Academia Română salută recenta includere a sitului de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, apreciată ca un succes atât al implicării pe care instituţia noastră a avut‑o constant, cu argumente şi cu documentaţie de natură ştiinţifică şi culturală, cât şi al efortului tuturor instituţiilor şi al societăţii civile implicate ani la rând în salvgardarea importantului patrimoniu cultural al zonei.
În acelaşi timp, Academia Română doreşte să reamintească factorilor decidenţi de azi şi de mâine că, odată cu această includere, statul român îşi asumă uriaşe obligaţii de natură economică, socială şi culturală faţă de acest ţinut bogat în resurse, dar sărac în traiul cotidian al locuitorilor săi. Instituţiile statului român au importanta misiune de elaborare a unui plan concret pentru o dezvoltare durabilă, care să conserve şi să promoveze deopotrivă specificul local.
Totodată, statul are de acum înainte multiple datorii în continuarea cercetărilor de arheologie şi de arhitectură de la Roşia Montană. Calitatea de sit UNESCO trebuie să determine o grijă specială de care anticul Alburnus Maior nu s‑a mai bucurat în ultimii ani.
Prin institutele sale de specialitate, prin experţii săi, Academia Română îşi pune întreaga capacitate în slujba unor acţiuni profilactice în acest loc plin de istorie şi de bogăţii culturale neglijate.
Centenarul descoperirii insulinei
Academia Română a organizat în data de 21 iulie 2021 o manifestare legată de centenarul descoperirii insulinei, eveniment crucial al ştiinţei mondiale de care şi‑a legat numele profesorul Nicolae
Paulescu, membru de onoare post‑mortem al Academiei Române.
Printre vorbitorii care au adus un binemeritat omagiu ştiinţific savantului român s‑au aflat doamna subsecretar de stat Irina Cajal, care a vorbit despre legăturile tatălui său, academicianul Nicolae Cajal, cu Nicolae Paulescu, şi domnul dr. Aurel Vainer, preşedinte de onoare al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
Conducerea Academiei Române este recunoscătoare celor doi vorbitori – Irina Cajal şi Aurel Vainer – care s‑au adăugat membrilor Academiei Române participanţi la manifestare.
Vernisajul expoziţiei „Ziduri şi sunete”
Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România a organizat vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură „Ziduri şi sunete” a pictoriţei Marilena Murariu. Evenimentul a avut loc în sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125, şi a fost onorat de prezenţa criticului şi istoricului de artă Virgil Mocanu. Expoziţia a fost deschisă în perioada 3‑16 august 2021.
Artistă matură, cu o carieră remarcabilă, concretizată în peste 30 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate (organizate la Bucureşti, Iaşi, Roma, Tel‑Aviv, Tergnier, Viena, Veneţia, Praga) şi peste 50 de participări la expoziţii de grup, târguri şi saloane artă, pictoriţa Marilena Murariu revine în expoziţia de faţă la două subiecte care i‑au marcat debutul, în urmă cu aproape trei decenii: muzica, sugerată prin partituri şi instrumente muzicale, redate într‑o manieră ritmat‑sintetică, şi, pe de altă parte, un peisaj urban, în care geometriile arhitecturale se organizează ca într‑un palimpsest.
În cele peste 50 de lucrări expuse (desene, colaje şi picturi în ulei) artista creează un melanj spectaculos între cele două teme, pe care le plasează sub semnul „picturalului autonom” şi al „sintezelor formale”. Compoziţiile muzicale şi spaţiul citadin stratificat, redate prin motive coloristice personale, imprimă formelor vitalitate şi o vibraţie originală. Studiul vechilor partituri, mişcările în aşteptare ale degetelor pe clape sau pe corzi, oglindirile cubiste ale instrumentelor alcătuiesc un univers sonor ce îndreaptă receptorul spre o acută difuzare a sunetului. Armonia dintre lumina rece, care delimitează contururile urbane, şi tuşele de brun ce arcuiesc cutiile de rezonanţă, grifurile şi tuburile conice de saxofon marchează un spaţiu al cadenţei ritmice şi al sugestiei plastice. Între cele două borne temporare artista s‑a definit prin abordarea măiestrită a unor genuri artistice consacrate – portrete, naturi statice, nuduri, peisaje exotice etc. – şi în domeniul controversat al picturii satirice la adresa lumii politice în general, serie pe care a inaugurat‑o în 2011 cu expoziţia pamflet „Despre Elena în general”.
Născută la Iaşi, unde a absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Octav Băncilă”, şefă de promoţie pe ţară a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la clasa de pictură a maestrului Vasile Grigore, pictoriţa Marilena Murariu a propus încă de la debut o artă deopotrivă conceptuală şi metafizică, un univers multifaţetat, în care figurativul şi abstractul se concurează şi se susţin. Critica plastică a vorbit de un „maestru al geometrizării” şi un „artist al abstracţiei pure”, despre „ludicitate compoziţională şi stilistică”, „un fel de cubism analitic” şi despre „o artistă a sensibilităţii”, cu o „simplitate grandioasă care devine esenţă”.
Lucrările sale se găsesc în colecţii de stat şi particulare din Italia, Germania, Suedia, Belgia, Cipru, Israel, Peru, Statele Unite ale Americii, iar 13 lucrări apar în filmul „Tinereţe fără tinereţe” al lui Francis Ford Coppola.
Agricultura românească în contextul globalizării
Academia Română, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti”, a organizat dezbaterea cu tema „Agricultura românească în contextul globalizării”. Manifestarea a fost iniţiată de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, ca urmare a întâlnirilor avute cu reprezentanţi ai fermierilor din întreaga ţară, care şi‑au exprimat dorinţa de a discuta cu mediul academic şi de cercetare, precum şi cu factorii de decizie, despre problemele apărute în agricultura românească în noua configuraţie determinată de fenomenul globalizării. La dezbatere au participat membrii Academiei Române, membrii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti”, rectorii universităţilor de profil din Iaşi, Timişoara şi Craiova, specialişti şi reprezentanţi ai unităţilor de cercetare şi 30 de fermieri şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale din agricultură precum: Federaţia Naţională Pro Agro, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România. N‑au putut onora invitaţia de participare Adrian Oros, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor şi pădurii, Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, Sorin Câmpeanu, ministrul educaţiei, şi nici preşedinţii comisiilor de specialitate din cele două camere ale Parlamentului. Moderatorii dezbaterii organizate în Aula Academiei Române au fost acad. Cristian Hera, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române, şi prof. univ. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti”. În deschidere, academicianul Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, a prezentat principalele aspecte legate de modernizarea agriculturii în contextul noii revoluţii industriale bazată pe integrarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele socio‑economice şi a pledat pentru digitalizarea agriculturii.
Întâlnirea şi‑a propus analizarea situaţiei actuale din fiecare ramură a agriculturii, principalele teme fiind: programele de cercetare ştiinţifică din agricultură, ca etalon al dezvoltării durabile, concretizarea principiilor de securitate alimentară, dezvoltarea rurală şi agricultura inteligentă, programele de finanţare destinate sectorului agricol şi, nu în ultimul rând, iniţiativele fermierilor. Astfel, referatele prezentate de specialişti în prima parte a reuniunii au vizat cultura mare, zootehnia, horticultura, cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea rurală, dar şi digitalizarea agriculturii.
Pornind de la referatele susţinute de specialişti din Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti” şi de către reprezentanţi ai LAPAR, discuţiile cu fermierii, cei mai buni cunoscători ai realităţilor agricole, au evidenţiat problemele actuale cu care se confruntă agricultura: 1. Fărâmiţarea excesivă a terenurilor agricole, cu repercusiuni în producţia vegetală şi zootehnică, fiind necesare măsuri de sprijin în vederea asocierii producătorilor privind: lucrarea terenului, colectare şi obţinerea de valoare adăugată prin procesarea produselor agricole;
2. Dezechilibrul între producţia vegetală şi animală, ponderea redusă a sectorului zootehnic în agricultura românească (circa 25‑30%, în ultimii zece ani), procesarea scăzută a producţiei agricole primare (1,02 lei/ produs procesat la 1 leu/ producţie agricolă primară, faţă de raportul 3:1 din Uniunea Europeană); 3. România, deşi dispune de potenţial agricol ridicat, importă produse agroalimentare realizând un deficit de cca 2 miliarde euro anual, provenit în principal din importul de legume şi fructe, carne şi preparate din carne, produse lactate, ouă şi peşte; 4. Lipsa acută a specialiştilor cu pregătire medie în domeniul agriculturii, influenţată decisiv de renunţarea la şcolile profesionale, desfiinţarea sau distrugerea bazei materiale a liceelor agricole şi de abandonul şcolar (peste 18,1%, locul trei în Europa); 5. Lipsa unor investiţii majore în agricultură şi în zootehnie: realizarea unor spaţii de depozitare, dezvoltarea sectorului de prelucrare şi conservare a legumelor şi fructelor, ceea ce determină o contribuţie redusă a acestui domeniu în PIB‑ul ţării (sub 5%); 6. Necesitatea impunerii unor criterii de performanţă în agricultură, sprijinirea procesului de digitizare a agriculturii, schimbarea modului de subvenţionare (de la forma actuală pe suprafaţă, total neproductivă pentru România, la subvenţionarea producţiei facturate); 7. Slaba finanţare a cercetării (sub 0,18% din PIB), inclusiv a celei din domeniul agricol şi reticenţa faţă de biotehnologii şi de tehnologiile moderne; 8. Nepromovarea sistemelor agrosilvice, ceea ce nu va permite atingerea dezideratelor stabilite privind reducerea efectelor schimbărilor climatice.
Concluziile discuţiilor dintre fermierii şi specialiştii reuniţi sub cupola Academiei Române au făcut obiectul unui Raport final, ce a fost înaintat factorilor de decizie, în care se solicită o întâlnire cu prim‑ministrul României şi cu ministrul agriculturii, pentru elaborarea unui plan concret de susţinere a agriculturii româneşti, care să conţină măsuri pragmatice şi eficiente.
Adresăm mulţumiri pentru informaţiile transmise dr. Costel Dolocan, secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române.
Inteligenţa artificială/ Machine Learning şi Tehnologia
Informaţiei în agricultură…
Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei şi Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ale Academiei Române, în colaborare cu specialişti din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), au organizat sesiunea ştiinţifică „Inteligenţa artificială/Machine Learning şi Tehnologia Informaţiei în agricultură, silvicultură, zootehnie şi medicină veterinară”. Evenimentul a fost coordonat de acad. Florin Gheorghe Filip, preşedintele Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, acad. Horia‑Nicolai Teodorescu şi dr. ing. Virgil Vlad, membru titular al ASAS. Sesiunea s‑a dorit o continuare şi aprofundare a discuţiilor purtate în cadrul dezbaterii „Agricultura românească în contextul globalizării”, când, alături de specialişti, au participat peste 40 de fermieri din diverse ramuri ale agriculturii. Scopul sesiunii „Inteligenţa artificială/ Machine Learning şi Tehnologia Informaţiei în agricultură, silvicultură, zootehnie şi medicină veterinară”, prima sesiune tematică ce succede dezbaterii despre agricultura românească, a fost crearea cadrului pentru cunoaşterea unor realizări ştiinţifice şi inginereşti menite să contribuie la progresul digitalizării activităţilor din agricultură, silvicultură, zootehnie şi medicină veterinară obţinute în institute şi universităţi din Bucureşti, Iaşi, Cluj‑Napoca, Timişoara şi Chişinău. Informaţii sintetice despre rezultatele prezentate sunt disponibile pe site‑ul Academiei Române la adresa: https:// acad.ro/ com2021/doc/ d0611‑Sesiune‑online‑AR‑ASAS‑rezumate.pdf. La eveniment, desfăşurat în întregime on‑line (https://acad.ro/com2021/pag_com21_0611.htm), au participat peste 50 de specialişti din Bucureşti, Iaşi, Cluj‑Napoca, Timişoara, Chişinău, Barcelona şi Washington, între care 10 membri ai Academiei Române, trei membri ai ASAS şi un membru Academiei de Ştiinţe a Moldove.
Urmărind punerea în contact şi realizarea de viitoare colaborări, organizatorii oferit din vreme participanţilor atât programul acţiunii (https://acad.ro/com2021/doc/d0611‑Sesiune‑online‑AR‑ASAS.pdf), cât şi rezumatele comunicărilor (https://acad.ro/com2021/doc/d0611‑Sesiune‑online‑AR‑ASAS‑rezumate.pdf) şi adresele electronice ale conferenţiarilor, lucru ce a permis optimizarea folosirii timpului alocat întâlnirii, dar mai ales stabilirea de contacte asincrone şi/sau paralele, prin chat şi e‑mail înaintea, în timpul şi după sesiune. Sesiunea a avut o durată de patru ore şi a constat în: trei cuvântări introductive rostite de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, de acad. Cristian Hera, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, fost preşedinte al Academiei Române şi al ASAS, şi de acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române; nouă referate elaborate şi prezentate de specialişti din Institutul de Informatică Teoretică din Iaşi al Academiei Române, Institutul Naţional de Cercetare‑Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului, Bucureşti al ASAS, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj‑Napoca, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, Chişinău, din Secţia de Ştiinţe ale Vieţii a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; dezbateri, la care au participat, pe lângă cei trei organizatori, academicienii Cristian Hera, Gheorghe Tecuci, Doru Pamfil, prof. Alexandru Bogdan şi prof. Zeno Gârban, membri corespondenţi ai membri ai Academiei Române, alţi specialişti.
Academia Română, luând în considerare nevoia de dezvoltare şi modernizare a agriculturii româneşti şi apreciind rezultatele întâlnirilor, are în vedere următoarele: Continuarea seriei de sesiuni ştiinţifice în domeniu organizate de secţii ale sale, în colaborare cu entităţii din ASAS; Publicarea textelor comunicărilor prezentate; Propunerea unui program prioritar al Academiei Române privind aprofundarea transformării digitale în spaţiul rural; Crearea premiselor pentru valorificarea rezultatelor obţinute prin desfăşurarea unei întâlniri de brokeraj cu participarea cercetătorilor şi a reprezentaţilor fermierilor şi ai altor entităţi interesate şi/sau având responsabilităţi în domeniu după modelul celor organizate de către Comisia Europeană.
Biroul de comunicare al Academiei Române
