Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei
Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, a organizat sesiunea festivă comună dedicată Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în format hibrid. Sesiunea a fost deschisă de alocuţiunile acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi acad. Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care au vorbit despre importanţa acestei sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale.
E.S. Klaus Iohannis, Preşedintele României, a transmis un cuvânt de salut, citit de prof. univ. Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, urmat de alocuţiunile rostite de Preafericitul Părinte Daniel, membru de onoare al Academiei Române, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi de Raluca Turcan, ministrul Culturii. Ministerul Educaţiei a fost reprezentat de un cuvânt de salut transmis de ministrul Ligia Deca şi rostit de prof. univ. Gigel Paraschiv, secretar de stat.
Miza identitară a culturii a fost evidenţiată în prelegerile ştiinţifice susţinute de acad. Mircea Martin, membru titular al Academiei Române, şi acad. Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei. În cadrul evenimentului a fost lansată emisiunea de mărci poştale „Ziua Culturii Naţionale. O prietenie pentru eternitate”, prezentată de Cristina Popescu, director general Romfilatelia.
Partea a doua a manifestării din Aula Academiei Române a fost dedicată recitalului muzical susţinut de violoncelistul Ştefan Cazacu şi unui moment poetic eminescian, interpretat de actorii Gabriel Hriţcu, Vlad Galer, Simona Pustianu şi Ionuţ Nicolae.
În sala de expoziţii „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată expoziţia „Anton Pann – Povestea vorbei”, realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, vernisaj urmat de un concert al ansamblului cameral de muzică veche „Anton Pann”, condus de muzicianul Constantin Răileanu.
Academia Română celebrează în fiecare an Ziua Culturii Naţionale, sărbătoare pe care a iniţiat‑o şi propus‑o spre legiferare Parlamentului României în anul 2010. Astfel, Ziua Culturii Naţionale a fost instituită ca sărbătoare cu statut naţional la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Manifestările dedicate acestei sărbători, ajunsă la a paisprezecea ediţie, au ca scop promovarea valorilor culturii naţionale în toate comunităţile locuite de români, în interiorul sau în afara graniţelor ţării.
„Anton Pann” la Biblioteca Academiei Române
Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, a organizat un eveniment cu tema „Anton Pann – Povestea vorbei”, constând în vernisarea expoziţiei cu acelaşi nume, urmată de un fermecător şi reprezentativ concert susţinut de Ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann”. Evenimentul a avut loc în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei 125, fiind dedicat Zilei Culturii Naţionale.
Manifestarea a fost onorată de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere, urmat de alocuţiunile acad. Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei, şi prof.univ. Ioan Cristescu, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române, care au argumentat alegerea acestei teme pentru sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale. Amfitrion: prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director al Bibliotecii Academiei.
Evenimentul de la Biblioteca Academiei Române şi‑a dorit să pună în evidenţă rolul esenţial, de pionierat, pe care Anton Pann l‑a jucat la începutul secolului al XIX‑lea în constituirea culturii române moderne, pe fondul apariţiei în Europa a ideii de naţiune şi de cultură naţională, care să susţină aspiraţiile de separare în entităţi statale ale populaţiilor aflate sub dominaţie imperială.
Expoziţia prilejuieşte publicului întâlnirea cu opera complexă a lui Anton Pann, de poet, traducător, publicist şi de tipograf, precum şi de compozitor şi profesor de muzică religioasă, subsumate identificării sau creării unor valori culturale care să corespundă cu năzuinţele politice şi sociale ale epocii. Au fost expuse manuscrise originale, tipărituri vechi, începând cu anii 1819‑1820, zeci de Psaltichii în limba română sau bilingve, în română şi greacă, grafiate în alfabet slavon sau în alfabet de tranziţie, cu inserţii de alfabet latin. Acestea sunt rodul prezenţei sale (trei luni) în Comisia „de românire” a compoziţiilor de muzică religioasă, în care Anton Pann fusese numit de mitropolitul Dionisie Lupu, dar mai ales rezultatul prodigioasei sale activităţi de traducător pe care o va desfăşura singur sau în colaborare. Parte dintre ele au fost tipărite în propria tipografie, pe care o deţine începând cu anul 1843, şi poartă inscripţia „În tipografia lui Anton Pann”.
Expoziţia oferă, de asemenea, cărţi şi calendare cu versuri lirice, patriotice sau satirice, versuri „politiceşti” sau versuri moralizatoare, creaţii proprii laice, care au cunoscut un mare succes în rândul contemporanilor săi. Acestea dovedesc o bună cunoaştere a limbii române, cu toate subtilităţile şi valenţele sale, valorificate de Anton Pann în mod exemplar: „Căruţa poştii”, „Prinţul răposat”, „Floarea cântărilor”, „Îndreptătorul beţivilor”, dar şi „Noul Erotocrit”. O secţiune a expoziţiei prezintă câteva dintre culegerile sale literare de folclor rural şi urban, din mahalale şi chiar din mediul curţilor boiereşti. Nu lipseşte un exemplar din foarte cunoscuta creaţie a lui Andrei Mureşanu „Un răsunet”, actualul Imn Naţional al României, a cărei melodie este atribuită de o serie de cercetători lui Anton Pann.
Vernisajul a culminat cu concertul celebrului Ansamblu cameral de muzică veche „Anton Pann”, condus de muzicianul dr. Constantin Răileanu, care a demonstrat că Anton Pann este un important reper nu doar pentru literatura română premodernă, ci şi pentru muzica românească, creaţia sa punându‑şi amprenta asupra muzicii noastre culte şi pătrunzând, totodată, în folclorul maselor.
Repertoriul propus pentru acest eveniment de membrii Ansamblului cameral de muzică veche „Anton Pann” este selectat din colecţia „Spitalul Amorului” alcătuită de Anton Pann şi publicată în două ediţii, însumând 8 volume, format de buzunar. Compoziţiile sunt structurate pe trei paliere culturale în funcţie de grupul social cărora erau adresate: muzică de curte (cultă), muzică de oraş (târg, mahala), muzică sătească (rurală).
Publicul invitat la Biblioteca Academiei Române s‑a bucurat de întâlnirea cu opera literară şi creaţia muzicală a unui autor complex, într‑un eveniment ce recreează atmosfera începutului de secol XIX românesc, prin originalitatea exponatelor, prin autenticitatea şi subtilitatea interpretării muzicale oferite de Ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann” şi, nu în ultimul rând, prin parfumul de epocă adus de instrumentele muzicale specifice timpului.
Biroul de comunicare al Academiei Române
