Academia Română a reluat seria conferinţelor Conexiuni şi‑a deschis sesiunea de toamnă cu o temă de larg interes, Hipertensiunea arterială, expusă în conferinţa susţinută de acad. Victor Voicu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale. Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecţiuni medicale, ce influenţează starea de sănătate a sute de milioane de oameni din populaţia globului. Chiar dacă medicina a înregistrat progrese impresionante în ultimele decenii, hipertensiunea arterială rămâne una dintre cauzele majore ale morţii premature. Conferinţa acad. Victor Voicu pune accent pe modul în care presiunea sangvină influenţează starea de sănătate a pacienţilor, pe mecanismele care generează dezechilibre circulatorii şi pe cele care controlează creşterea tensiunii arteriale. Modificarea reacţiei receptorilor de la nivelul sistemului circulator este direcţionată de acţiunea unor substanţe medicamentoase, controlate farmacologic. Asocierea substanţelor antihipertensive stă la baza recomandării terapeutice în cazul dezechilibrului presiunii sangvine, însă doar în situaţia în care pacientul este atent monitorizat de medic.
Academician Victor Voicu. Medic farmacolog, cercetător, profesor, vicepreşedinte al Academiei Române (din 2018), secretar general al Academiei Române (2002‑2006; 2014‑2018), este preşedinte al Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române din anul 2013. A fost ales membru corespondent din străinătate al Academiei Naţionale de Medicină din Franţa (2017). A înfiinţat prima Catedră de farmacologie la Facultatea de Medicină din Craiova (1972) şi cea dintâi Catedră de farmacologie, toxicologie şi psihofarmacologie clinică la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, fiind primul departament de acest tip din învăţământul medical românesc (1992), în cadrul căruia a pus bazele unei noi discipline, Psihofarmacologia. Activitatea sa ştiinţifică s‑a orientat spre cercetarea farmacologiei experimentale şi clinice. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste 20 de cărţi şi mai mult de 300 de studii şi articole în domeniul biofarmaciei, farmacologiei şi toxicologiei, publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. Autor a peste 30 de brevete de invenţie care se referă la preparate medicamentoase noi, majoritatea implementate în practică. Preşedinte al Societăţii Române de Farmacologie, Terapeutică şi Toxicologie Clinică, preşedinte de onoare al Societăţii Române de Neuropsihofarmacologie, membru al New York Academy of Sciences şi American Chemical Society. Distins cu ordinele „Virtutea Militară” în grad de Ofiţer (2002) şi „Steaua României” în grad de Cavaler (2002) şi de Ofiţer (2014).
Mircea Dumitru
Ce poate face filosofia?
Seria conferinţelor Conexiuni a continuat cu pledoaria prof. univ. Mircea Dumitru, preşedintele Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române, pentru reconsiderarea pozitivă a rolului pe care filosofia îl poate juca în societatea actuală, extrem de puternic influenţată de tehnologie, în condiţiile în care studiul filosofiei şi formarea umanistă par a nu‑şi mai găsi locul. Profesorul Mircea Dumitru ne propune o analiză a modului în care umanioarele contribuie decisiv la definirea personalităţii, la consolidarea gândirii analitice şi la o implicare activă în viaţa cetăţii. În cadrul conferinţei Ce poate face filosofia? Ce pot face filosofii? profesorul demonstrează că dezvoltarea ştiinţei moderne nu anulează educaţia umanistă, iar cunoaşterea şi accesul la informaţie vor rămâne întotdeauna instrumente de adaptare la realitatea înconjurătoare. În filosofia contemporană analiza relaţiei dintre ştiinţă şi studiul domeniilor umaniste şi‑a găsit adepţi şi opozanţi deopotrivă. Profesorul Mircea Dumitru pledează pentru un echilibru, generat de faptul că ştiinţa nu ne oferă toate răspunsurile căutate, iar emoţiile, empatia, subiectivitatea umană, dimensiunile morale nu pot fi determinate prin calcule şi formule. Fără cunoaşterea valorilor umane şi fără repere estetice asupra creaţiei din diferite domenii este aproape imposibilă înţelegerea devenirii individuale, a tradiţiei culturale multimilenare şi a evoluţiei omenirii până astăzi. Astfel filosofia şi ştiinţa, ca două faţete esenţialmente interconectate ale aceleiaşi lumi, trebuie integrate în realitate şi studiate ca dimensiuni ale adaptării continue.
Prof. univ. Mircea Dumitru este membru corespondent al Academiei Române, profesor de filosofie al Universităţii din Bucureşti, specialist în filosofia limbajului, logică filosofică şi filosofia minţii. Din 2021 deţine funcţiile de preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române şi de director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru”. Prof. Mircea Dumitru este doctor în filosofie la Tulane University (New Orleans, Louisiana), cu o dizertaţie despre modalitate şi incompletitudine (1998), şi al Universităţii din Bucureşti, cu o teză ce analizează neo‑fregeanismul şi neo‑russellianismul în semantica atribuirii de atitudini propoziţionale şi a referinţei directe. A tradus în limba română studii elaborate de R. Nozick, T. Nagel, L. Wittgenstein, W. V. O. Quine, G. Forbes, S. Kripke şi Kit Fine. Decan la Facultăţii de Filosofie (2000‑2008), prorector al Universităţii din Bucureşti (2008‑2011) şi rector al instituţiei între anii 2011‑2019. În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a fost ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Preşedinte al European Society of Analytic Philosophy (2011‑2014), preşedinte al International Institute of Philosophy (2017‑2021) şi preşedinte al Balkan Universities Association (2019‑2021), prof. Mircea Dumitru este membru al Academia Europaea din anul 2019. A primit premiul „Mircea Florian” al Academiei Române în 2001, iar în anul 2021 statul francez i‑a oferit distincţia „Officier de l’Ordre du Merit”.
Maria‑Luisa Flonta
Cum auzim muzica şi de ce ne place ea?
Expunerea doamnei prof. Maria‑Luisa Flonta tratează modul în care percepem şi decodificăm undele sonore ce alcătuiesc un fond muzical. Astfel, o creaţie muzicală ne declanşează o stare de plăcere sau de insatisfacţie, în funcţie de cât de mult ne identificăm cu forma şi cu mesajul sonor. Structurată în două părţi, conferinţa Cum auzim muzica şi de ce ne place ea? pune accent pe studiile medicale şi pe experimente perceptive, demonstrând faptul că există o strânsă legătură între caracteristicile sunetelor şi calitatea senzaţiei percepute. Prezentarea ne facilitează înţelegerea modului fiziologic în care se formează senzaţiile şi percepţiile sunetului, care stau la baza procesării cerebrale şi a receptării creaţiilor muzicale, implicând propagarea sunetelor în spaţiul auricular, traseul informaţiei auditive, formarea impulsurilor nervoase şi decodarea la nivel cerebral.
Conferinţa prof.univ. Luisa Flonta este un bun prilej pentru public de a se familiariza cu subiectele de cercetare specifice neuroştiinţelor, demonstrând că simplele senzaţii auditive sunt punctul de pornire a emoţiilor estetice şi a predicţiilor muzicale.
Maria‑Luisa Flonta este membru corespondent al Academiei Române, doctor în biologie, specialist în fiziologie şi neurobiologie. Maria‑Luisa Flonta este cadru didactic la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti, începând cu anul 1967. Între anii 1971‑1974 a făcut un stagiu de pregătire la „Institut für Diabetesforschung” din München, ca bursieră a Fundaţiei „Alexander von Humboldt”, efectuând cercetări privitoare la mecanismele celulare generatoare ale diabetului. A evidenţiat în premieră, prin imunohistochimie, receptorul pentru insulină localizat pe adipocite. După 1975, studiile sale făcute în laboratorul din Bucureşti s‑au focalizat asupra investigării canalelor ionice şi a rolului lor în transportul transepitelial, în termorecepţie şi nocicepţie. În 1995 a iniţiat Masteratul de Neurobiologie în cadrul Universităţii din Bucureşti. Patru ani mai târziu, programul educaţional s‑a extins, înfiinţându‑se Centrul de Cercetare în Neurobiologie şi Fiziologie Moleculară, pe care îl coordonează. În anul 2011 prof. Maria‑Luisa Flonta a fost distinsă cu Premiul „Nicolae Simionescu” al Academiei Române.
Conexiuni – Conferinţele Academiei Române constituie un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele misiuni ale Academiei Române, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală. Conferinţele sunt susţinute de membri ai Academiei Române şi de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarităţii. Prelegerile au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate şi sunt destinate publicului de orice vârstă şi de orice formare intelectuală, umanistă ori ştiinţifică, specialişti afirmaţi sau tineri aflaţi la început de carieră. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar şi liceal, cu scopul de a orienta şi a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii analitice şi manifestarea spiritului creativ. Conferinţele sunt înregistrate şi publicate pe canalul YouTube al Academiei Române (https://bit.ly/3whyCkY), fiind disponibile în regim gratuit. Ele vor face, de asemenea, obiectul unor videobook‑uri editate de Editura Academiei Române şi vor fi distribuite în biblioteci, universităţi, licee şi librării.
Royauté(s), entre historicités et imaginaire
Academia Română a organizat, în parteneriat cu Academia Regală a Belgiei, Universitatea Liberă din Bruxelles, Institutul Cultural Român din Bruxelles şi Institutul Limbii Române, evenimentul de lansare a cărţii Royauté(s), entre historicités et imaginaire, volum publicat la editurile L’Harmattan, Paris, şi EME, Louvain‑la‑Neuve, în colecţia „Divin et Sacré”. Lansarea a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125. Au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Baudouin Decharneux, membru al Academiei Regale din Belgia şi membru asociat al Academiei din Atena, conf. univ. dr. Cristina‑Alice Toma, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Liberă din Bruxelles, şi conf. univ. dr. Alexandra Crăciun, Universitatea din Bucureşti.
Volumul cuprinde 10 prelegeri susţinute la colocviul internaţional intitulat Regalitate: între istoric şi imaginar, organizat în Anul Centenar la Bruxelles, în perioada 25‑27 octombrie 2018, în cadrul unui parteneriat ştiinţific şi cultural între România şi Belgia, între Academia Română şi Academia Regală din Belgia. Cele trei arii tematice ale colocviului au determinat structurarea lucrării în tot atâtea părţi. Partea I, Istorie şi diplomaţie, reuneşte contribuţii româneşti şi străine referitoare la rolul monarhiei constituţionale în evoluţia Europei, partea a II‑a, Filosofie şi religie, abordează, între altele, tema Iisus Hristos ca Rege al lumii, tratată din perspectivă istorică, iar partea a III‑a, Regina Maria a României, este dedicată rolului esenţial jucat de Regina Maria în timpul Primului Război Mondial şi în realizarea actului Marii Uniri. Volumul este coordonat de acad. Baudouin Decharneux, membru al Academiei Regale din Belgia, şi conf. univ. dr. Cristina‑Alice Toma, lector de limbă română la Universitatea Liberă din Bruxelles.
Pandemia, schimbarea climatică şi societatea
Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe economice, juridice şi sociologie, a organizat dezbaterea Pandemia, schimbarea climatică şi societatea, pe tema cărţii Pandemia şi economia. Ce va fi după?, publicată recent la Editura Polirom de academicianul Daniel Dăianu. Evenimentul a avut loc în Parcul Clubului Băncii Naţionale a României, Strada Doctor Lister nr. 35. Manifestarea a fost onorată de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. În cadrul dezbaterii au luat cuvântul acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale şi preşedintele Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie din Academia Română, prof. dr. Bogdan Murgescu, Universitatea din Bucureşti, lect. univ. dr. Antonia Colibăşanu, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, prof. dr. Luminiţa Chivu, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, prof. dr. Valeriu Ioan‑Franc, membru corespondent al Academiei Române, şi acad. Daniel Dăianu, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, autorul lucrării.
Volumul (368 de pagini) propune în cele cinci părţi ale sale – I. Economia în vremuri de pandemie; II. Politica monetară, leul şi stabilitatea financiară; III. Bugetul public şi stabilitatea economică; IV. Către ce economie mergem; V. Drumul spre cunoaştere – o arie largă de teme, de cea mai stringentă actualitate, aşa cum remarcă în prezentarea cărţii academicianul Aurel Iancu: „Iată o nouă carte a lui Daniel Dăianu cu «un alt fel de conţinut»: criza sanitară şi economică fără precedent, pagubele produse şi problemele refacerii echilibrelor macroeconomice, marile provocări la care sunt supuse nu numai sistemul finanţelor publice şi cel bancar, ci şi mersul integrării economice, instituţionale şi politice europene, precum şi democraţia liberală. Este o carte care pune numeroase întrebări şi caută răspunsuri la problemele economice, sociale şi politice fundamentale cu care se confruntă lumea actuală, carte care merită să fie citită”.
Neagoe Basarab (1512 –1521) 500 de ani de la moarte
Academia Română şi Muzeul Naţional al Literaturii Române a organizat sesiunea ştiinţifică Neagoe Basarab – 500 de ani de la moarte. Manifestarea a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. Sesiunea a fost deschisă de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, reputat istoric, specialist în perioada medievală românească şi europeană. Au susţinut prelegeri ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, prof. dr. Dan Zamfirescu, prof. univ. dr. Laura Bădescu. Sesiunea ştiinţifică a fost moderată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Cu acest prilej a fost lansat albumul‑carte Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, publicat de Editura Argeşului şi Muscelului în limbile română, engleză şi greacă, un proiect susţinut de Guvernul României, prezentat de prof. univ. dr. Nicolae Brânzea.
La 500 de ani de la moartea voievodului cărturar Neagoe Basarab, autor al celebrelor Învăţături către fiul său Teodosie, evocăm personalitatea excepţională a domnitorului muntean, luminând aspecte mai puţin cunoscute sau aflate încă în dezbatere şi analiză documentară. Născut spre sfârşitul secolului al XV‑lea (1481 sau 1482), Neagoe Basarab a rămas în conştiinţa românilor atât ca domnitor erudit, care a condus Ţara Românească după principii europene renascentiste, cât şi ca principe evlavios, ctitor al ansamblului monastic de la Curtea de Argeş, monument de arhitectură medievală, devenit celebru sub numele de Mănăstirea Argeşului. Astfel, Curtea de Argeş este în timpul domniei sale nu doar capitala ţării, ci şi capitala ortodoxiei şi a culturii româneşti.
Fin diplomat şi abil politician, înzestrat cu o inteligenţă vie, dublată de o educaţie şi o cultură aleasă, Neagoe Basarab s‑a străduit să stabilească relaţii diplomatice cu Veneţia şi Roma, să menţină relaţii de prietenie cu Ungaria şi să medieze conflictele dintre ortodocşi şi catolici pentru realizarea unei coaliţii a statelor răsăritene împotriva expansiunii turceşti către Europa, asumându‑şi, vizionar, un rol de apărare a creştinătăţii europene.
Biroul de comunicare al Academiei Române
