Academia Română anunță începerea executării lucrărilor de construire pentru noul său sediu și de reabilitare a sediului istoric din Calea Victoriei 125, sector 1, București. Noul edificiu va fi amplasat în Parcul Academiei Române, în imediata proximitate a actualului sediu. Proiectul, înregistrat cu titlul „Reabilitare, consolidare, modernizare, extindere a sediului istoric al Academiei Române și construire corp nou Aulă”, a fost inclus în anul 2020 în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Subprogramul „Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcţiilor” și aprobat de Guvernul României prin Hotărârea nr. 1232/2021 din 17 noiembrie 2021.
Lucrările vor fi derulate prin Compania Națională de Investiții și vor fi executate în baza Autorizației de construire nr. 314/119518 din 29.12.2023, durata de execuție prevăzută fiind de 42 de luni, calculată de la data începerii efective a lucrărilor.
Contractul de reabilitare, consolidare și extindere, semnat în data de 14 septembrie 2022 de Academia Română și Compania Naţională de Investiţii, are o valoare totală de 152.736.390,13 milioane de lei.
Proiectul prevede realizarea a trei obiective: (1) transformarea în muzeu a sediului istoric al Academiei Române, imobil ce datează de la sfârșitul secolului al XIX‑lea și este înscris în categoria Monumentelor Istorice de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului; (2) construirea unei noi Aule a Academiei Române, cu o suprafață de 8.500 mp și (3) reabilitarea și refuncționalizarea clădirii „Moxa” ca parte a sediului administrativ. La finalizarea proiectului, cele trei imobile care vor alcătui sediul Academiei Române vor avea o suprafață construită totală de 14.600 de mp.
Obiectivul de investiții va fi realizat în trei etape, ordinea execuției lucrărilor fiind următoarea: – etapa I: construire corp nou Aulă (C0); – etapa II: consolidare, reabilitare și extindere corp de birouri (C8); – etapa III: consolidare, reabilitare, modernizare și dotare sediu istoric al Academiei Române și amenajarea acestuia ca Muzeu.
Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, înregistrată cu nr. 1364 din 2022, a fost elaborată de Popp&Asociații, cu sediul în municipiul București, arhitect Adrian Spirescu.
Școala de vară pentru bursierii Academiei Române, ediția a III‑a
Academia Română a organizat cea de‑a treia ediție a Școlii de vară „Sub semnul istoriei”, la care au participat 12 elevi studioși și cu venituri reduse care au câștigat bursă de merit din partea Academiei Române pentru anul școlar 2024‑2025. Școala, cu o durată de cinci zile, este coordonată de prof. univ. Ioan Bolovan, istoric, membru corespondent al Academiei Române. Evenimentul a avut loc, la fel ca în anii precedenți, la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului‑Retezat, din localitatea General Berthelot, județul Hunedoara, entitate ce aparține Academiei Române.
Deschiderea oficială a Școlii de vară a fost onorată de acad. Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, care au susținut prelegerile „Nevoia de istorie” și „Societatea viitorului” și au discutat cu elevii bursieri despre beneficiile unei educații complete, care să valorifice atât cunoașterea trecutului, a istorie, a valorilor naționale, cât și rezultatele spectaculosului progres științific și tehnologic din zilele noastre. La deschidere au luat, de asemenea, cuvântul oficialitățile locale, reprezentate de Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, și Marina Huzoni, primar al localității General Berthelot.
Programul pregătit de Academia Română pentru cele cinci zile ale taberei a fost bogat și dens, cuprinzând atât întâlniri cu membri ai Academiei Române, cât și excursii tematice în cadrul cărora elevii bursieri au vizitat o serie de obiective istorice și culturale din Țara Hațegului, precum: Complexul de la Sarmizegetusa Regia și Complexul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cetatea Devei, Castelul Huniazilor din Hunedoara, Centrul de Știință și Artă din Hațeg, Biserica din Densuș, Mănăstirea Prislop, Rezervația de zimbri, Muzeul Aurului de la Brad, Ansamblul monumental de la Țebea, Observatorul Astronomic Berthelot al Academiei Române.
Pe tot parcursul taberei elevii au fost însoțiți și îndrumați de prof. univ. Ioan Bolovan, coordonatorul Școlii de vară a Academiei Române, care le este deopotrivă mentor, ghid cultural și prieten. Cei 12 elevi performanți care au primit bursă și au participat la Școala de vară provin din școli generale, licee și colegii din întreaga țară și au fost selectați în urma analizei a 109 dosare depuse în primăvara anului 2024 în cadrul programului de burse „Academia Română în dialog cu tinerii”: Bianca Janina Ban, Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj‑Napoca, județul Cluj; Daria Elena Buligeanu, Școala Gimnazială Făcăeni, județul Ialomița; Adonis Mario Ciarnău, Liceul Greco‑Catolic „Iuliu Maniu” din Oradea, județul Bihor; Dorinel Mateuț Ciucur, Școala Gimnazială Finteușu Mic, județul Maramureș; Maria Mihaiela Coți, Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde”, Seini, județul Maramureș; Dorothea Chiciudean, Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița, județul Bistrița‑Năsăud; Ruben Natan Ghidiceanu, Liceul de Arte „Marin Sorescu”, Craiova, județul Dolj; Luca Valentin Mureșan, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Satu Mare, județul Satu Mare; Carina Tănase Ene, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București; Cătălin Tărău Alexandru, Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea”, Borod, județul Bihor; Mario Cristian Scurtu, Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, Târgu Jiu, județul Gorj; Ana Maria Zorilă, Colegiul Național „Spiru Haret”, Târgu Jiu, județul Gorj.
Școala de vară organizată la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului‑Retezat face parte dintr‑un program mai amplu, inițiat în anul 2019 și intitulat „Academia Română în dialog cu tinerii”. Programul are ca scop susținerea și promovarea tinerelor talente din școli și universități și este gândit pe mai multe direcții de acțiune, între care acordarea de burse elevilor din medii defavorizate, ce au rezultate școlare performante; organizarea unor școli de vară pentru olimpici; acordarea de premii speciale.
În interesul sănătății și securității publice
Academia Română regretă întâmplarea tragică petrecută în data de 9 iulie în Munții Bucegi și precizează că este deschisă dialogului și comunicării cu instituțiile responsabile pentru ca acestea să poată interveni în situațiile în care este pusă în pericol viața oamenilor.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române precizează încă o dată că acționează în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, având mereu în vedere dezideratul conservării biodiversității autohtone prin respectarea legislației românești și comunitare.
Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, consideră că în continuare este necesară luarea unor mai multe măsuri, atât de autoritățile locale, cât și de gestionarii fondurilor de vânătoare, pentru păstrarea animalelor sălbatice în arealul lor, asigurând, deopotrivă, protejarea vieții umane și a bunurilor. Astfel, Academia Română a răspuns solicitării Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor prin desemnarea unor reprezentanți specializați în grupul de lucru constituit în ianuarie 2024 în baza Ordinului de ministru nr. 10 din 10 ianuarie 2024 privind constituirea Grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România. Acest grup de lucru a reunit reprezentanți de la 16 instituții, respectiv ai autorităților publice centrale, jandarmeriei, institutelor de cercetare, Garda de Forestieră Națională, inclusiv asociații și ONG‑uri reprezentative implicate în apărarea intereselor comunităților locale și în conservarea carnivorelor mari. Grupul de lucru are scopul de a oferi suport științific și tehnic necesar în procesul decizional și de implementare a legislației în domeniu.
Conform prevederilor legale în vigoare (art. 38 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011), în situații justificate, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate acorda derogări, prin ordin al conducătorului autorităţii, cu avizul prealabil al Academiei Române, „cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într‑o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural”.
În privința cotelor care urmează să fie aprobate pentru anul următor, Academia Română va analiza raportul pe care îl va întocmi Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, raport care avem convingerea că va fluidiza înțelegerea demersurilor care s‑au făcut de către autoritățile centrale și locale și va sta la baza deciziei Academiei Române de aprobare a cotelor de intervenție și prevenție. Este esențial ca raportul care va fi transmis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor către Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii să conțină informații privind situația aplicării cotelor de recoltă/ intervenție pentru sezonul trecut (cu hartă, localizarea punctelor de recoltă, raport pe sexe și vârste la specia urs etc.), situația pagubelor produse de urși cu distribuția spațială la nivelul fondurilor cinegetice, sume plătite pentru despăgubiri, situația incidentelor/ atacurilor, măsurile luate de autorităţile locale pentru a preveni conflictele om‑animal, situația aplicării OUG 81/2021 pe segmentul de timp suprapus aplicării ordinului de ministru referitor la stabilirea cotelor.
De asemenea, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române va verifica în documentația transmisă de minister stadiul implementării prevederilor legislației naționale și comunitare (Directiva Habitate), respectiv situația derogărilor la nivel național, actualizată.
Reafirmăm dorința Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române de a susține, științific și cu discernământ, demersurile concrete ale decidenților și ale autorităților pentru a gestiona în mod corespunzător conflictele om‑urs. Ne exprimăm, deopotrivă, convingerea că nu vor exista entități care să profite de această îngrijorătoare tragedie și că vom avea cu toții înțelepciunea de a identifica soluții eficace pentru rezolvarea acestei probleme. (Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii)
Serviciul juridic și de comunicare al Academiei Române
