Creativitatea românească ne menţine pe harta lumii în orice timpuri
Creaţii de excepţie, poveşti extraordinare
Peste 20 de proiecte culturale, într‑o singură zi. O zi dedicată creaţiei româneşti, 15 ianuarie, dată la care Institutul Cultural Român, prin reţeaua reprezentanţelor din străinătate, a invitat marele public – fiind vorba, anul acesta, de un program online – să celebreze Ziua Culturii Naţionale. O sărbătoare nu doar a românilor, ci şi a prietenilor culturii noastre, a tuturor celor pentru care România reprezintă o sursă valoroasă de creativitate.
Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, a declarat cu acest prilej: „Creaţia românească menţine România pe harta lumii în orice timpuri, inclusiv în cele dificile, cum sunt cele pe care le trăim acum. De Ziua Culturii Naţionale, zeci de proiecte culturale ale ICR vorbesc despre creaţia românească în cel puţin 17 ţări, prin reprezentanţele ICR. Fie că vorbim despre film, dezbateri, concerte, expoziţii sau despre istorie, arhitectură, artele spectacolului, esenţa creaţiei româneşti ajunge la mintea şi sufletul atâtor popoare care îşi pot forma o imagine pozitivă despre ţara noastră, evitând clişeele păguboase cărora le cădem deseori victimă. ICR, prin echipele sale din ţară şi din reprezentanţe, expune arta românească patrimonială şi contemporană, marile noastre personalităţi culturale şi operele lor, cărora le atribuie funcţia de ambasadori, cu care aşezăm România la masa relaţiilor internaţionale. Expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei din cadrul Festivalului Europalia, cu 116.000 de vizitatori şi un amplu impact internaţional, a adus un masiv plus de imagine României, fiind cel mai mare eveniment cultural organizat vreodată de România în străinătate. Am sporit puterea culturală a României, de exemplu, în SUA, în 2020, prin diverse serii şi programe online precum Voci feminine româneşti din America de Nord, în
Marea Britanie, prin Who is Romania, în Italia, prin Veneţia văzută de mari pictori români, în Spania, printr‑o curajoasă ediţie itinerantă a Festivalului de Film Românesc. Ce legătură poate avea un festival literar precum Romania Rocks cu politica internaţională, cu posibilele investiţii străine? Este un catalizator. Nimeni nu citeşte o ţară, nu se leagă financiar sau politic de ea doar din statistici. Creaţiile de excepţie, poveştile extraordinare, promovate în cheia potrivită, sunt declanşatorul oricărei dezvoltări naţionale. Iar în misiunea ICR de a împlini cele de mai sus stau nobilii noştri parteneri interni şi externi, cărora le mulţumim ori de câte ori avem ocazia, dar mai ales astăzi, de Ziua Culturii Naţionale”.
Câteva proiecte derulate de ICR în lume, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale • 2021:
ICR BERLIN: Regal muzical cu Orchestra de Cameră „Constantin Silvestri”. Un concert susţinut de Orchestra de Cameră „Constantin Silvestri”, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner, avându‑i ca solişti pe violistul Răzvan Popovici şi pianiştii Zsuzsa Balint şi Cristian Niculescu, a fost înregistrat la sala Kunst Raum Niculescu Berlin şi transmis pe canalele de comunicare ale reprezentanţei ICR din Germania.
ICR BRUXELLES: George Emil Palade şi Emil Racoviţă, printre personalităţile evocate online. 11 personalităţi ale culturii române, care au primit recunoaşterea celor mai importante instituţii din Belgia pentru contribuţia adusă în domeniile artei şi ştiinţei, au fost prezentate, în perioada 10‑20 ianuarie, în cadrul unui proiect online pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles. Printre personalităţile selectate în cadrul campaniei de diplomaţie publică se numără Ion Adameşteanu, Anna Élisabeth Bibesco‑Brancovan, Lola Bobescu.
ICR BUDAPESTA: Vlad Stănculeasa a interpretat „Lăutarul” de George Enescu, pe o vioară ce i‑a aparţinut muzicianului. Un recital al violonistului Vlad Stănculeasa, care a interpretat piesa „Lăutarul” de George Enescu, pe o vioară Sanctus Seraphino din 1739 ce i‑a aparţinut muzicianului, a fost prezentat de ICR Budapesta. Această piesă a fost aleasă pentru a marca, de asemenea, împlinirea a 140 de la naşterea compozitorului român.
ICR CHIŞINĂU: Filmul „Un bulgăre de humă” va fi difuzat la TVM 1. Difuzarea lungmetrajului „Un bulgăre de humă” (România, 1989,), regia Nicolae Mărgineanu, la postul de televiziune TVM 1 a avut loc la propunerea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău şi a Ambasadei României în Republica Moldova.
ICR ISTANBUL: De la clasic la contemporan, cu Ansamblul Violoncellissimo. O înregistrare a concertului extraordinar susţinut la Istanbul, în urmă cu un an, de Ansamblul Violoncellissimo, unul dintre cele mai vestite ansambluri instrumentale româneşti, a fost prezentată de ICR Istanbul pe pagina de Facebook şi pe canalul YouTube. Filmul a inclus şi o intervenţie a maestrului Marin Cazacu, tradusă şi subtitrată în limba turcă.
ICR LONDRA: Patru voci creative feminine în seria „Generation 2020”. Proiectul „Generation 2020” a fost propunerea ICR Londra pentru Ziua Culturii Naţionale. Au fost prezentate pe platformele de socializare şi site‑ul reprezentanţei: un material video cu o selecţie de poeme scrise de Anastasia Gavrilovici, în lectura poetei; scurtmetrajul „Iedera”, produs şi regizat de Sarra Tsorakidis; un material video cu lecturi susţinute de Bianca Temneanu, prcum şi cartea „Carpathia”, scrisă de Irina Georgescu.
ICR LISABONA: Dinu Flămând şi Rui Zink, printre invitaţii la maratonul de lectură dedicat literaturii române. Un maraton de lectură dedicat literaturii române contemporane tradusă în limba portugheză a fost prezentat sub forma unui material video caleidoscopic, ce reuneşte înregistrări ale unor lecturi literare realizate de personalităţi portugheze, dar şi de români rezidenţi în Portugalia. Prologul evenimentului l‑a adus în prim‑plan pe poetul şi traducătorul Dinu Flămând, care a realizat o sinteză cu titlul „Prezenţe literare româneşti în spaţiul lusofon”.
ICR MADRID: „Nu credeam să‑nvăţ a muri vreodată”. Spectacolul „Nu credeam să‑nvăţ a muri vreodată”, o producţie a Teatrului „Regina Maria” din Oradea, a fost prezentat cu subtitrare în limba spaniolă, de ICR Madrid. „Am vrut să fac un spectacol mult mai deosebit decât în ceilalţi ani, dedicat poetului nostru drag”, a declarat regizorul Emil Sauciuc, la premiera spectacolului.
ICR NEW YORK: Newyorkezii recită în cadrul „Essentials. Eminescu. Essential”. Proiectul video „Essentials. Eminescu. Essential” a propus un material video original creat pe baza lecturilor din Eminescu, realizate de invitaţi speciali – personal medical newyorkez, responsabili cu menţinerea ordinii publice, şoferi de autobuz – difuzat în premieră pe canalele de comunicare ale ICR New York şi pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei României în Statele Unite.
ICR PARIS: Poezia „Glossă”, spusă de 40 de iubitori ai culturii române pe străzile pariziene. 40 de iubitori ai culturii române, care locuiesc la Paris, au recitat câte două versuri din poezia Glossă de Mihai Eminescu, plimbându‑se în locuri emblematice ale Oraşului Luminilor, într‑un material video prezentat de ICR Paris. Artistul vizual Mircea Cantor a filmat fiecare participant, pentru ca rezultatul final al montajului să ofere 40 de interpretări inedite ce însumează cele 80 de versuri ale poeziei Glossă.
ICR PRAGA: Spectacol de muzică şi poezie susţinut de Ansamblul Musica Viva
Materialul audio‑video al Ansamblului Musica Viva, cu interpretări ale unor poezii şi creaţii muzicale, a prezentat şi fotografii cu peisaje româneşti. Ansamblul Musica Viva este compus din muzicieni, actori, filologi, care colaborează deja de 15 ani. În acest proiect au fost implicaţi pianista Andreea Butnaru, actriţa Ioana Calotă, violonistul Adrian Florescu şi violoncelistul Florin Mitrea.
ACCADEMIA DI ROMANIA DIN ROMA: Voci lirice feminine româneşti, într‑un recital în limba italiană. Seara de poezie „Versi italiani, sensibilità romena” a cuprins voci lirice feminine din comunitatea românească din Italia, care creează în limba italiană. Printre acestea s‑au numărat poetele şi traducătoarele Laura Barbu, Mariana Cornea, Tatiana Ciobanu.
ICR TEL AVIV: Eminescu, evocat de actori israelieni ai Teatrului Karov. Sub genericul „Domnule şi frate Eminescu”, ICR Tel Aviv a propus un colaj video dedicat operei şi personalităţii marelui poet român, prezentat pe reţelele de socializare ale ICR Tel Aviv. Materialul video a inclus un recital de poezie susţinut de actorul Costantin Chiriac la Tel Aviv (în 2019), un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă, precum şi un recital susţinut de actorii israelieni Nicu Nitai, Martin Blumenfeld şi Yoav Sadowsky, de la Teatrul Karov.
IRCCU VENEŢIA: O nouă traducere în limba italiană a poemului „Luceafărul”. Un dialog despre importanţa operei eminesciene pentru cultura naţională, între prof. univ. Bruno Mazzoni şi Grigore Arbore Popescu, directorul IRCCU Veneţia, a fost transmis pe canalele de comunicare ale reprezentanţei. Discuţia a avut ca orizont de referinţă noua traducere a poemului „Luceafărul”, realizată de ziaristul, poetul şi traducătorul Viorel Boldiş, rezident de peste două decenii la Brescia.
ICR VIENA: Dezbatere despre scenografie, în seria „Anotimpurile dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”. „Arta care nu hibernează niciodată: Scenografia de teatru, la timpul prezent”, o ediţie specială a „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”, a fost preluată de la Teatrelli pe pagina de Facebook a ICR Viena.
Serviciul marile programe. Orchestra Metropolitană Bucureşti, soprana Alexandra Coman şi violonista Ana Ungureanu, creaţii simfonice de inspiraţie folclorică. Cu invitatele speciale soprana Alexandra Coman şi violonista Ana Ungureanu, Orchestra Metropolitană Bucureşti a interpretat mai multe creaţii simfonice de inspiraţie folclorică, aducând un omagiu atât unor compozitori emblematici, precum George Enescu, Ciprian Porumbescu, cât şi unor poeţi naţionali, precum Mihai Eminescu şi George Coşbuc. Lansarea documentarului „Eu, Eminescu”, cu arhivă foto‑video despre perioada în care a trăit marele poet. Documentarul „Eu, Eminescu”, realizat de Cristina Chirvasie, după un scenariu de Emanuel Bădescu, a fost prezentat pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român. Subtitrat în limba engleză, filmul documentar pune în valoare arhiva foto‑video a perioadei istorice în care a trăit Mihai Eminescu, „traducând” însă istoria într‑un limbaj accesibil tuturor segmentelor de vârstă.
■ Jurnalist, Director Comunicare ICR
Miruna Olteanu
