Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2022
În loc de editorial
Ionuţ Vulpescu în dialog cu Nicolae Breban
Literatura română înainte şi după revoluţie / 3
Nici în politică şi nici în administraţie nu s‑a creat acea cezură, acea ruptură radicală cu mentalitatea comunistă.
Această abisalitate era resimţită nu numai de noi, ci şi de activiştii de partid din cultură, era resimţită ca o rezistenţă destul de activă şi de agresivă contra comandamentelor de atunci din dictatură, care era văzută ca un braţ al partidului, ca un instrument al propagandei.
Romanul, cum îl văd eu, e ca o catedrală, în sensul deceniului trei, anii ’20, romanul acesta de tip Proust, Thomas Mann, Joyce.
Pentru mine credinţa este în zeii, în Dumnezeii părinţilor mei, care sunt catolici din partea mamei, mama e romano‑catolică, şi tatăl meu care făcea parte din Biserica Ortodoxă, dintr‑un lung şir de preoţi.
Marginalii critice
Marian Victor Buciu • Femei în catalogul literaturii / 4
Metodic, se poate constata o mare ebuliţie asociativă.
Cum scriitorii sunt de ambele sexe, subiectivismul rupe la jumătate imaginea tipului feminin. Scriitoarele scriu despre fidele, scriitorii despre infidele.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Lucruri bine aşezate / 5
Cea mai elaborată bucată a volumului se intitulează Misterul morţii din Strada Lungă…, în care fiul unei vechi familii evreieşti, exilată în America după război, revine în oraşul părinţilor săi.
Se discută destul de rar despre rolul introspectiv pe care‑l joacă transpunerea dintr‑o limbă în alta pentru stilul unui scriitor care nu se limitează să fie doar traducător.
„Conexiuni” – Conferinţele Academiei Române
Jean‑Jacques Askenasy • Creierul cuantic / 6
Aprofundarea conceptelor de energie şi spaţiu, aşa cum au fost definite în fizica cuantică, poate facilita înţelegerea realităţii înconjurătoare.
Adina Dragomirescu • Ce este lingvistica? / 6
Gabriela Haja • Dicţionarul Tezaur al limbii române / 6
În spaţiul românesc există mai multe momente esenţiale în constituirea lingvisticii ca disciplină ştiinţifică.
„Ion Luca Caragiale – 170 de ani de la naştere” / 7
O secţiune importantă a expoziţiei recreează în litografiile graficianului Aurel Jiquidi atmosfera pieselor de teatru caragialiene.
Ministerul Cultelor – 160 de ani de la înfiinţare / 7
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Evadări manieriste și evadări romantice (II) / 7
Nevoia de salvare spirituală pe care criza modernităţii o făcea tot mai acută avea să conducă la alte evadări – în natură, în exotic, în fantastic, toate aparţinând tumultului romantic.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Dialogul între artă şi document / 8
Consecinţa s‑a materializat în descoperirea unui intelectual de tip iluminist, interesat de teoriile specificului naţional românesc, cu un discurs marcat de o extraordinară experienţă de viaţă.
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Nesuferitul şi preaiubitul prinţ / 9
M‑am lipit, aşadar, de minunatul, straniul prinţ Mîşkin. Mă tot întreb: din ce motive? Să fie la mijloc felul domniei sale de a fi?
Ştii că ţi‑a dat ochi ca să înveţi să vezi. Ţi‑a dat urechi ca să înveţi să auzi. Ţi‑a dat un trup de care să ai grijă, fiindcă e limanul sufletului.
Evenimente • Academia Română
Ziua limbii elene sărbătorită la Academia Română / 10
Angela Bratsou • „Grecii ar avea un cuvânt pentru asta” / 10
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • Glose pe marginea vieţii şi lumii lui Vasile Alecsandri / 11
Poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru al Societăţii „Junimea”, membru fondator al Academiei Române.
A făcut parte din generaţia de aur care a construit edificiul politic naţional numit România modernă, unită şi independentă. A pregătit evoluţia literară a românilor din secolul al XX‑lea.
Eseu
Theodor Codreanu • Grobei şi proporţiile ambigue / 14
Atunci, el scoase de undeva Noul Testament şi îi citi din Matei, ceea ce spusese Iisus despre Ioan Botezătorul.
Traseul existenţei cuplului Grobei‑Lelia străbate, arhetipal, o istorie de două milenii, încât nu se poate spune nicio clipă că Bunavestire este romanul lui Grobei, ci mai degrabă al Leliei.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Avocatul apărării în comunism / 15
Un adevărat scenariu de film este să‑ţi imaginezi cum reuşea un avocat să apere inculpaţi în procese politice. Cât succes putea avea, indiferent de logica şi dovezile prezentate?
Cult şi diplomat, evocând cu talent şi explicând cu rigoare maieutică, înainte de‑a fi un memorialist, Doru Pavel este în primul rând un pedagog. Aş spune că luciditatea autocrată, specifică întregii lui generaţii, nu‑i permite să tulbure amintirile prin melodramatic.
Polemice
Mircea Platon • Şcoala românilor / 16
Şcoala trebuie să pregătească buni români. Popescu nu spune nicăieri că şcoala trebuie să „cultive excelenţa” sau „starea de bine” sau să condiţioneze elevii pentru adaptarea la „megatrendurile pieţei globale a muncii”.
Nu era o ţară „ca afară”, ci una ca înăuntrul sufletelor româneşti, frumos, cinstit şi înalt ridicate spre cer. Era ţara oamenilor conştienţi că „pe aici nu se trece”. Aici locuieşte cineva. Românii sunt acasă.
„Tabloul Mendeleev” al literaturii române: Eugen Simion
Antonio Patraş • I. „Scriitori români de azi” – o istorie en miettes a literaturii române postbelice / 17
Aceeaşi atitudine curajoasă o va manifesta criticul şi după 1989, clamând ideea autonomiei esteticului şi a continuităţii între trecut şi prezent, într‑un context care cerea revizuirea morală (est‑etică, spunea Monica Lovinescu) a întregii noastre literaturi scrise în comunism.
Ucenicul declarat al lui E. Lovinescu se impune, la fel ca magistrul său, drept cel mai obiectiv şi echilibrat interpret al literaturii noastre postbelice.
Ceea ce‑l caracterizează pe Eugen Simion în mod exemplar, ca trăsătură dominantă, este conduita echilibrată, menită a‑l feri de excese şi a‑l plasa întotdeauna în „ariergarda avangardei” – cum îi plăcea lui însuşi să spună, îngânându‑l complice pe Roland Barthes.
Eugen Simion nu s‑a lăsat ispitit de ideea construirii propriului monument, ca majoritatea confraţilor, ţinând parcă mult mai puţin la cărţile Domniei Sale decât la alte proiecte, de anvergură naţională, precum Dicţionarul General al Literaturii Române ori editarea manuscriselor eminesciene şi a operelor autorilor noştri clasici în eleganta colecţie Pleiade.
Clubul academicienilor
Ion Heliade‑Rădulescu slujind cultura şi Academia Română
La 6 ianuarie 1802 la Târgovişte se năştea cel considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă, scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul preşedinte al acesteia.
Eugen Simion: „O mare figură a secolului său” / 19
E o propoziţie a lui Heliade, pe care o tot repet: „Literatura este politica noastră cea mai bună”. Şi are dreptate.
Ioan‑Aurel Pop • Părinţii României Moderne / 20
Eveniment • Editura Academiei Române
Pandemia Covid‑19 în România (vol. I‑III) / 21
Primim
Proiectul Erasmus+ Teachers for swanz merge mai departe / 21
Lecturi
Alina Bako • Spaţiile şi memoria / 22
Despre poezia lui Gellu Naum s‑a scris, prin referire la apartenenţa şi, uneori, depăşirea suprarealismului, sub umbrela căruia au fost situate începuturile sale.
Poetica lui Gellu Naum îşi păstrează prospeţimea cu fiecare nouă lectură, oferind de fiecare dată o altă ipostază, interconectând spaţiile şi memoria.
Marginalii
Teşu Solomovici • „Evreul Süss” sau de la istorie la literatură / 23
Dincolo de datele istoriei, e vorba de un roman istoric fascinant, poate cea mai puternică proză a scriitorului evreu, german, american Lion Feuchtwanger.
Măsurile financiare ingenioase concepute de Süss, în premieră în istoria economiei europene, l‑au salvat pe ducele Karl Alexander de la faliment, l‑au îmbogăţit şi au adus bunăstare principatulul german.
Eveniment
Casa Cărţii De Ştiinţă în pragul împlinirii a 30 de ani / 24
Corespondenţă din China
Ding Chao • „Albastrul de Europa răsăriteană” şi literatura română / 25
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între marxism şi corectitudinea politică. Denunţarea religiei / 26
Universităţile americane au fost focarul de unde a iradiat neomarxismul, transformat într‑un fenomen de masă, contaminând întreaga civilizaţie occidentală, cu ajutorul direct şi nemijlocit al
mass‑media.
Biserica St. Joseph din Arnhem a devenit un park de skating pentru copii; alte biserici au devenit săli de fitness, magazine, restaurante sau, într‑un caz fericit, muzee. Biserica Anglicană închide circa douăzeci de lăcaşuri de cult pe an. În ultimii zece ani Biserica Catolică din Germania a închis peste cinci sute de biserici.
Antologiile Contemporanul
Antoni Clapés. Selecţie, prezentare şi traducere de Corina Oproae / 27
Lecturi
Mihai Lisei • Poduri din hârtie / 28
Când un poet şi traducător de talia lui Hellmut Seiler creează, la modul livresc, o punte între poeţi şi cititori, se naşte astfel un amplu poem universal.
Volumul a apărut la Editura Noack & Block din Berlin, în 2021, cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Profile muzeale în Bucureşti / 29
Comparativ cu alte oraşe‑capitală central europene, precum Budapesta, Bratislava sau Zagreb, nu mai vorbim de Praga şi Viena, Bucureştiul are o zestre muzeală diminuată.
Oraşul Bucureşti este foarte aproape de Viena ca număr de locuitori, capitala Austriei având 1 milion 897 de mii de locuitori, în schimb, 89 de muzee.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Gabriel Bebeşelea
„Fiecare experienţă te formează” / 30
Acest oratoriu e momentul în care Enescu experimentează tehnici componistice.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Contexte eminesciene / 31
Ca şi în Memento mori, Eminescu creează astfel rezonanţe între istorie şi mit, considerând, ca şi Wagner (Mesaj către prieteni), că istoria prezintă doar măşti înşelătoare ale evenimentelor.
Acesta plecase de la o naraţiune folclorică, revenise în lumea istorică a întrecerii cântăreţilor la festivalul din Wartburg, adăugase un cântec din germana medievală, de care îi vorbise un prieten filolog.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • O aventură imagologică / 32
Pe bună dreptate, autoarea se/ ne întreabă: „Ce rămâne după ce se înstăpâneşte uitarea”?
Cealaltă scenă
Alexa Visarion • Zborul înalt al amintirii / 33
Era în vârful ierarhiei teatrale încă de la început. A stăpânit întotdeauna altitudinea artistică, chiar dacă unii n‑au vrut să creadă sau să recunoască acest adevăr. Ea l‑a impus.
Într‑o epocă a întunericului şi opresiunii ideologice, a devenit învingătoare autoritară prin talent şi ambiţie, prin tenacitate şi curaj, prin cultură şi personalitate.
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Metafora una zice şi alta vrea să spună / 34
Frederik Staal spune în Exploring Mysticism că unii cercetători sunt derutaţi de aparenta lipsă de logică a limbajului religios, adică mitologic.
Putem să le învinovăţim pe Madame Bovary, pe Anna Karenina ori pe Francesca da Rimini sau putem să le disculpăm şi să învinovăţim societatea în care trăiau.
Film
Dana Duma • Filme în direcţia noutăţii / 35
Toamna s‑a adăugat pe listă Miracol, noul lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri care, după ce a devenit primul film românesc selectat la Veneţia în secţiunea Orizzonti şi a fost foarte bine comentat de critica de specialitate, a obţinut Marele Premiu al Festivalului de la Varşovia.
Cel care l‑a făcut pe critic să recunoască „un spirit nou” nu e un cineast necunoscut celor care au urmărit constant evoluţia Noului cinema românesc.
Marginalii
Luiza Barcan • S‑au aşternut zăpezile peste Grecia / 36
În România copilăriei mele iernile erau într‑adevăr stihiale, cu geruri crâncene şi cu nămeţi uriaşi de zăpadă.
Speram că grecii vor protesta masiv, aşa cum le stă în fire, că se vor opune cu îndârjire unor măsuri abuzive, mai curând de factură politică decât sanitară.
Eseu filosofic
Vasile Muscă • Metafizica / 37
Metafizica a păşit pragul epocii moderne cu un prestigiu şi un respect pe care Evul Mediu nu a făcut decât să le consolideze.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Este Europa zen? / 38
Prin anularea dimensiunii temporare a istoriei, sau a celei morale, a elitei, societatea a ajuns să existe într‑un purgatoriu generalizat. Moartea culturii occidentale nu va putea fi observată din interiorul ei.
Teatru
Dana Pocea • De la Dostoievski la Pirandello / 39
Implicarea reflexivă în cele două dimensiuni temporale ale spectacolului, a prezentului (clipele dinaintea sinuciderii) şi a amintirilor (chemate de fluxul memoriei), reprezintă fondul lecturii regizorale propuse de Tudor Lucanu.
Într‑o scenă subtil elaborată, de exemplu, în timp ce Regizorul şi actorii poartă o discuţie divergentă despre piesă, în scenă intră, reclamându‑şi dreptul la existenţă, personaje cu chipuri livide, fantomatice.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Fototeca Contemporanul (vezi aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
