Revista Contemporanul a fost partener în realizarea evenimentului omagial „Temei şi dăinuire în cultura română”, dedicat celebrării Zilei Culturii Naţionale şi desfăşurat în Bucureşti. Evenimentul este unul cu caracter naţional şi a ajuns la a VIII‑a ediţie, având, de‑a lungul anilor, participanţi din Bucureşti, Cluj, Braşov, Suceava, Buzău şi Focşani, organizatorii evenimentului de anul acesta din Bucureşti fiind Asociaţia Tineri pentru Educaţie şi Cultură, Centrul de excelenţă în istoria culturii şi civilizaţiei româneşti – Criterion şi Societatea de Geografie din România.
„În cele ce urmează vom încerca să parcurgem simbolic drumul de la ceea ce reprezintă temeiul culturii române, şi anume spiritualitatea vie din care ea s‑a născut şi a crescut, până la şansa ei de dăinuire, astfel cum s‑a dovedit a fi aceasta de‑a lungul timpului şi cum trebuie să existe în continuare. Aşadar, care este temeiul culturii române? Şi pe ce se clădeşte dăinuirea ei? Sunt întrebări cruciale în care stă cu adevărat importanţa acestei Zile”, a spus, în deschidere, preşedintele Asociaţiei Tineri pentru Educaţie şi Cultură, Andrei Teodor Săcrieru, definind cadrul în care s‑a structurat evenimentul omagial.
Invitaţii evenimentului au fost poeta Aura Christi, regizoarea Liana Ceterchi şi scriitorul Mihai Gheorghiu, care au susţinut alocuţiuni despre importanţa culturii naţionale prin prisma răspunsurilor la întrebările fundamentale ridicate în argumentul evenimentului, respectiv în ce constă temeiul acestei culturi şi care este şansa ei de dăinuire, de continuitate, în contextul transformărilor actuale. Totodată, în cadrul evenimentului, a fost dat citire mesajului Preşedintelui Societăţii de Geografie din România, Prof. univ. dr. conf. Corneliu Iaţu, prorector al Universităţii ,,Alexandru I. Cuza” din Iaşi, care a amintit că „noi, oamenii, suntem dependenţi de cultură, de manifestările ei minunate, de bucuria pe care o aduce spiritului. Mihai Eminescu, formator de conştiinţă naţională, spunea că Educaţiunea e cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii. Ziua Culturii Naţionale este marcată azi, prin implicarea unor oameni minunaţi cu drag pentru cultură, iar Societatea de Geografie din România se raliază şi pe această cale culturii. De Ziua Culturii Naţionale, o scurtă rememorare a marilor oameni de cultură Simion Mehedinţi şi George Vâlsan devine o datorie pentru noi, geografii de astăzi. Contribuţiile lor sunt fundamentale şi stau la baza unui edificiu cultural naţional valoros şi necesar pentru formarea conştiinţei naţionale. Într‑o lume tot mai supusă provocărilor, cultura rămâne cea mai bună ancoră la perenitatea unei naţiuni”.
Regizoarea Liana Ceterchi, vorbind despre teatrul istoric în contextul culturii naţionale, a atras atenţia asupra următorului aspect: „Cred că este important să ne recuperăm istoria falsificată, să ştim adevărul despre cei care am fost, pentru a continua să fim. Un popor fără trecut este un popor fără viitor. Este important să ştim că am avut figuri istorice remarcabile, glorioase, adevărate modele demne de urmat. Ca să sfârşesc în cheie eminesciană: «La trecutu‑ţi mare, mare viitor!»”. Liana Ceterchi este cunoscută publicului iubitor de teatru din România şi de peste hotare ca fiind aceea care, în ultimii ani, a realizat punerea în scenă a jurnalelor Reginei Maria şi a unor dramatizări precum aceea despre Ecaterina Teodoroiu, Regina Elisabeta sau despre principesa Ileana.
Poeta Aura Christi a recitat psalmi din romanul în versuri Geniul inimii. Referitor la importanţa culturii române în contextul existenţei naţiunii, scriitoarea a argumentat importanţa dată acesteia pornind de la Mihai Eminescu: „Eminescu este un stâlp al naţiunii române şi rămâne pentru noi fondatorul limbii române moderne. Recitiţi‑l, vă rog! Este mult înaintea noastră, a celor care am ieşit din mantaua lui… Eminescu se joacă cu frumuseţea limbii române. Sunt convinsă că în rai îngerii cântă în limba română şi mă bucur că am putut să spun aceasta în multe din ţările lumii în care am avut onoarea să fiu invitată să vorbesc despre valorile fondatoare ale lumii, despre cultura română, care este o cultură majoră”.
Demonstraţia culturală „Temei şi dăinuire în cultura română” a fost interpretată, la a treia generaţie, de copiii şi tinerii participanţi în cadrul atelierelor organizate de Asociaţia Tineri pentru Educaţie şi Cultură, care au mai recitat, pe parcursul evenimentului, din poeziile scrise de Ioan Alexandru, Duiliu Zamfirescu, George Vâlsan, Mihai Eminescu, precum şi fragmente ample din opera Cântarea României de Alecu Russo. Momentele muzicale la pian şi vioară au fost realizate de Vladu Cristian şi de Andreea Racoviţeanu – titulară a multor premii muzicale naţionale, ambii elevi ai Colegiului ,,Dinu Lipatti” din Bucureşti.
Mihai Gheorghiu, coordonatorul de peste trei ani al Centrului de excelenţă în istoria culturii şi a civilizatiei româneşti – Criterion, în tratarea temei „Cultura, dimensiune fundamentala a naţiunii române”, a făcut referire la funcţia principală a moştenirii culturale, aceea de a fi transmisă către generaţiile care vin, această funcţie fiind condiţia continuităţii unei culturi: „Pentru ca o cultură să reziste, să existe, să subziste, trebuie să îndeplinească şi această condiţie de a fi lăsată moştenire vie generaţiilor care vin după noi. Degeaba scriem, degeaba citim, degeaba mai avem biblioteci, dacă nu transmitem pe viu această moştenire mai departe. Pentru că, la fel ca literatura, cultura nu se citeşte, nu se asimilează, ci se trăieşte. Cartea, cultura, spiritul, cuvintele sunt valori vitale, nu sunt valori scolastice. Sigur că ele devin scolastice în exerciţiul acestei predări şi al acestei transmisiuni. De altfel, tradiţie vine de la tradere, adică a transmite. Tradiţia este întotdeauna o transmisiune. Nu putem pretinde că apărăm tradiţia, dacă nu transmitem cultura către generaţia tânără. Or, cultura înseamnă totalitatea valorilor care converg – nu diverg – către educaţie, către spirit, către un om care îşi realizează plinătatea forţelor sale spirituale. Numai în măsura în care reuşim să transmitem cultura ca valoare vitală, vom putea reuşi să rezistăm mişcării generale a nihilismului radical care crede, speră, e convins că ştergerea culturii umaniste din curriculumul copiilor noştri nu va face decât să‑i elibereze, să‑i pregătească pentru fiinţa bionică ce trebuie să vină după noi. Însă omul care se va desprinde de cultură, care se va desprinde de religie, va fi orice altceva, post‑uman, bionic, galactic, dar nu uman. Cultura este aceea care garantează speranţa de viaţă supraistorică a unei naţiuni. Or, cultura română este din ce în ce mai agresată, mai devalorizată, mai pustiită. Astăzi, pe 15 ianuarie, ne îndreptăm sufletul, mintea şi inima către valorile culturii româneşti, fiind şi ziua în care ne amintim cu iubire de Eminescu. Să creştem în copiii noştri capacitatea de a iubi cultura şi de a o transfera din literă sau din penel în sângele care curge în fiinţa umană”.
Evenimentul s‑a bucurat de un public numeros căruia copiii i‑au adresat, în finalul Demonstraţiei culturale privind temeiul şi şansa de dăinuire a culturii române, îndemnul: ,,Iar tu, iubite public, nu uita un alt adevăr cutremurător afirmat de savantul Simion Mehedinţi: «O ţară nu poate dăinui decât prin sufletul poporului ei, iar sufletul poporului de mâine este aşa cum e creşterea copiilor de azi!». În fond, un apel, la răscruce de vremuri, privitor la importanţa unei aplecări mai mari, mai vii, mai reale, făcute la timp, până nu e prea târziu, asupra dezvoltării spirituale şi culturale a copiilor români, cei care reprezintă România de mâine.
Fundaţia Culturală Ideea Europeană
