; Platon Pardău, Ore de dimineaţă; Ştefan Borbély, Eseuri biblice; David Bosc, Fântâna limpede; Daniela Lungu, Colonia cu demoni; Teşu Solomovici, Istoria evreilor din România; Nicolae Bârna, Puntea artelor; Bogdan Socol, Jurnalul unui iubitor de fotbal.
La standul Editurii Contemporanul au fost lansate revistele Contemporanul – publicaţie aflată în ajunul anului aniversar, 2016, când se vor sărbători 135 de ani de la înfiinţare – şi Punctul critic. Apoi s-a vorbit despre biata democraţie autohtonă, care seamănă cu nu puţine lucruri, şi mai puţin cu democraţia însăşi, despre criza receptării şi criza criticii de întâmpinare, moartea spiritului critic, prosperarea divertismentului, capitalismul dezastrelor şi terapia şocurilor, Clubul #Colectiv, guvernul tehnocrat, era globalismului, terorism şi politică, refugiaţi, clătinarea identităţii românilor, Ziua Limbii Române şi Ziua Limbii Maghiare, fractura din lumea literelor, incredibila şi regretata dispariţie a revistei Cultura, condusă de unul dintre cei mai mari prozatori români din perioada postbelică, Augustin Buzura, şi doamna Angela Martin, s-a vorbit despre patriotofobia din ultimii mai bine de 25 de ani, poezie şi roman, nepăsarea guvernelor care s-au perindat la putere după 1989 faţă de cultură, bugetul de zero virgulă nimic alocat, an de an, culturii române, ultimul loc în Europa deţinut de România la capitolele lectură, achiziţie şi producţie de carte. S-a mai vorbit, între altele, despre faptul că politicienii trec, iar unele cărţi rămân, despre catastrofica circulaţie a cărţii, despre timbrul literar şi Legea Finanţării Revistelor, care favorizează publicaţiile editate de ANUC. Nu s-au trecut cu vederea lecţiile de solidaritate date de unii colegi, scriitori aflaţi într-un evident conflict de interese, despre aşa-zisa Lege antilegionară, elaborată, spuneau unii comentatori, după ureche şi interpretată la fel, despre marii scriitori supuşi de colegii lor, scriitorii, ca sub Stalin şi Dej, boicotului tăcerii. Nu ne-am mirat că în timp ce pe toate canalele TV se vorbea despre noua componenţă a guvernului – tehnocrat de astă dată în ochii naivilor sau ai celor neinformaţi – nimeni, niciodată, nu s-a referit la cultură sau identitate, ca şi când acestora li s-a cântat deja cel din urmă prohod. În acest context, să aduci vorba de unitate culturală, identitară, naţională, rămâne a fi cel puţin ridicol, dacă nu absurd. Astfel, cel puţin deocamdată, din visul lui Eminescu – unitatea culturală fără nici o intruziune a politicii de orice culoare ar fi aceasta – praful şi pulberea s-a ales.
Am fost trişti şi împliniţi. S-a râs, s-au spus glume şi bancuri. Aura Christi a primit un premiu în valoare de un dolar din partea scriitorului şi editorului Teşu Solomovici pentru că i-a spus un banc cu evreii pe care nu-l ştia tocmai el, editorul celor două volume de bancuri cu evreii, inclusiv cel mai scurt banc din lume, care ne-a făcut să murim de râs. I-am sugerat să editeze şi un volum cu glume despre basarabeni şi ardeleni. Am fost bucuroşi şi pierduţi într-o lume, în care ne regăsim din ce în ce mai rar, din ce în ce mai greu. Într-o lume în care suntem încercaţi, uneori-adeseori, de acea stare definită de Nichita cu o exactitate matematică: râsu’-plânsu’. O lume în care singura justificare a vieţii rămâne a fi cea estetică.
Despre câte şi câte s-a mai vorbit, în timp ce autorii au fost răsfăţaţi de invitaţi ai presei scrise şi vorbite, au oferit autografe şi interviuri, au vorbit, şi-au citit înainte unui public departe de a fi numeros din cale afară, rămas fidel însă.
Dublă lansare la Alba
Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba şi revista Contemporanul a organizat o dublă lansare a romanelor Jocul şi fuga şi Singura cale, Ediţia a II-a, de Nicolae Breban, şi a ediţiei bilingve româno-engleze 
Cineva din noapte ▪ Someone In The Night (traducere în engleză de Cristina Tătaru, Editura Tribuna, 2014) şi La sfera del freddo. Dall’inferno, con amore – Sfera frigului. Din infern, cu dragoste (traducere în italiană de Maria Floarea Pop, Editura Rediviva, Milano, 2015) de Aura Christi.
Amfitrioni ai acestor lansări desfăşurate în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor Alba, în prezenţa unei numeroase şi extrem de deschise asistenţe, au fost Mioara Pop, director al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga”, şi poetul Aurel Pantea, preşedinte al Filialei Alba a USR. S-a vorbit despre România şi despre fondarea statului român modern, despre Basarabia şi despre îngeri, despre felul în care un poet poate aduce iarna la Alba, oraş considerat rudă de sânge identitar, despre poezie şi Rainer Maria Rilke, despre credinţă şi nevoia de a crede, despre unitate culturală, despre dorul de Dumnezeu şi dialogul cu El, despre Lebedev şi Dmitri Merejkovski, despre boală, suferinţă şi viaţa văzută ca un pinten spre desăvârşire. Despre Nietzsche şi Dostoievski. Despre Vissarion Belinski, marele înaintaş, care în zori de zi, după o noapte de discuţii cvasiexhaustive, îşi anunţa ritos invitaţii: „Nu putem pleca; n-am rezolvat problema lui Dumnezeu”. Poeţii şi cărţile de poezie au îngerii lor păzitori. La Alba, acest rol îi revine Mioarei Pop.
Aura Christi a citit poeme inedite din volumul abia încheiat Orbita zeului, care stă să apară la Editura Ideea Europeană, volum care va fi însoţit de un audiobook; poemele au fost altele decât cele citite în toamnă, la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, la Salonul de Carte „Axis Libri”, ctitorit de strălucitul cărturar Zanfir Ilie.
