„Statutul actual al limbii române”, dezbatere la Academia Română de Ziua Limbii Române
Academia Română a organizat dezbaterea cu tema „Statutul actual al limbii române”, dedicată celebrării Zilei Limbii Române. Evenimentul s‑a desfăşurat în Clubul Academicienilor din Calea Victoriei nr. 125. Au luat cuvântul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, şi trei dintre cei mai mari lingvişti români: acad. Grigore Brâncuş, prof. univ. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, şi prof. univ. Rodica Zafiu, de la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti.
Instituită prin Legea 53/2013, Ziua Limbii Române este sărbătorită în mod consecvent de Academia Română, răspunzând, astfel, primei misiuni a forului academic, aceea de normare, cultivare şi promovare a limbii naţionale ca principal factor identitar. În cei peste 150 de ani de la înfiinţare, Academia Română a dat ţării, prin specialiştii săi, zeci de dicţionare, atlase lingvistice, gramatici normative, sute de antologii de texte, studii şi cercetări de înaltă ţinută ştiinţifică, unele cu largă circulaţie internaţională. Alături de acestea străluceşte celebrul Dicţionar Tezaur, elaborat de generaţii de lingvişti, pe parcursul a mai bine de un secol, cel mai bogat dicţionar al limbii române, cu peste 175.000 de cuvinte, în 19 volume, comparabil prin dimensiuni şi perspectiva abordării cu lucrări similare din lexicografia europeană, precum Dictionnaire de l’Académie Française sau Oxford English Dictionary.
Dezbaterea organizată de Academia Română doreşte să readucă în atenţie rolul specialiştilor în studiul temeinic, cu instrumente ştiinţifice, al limbii române. Punct de vedere susţinut şi argumentat şi de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române: „Nu este bine să ne «aruncăm» în «studiul» limbii fără o pregătire lingvistică de bază şi, mai ales, nu se poate să emitem judecăţi de valoare normativă despre limba română dacă nu suntem specialişti. Un amator nu are voie să emită sentinţe despre limba română, să spună nonşalant că ar fi tracică, dacică sau cumană, că ar coborî până în preistorie sau că ar fi existat înainte de a fi pe lume poporul român. Toate acestea […] plasează în derizoriu secole de cercetări şi îi dezorientează pe membrii publicului larg, care nu au instrumentarul necesar pentru a discerne între o teorie şi o ipoteză, între adevăr demonstrat şi fals adevăr, între certitudine şi probabilitate. Prin urmare, teoriile despre limba noastră trebuie să fie preluate de la profesionişti, de la aceia care s‑au pregătit sistematic în meseria de lingvist”.
Biroul de comunicare al Academiei Române
