Contemporanul nr. 06 Iunie 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Stil şi radicalism / 3
Nici Manolescu, care a lăudat‑o şi a luptat pentru ea, n‑a văzut‑o în complexitatea ei. Deci, Grobei are nevoie de un text, aşa cum Don Quijote are nevoie de un text, ca la romanele cu cavaleri rătăcitori.
Grobei se redeşteaptă, învie. Miloia ucide. În ambele cazuri m‑a interesat, însă, această legătură maestru‑ucenic. În primul caz, până la modul clinic, însă foarte aproape de politic.
Evenimente • Academia Română
Mircia Dumitrescu – „Spectacolul unui om care intră în senectute cu o forţă, cu o amploare a unui geniu neaşteptat” / 4
Expoziţia prin excelenţă e şi aniversară, având în vedere că au trecut 50 de ani de la prima expoziţie personală a artistului Mircia Dumitrescu, de la Galeria Simeza în 1973.
Desenul, în care Nichita mă reprezintă cu un ochi complet închis, iar celălalt ca o lună plină care se reflectă în undele apei, mă caracterizează.
Cronica literară
Ştefan Borbély • II. O reuşită deplină / 5
Încă de pe vremea copilăriei petrecute în împrejurimile Gherganiului, e vădit faptul că fiinţa micului Theodor e compusă din două substanţe complementare, una divină şi una demonică.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • I. Meritocraţia apusă şi scrisul istoric actual / 6
În lumea premodernă, poziţia oamenilor în societate era moştenită, adică oamenii se năşteau ceea ce erau şi nu puteau schimba această ordine socială: nobilul rămânea nobil, iar şerbul era menit să fie mereu şerb.
Tudor Vladimirescu voia, la 1821, ca funcţiile publice să se dobândească nu cu bani ori după boierie, ci după merit.
Societatea europeană (euroatlantică, occidentală) a ajuns la stadiul de dezvoltare contemporan şi a devenit un model pentru lume în urma promovării oamenilor în poziţiile potrivite prin merit.
Ideea mai veche a lui Francis Fukuyama despre „sfârşitul istoriei” a deschis multora calea unor speculaţii gratuite, în condiţiile în care se consideră că lumea nu se mai află la zenit, ci la amurg sau la apus.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Binecuvântarea himerei / 8
Dezvoltat demonstrativ în zodia multiplelor tradiţii esoterice complementarizate, traseul iniţiatic al lucrării încorporează în fiecare secvenţă narativă o impresionantă gamă de concepte şi simboluri hermeneutice.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi • „Fiţi realişti. cereţi imposibilul!” / 9
Jariştea se instalează temeinic şi irevocabil parcă. Iar sufletul începe, aici, să vorbească.
Am îndrăgit Israelul şi – cu vorbele Prinţesei Marii Britanii şi a Irlandei, Maria Alexandra.
Victoria de Saxa‑Coburg şi Gotha, Regina României Maria – „am simţit bătăile inimii acestei ţări”.
Agenda culturală
Angela Bratsou • Un festin poetic: Grecia – România / 10
Şapte poeţi greci şi şapte poeţi români: Stathis Koutsounis şi Anca Iulia Beidac, Dimitris Aggelis şi Ionel Ciupureanu, Kleopatra Lyberi şi Adrian Lesenciuc, Panayiotis Kerassidis şi Aura Christi, Yiannis Pappas şi Liviu Măţăoanu, Lily Exarchopoulou şi Nicolae Tzone, Katerina Iliopoulou şi Vlad Sibechi.
Doi „ποιμένες λαών/ păstori ai popoarelor”, aşa cum îi numesc Homer şi David pe conducătorii popoarelor − în cazul nostru, Peter Sragher şi Iossif Ventouras, amândoi poeţi şi traducători de seamă şi preşedinţi, unul al FITRALIT din cadrul Uniunii Scriitorilor, respectiv al Societăţii Scriitorilor din Grecia − au demarat şi continuat, inclusiv în condiţiile dificile ale pandemiei, o serie de întâlniri poetice româno‑elene.
Polemice
Mircea Platon • Digitalizarea şcolii – viaţa ca game / 11
E versiunea cea mai sofisticată tehnologic a vieţii ca joc, bazată pe acumularea de puncte în funcţie de adaptarea constantă la cerinţele jocului.
Ambele, şi capitalismul de supraveghere, şi SCS, folosesc algoritmi pentru a prezice, controla, clasifica, pedepsi sau stimula oamenii (consumatori sau cetăţeni) în funcţie de comportamentul lor public şi privat.
Lecturi
Marian Victor Buciu • Geo‑politică şi roman / 12
Urmarea unei activităţi de cercetare universitară din Timişoara, împlinită editorial în peste 60 de volume. Rezultatul cultural este o deprovincializare.
Din 256 de romane, într‑o sută de ani, în 14 limbi, 49, o cincime, sunt în limba română. Românescul bate romanescul!
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Jindra Hušková‑Flajšhansová la Bucureşti / 13
Muncind constant, proiectele îi reuşesc. Notele mari la examene o încântă atât de mult încât, după încheierea anului universitar, nu se întoarce acasă, în Cehia.
O singură femeie făcea cât o lume. Dialogurile epistolare cu marii noştri scriitori interbelici şi, mai târziu, traducerile din cultura Română vor defini o fiinţă însufleţită numai promovând literatura noastră.
Modele
Theodor Codreanu • Gândirea Sfântului Grigorie Palama / 14
La vârsta de 19 ani, de pildă, viitorul sfânt uimea prin cunoaşterea conceptelor/categoriilor Stagiritului, reţinând trei dintre categorii, dar pe filieră patristică, aplicându‑le la realităţile dumnezeieşti.
Trebuie valorificate întâlnirile cu metafizica lui Aristotel, cu neoplatonismul, tomismul sau augustinismul.
Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Muntele Sinai – Locul unde pietrele vorbesc / 15
Pe Muntele Taborului, descoperindu‑Se ucenicilor pe cât li se putea, Dumnezeu S‑a arătat, vorbind cu Moise şi Ilie despre cele ce aveau să se întâmple în Ierusalimul acelor zile.
Atunci când Domnul vorbeşte, geografia locurilor se schimbă şi ea la faţă: muntele se înmoaie de lumină, pietrele vorbesc, iar apele se întorc la origini.
Istorie literară
Daniel Cristea‑Enache • II. Poezia Anei Blandiana la momentul 1989 / 16
Influenţa lui Blaga din tinereţea poetei rămâne importantă şi fiindcă ea răspundea unei necesităţi interioare lirismului autoarei din generaţia ’60.
Se observă, de asemenea, o asimetrie, care ar putea părea paradoxală, dar numai pentru cei care nu disting foarte clar între perioadele literar‑culturale şi istorice subsumate epocii postbelice.
Polemice
Constantin Toader • Asaltul fariseilor asupra Bisericii Ortodoxe Române / 18
De curând, la Parlamentul European de la Bruxelles a fost organizată o expoziţie care îl înfăţişează pe Iisus înconjurat de apostoli LGBT.
Ne vom uni cu un catolicism schimbat din temelii, cu biserici transformate în muzee, baruri sau moschei, atunci când nu iau foc în mod misterios, cu slujbe oficiate pentru turişti, cu schimbări de la o zi la alta.
Inedit
Mircea Braga • La orizontul creativităţii / 19
Situaţia şi‑a avut, însă, istoria ei: când antropologia a căutat să explice procesul încă din faza primelor forme, n‑a putut ocoli afirmaţia că „însuşirile” erau provocate şi dirijate pe canale.
În felul acesta, instinctul primeşte o misiune în plus. Provocând activităţi specifice şi unice, pe suportul mecanismelor care stabilizează şi armonizează puterile de a edifica.
Clubul Academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Voicu Lupei „Suprafaţa lucrurilor ascunde o lume” / 20
Suprafaţa lucrurilor ascunde o lume întreagă, care are legile ei. Legile ei guvernează ceea ce se întâmplă în interior.
Pe la începutul secolului trecut, Simion Mehedinţi, de exemplu, a scris foarte mult despre şcoala muncii.
Clubul Ideea Europeană
II. Ionuţ Vulpescu în dialog cu Georgeta Filitti
În lumea marilor spirite ale elitei româneşti. Inima Reginei Maria / 22
Regina scrie pe această scrisoare: „Eu credeam că sunt suverana lui Iorga, nu brutarul domnului Iorga!”. Sigur că asta a creat o răcire a relaţiilor.
Inima Reginei Maria era ţinută într‑o cutie de plexiglas pe un pervaz, la Muzeu, aşteptând să fie restaurată, cum spunea directorul de atunci.
Mi‑am permis, şi numai bunătatea şi înţelepciunea acestui rege al nostru, Mihai I, a făcut să nu‑mi cârpească două perechi de palme.
Preşedintele Comisiei, Rectorul, să voteze împotrivă? Nu are rost să te mai prezinţi la examen. Când am întrebat de ce, a spus: „Pentru că sunteţi femeie”.
Modele
† Ioachim • În lumina Părintelui Ceresc / 24
Cu nişte confraţi de breaslă am trecut să ne închinăm la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din biserica voievodală a Mănăstirii Neamţ şi să cercetăm un părinte din lavra nemţeană.
Corespondenţă din Grecia
Angela Bratsou • Târgul Internaţional de Carte de la Salonic • 2023 / 25
Caracterul polifonic al evenimentului din acest an a fost îmbogăţit şi de prezenţa autorilor, traducătorilor şi profesioniştilor de carte din România, creând o platformă de întâlnire, o reţea şi un dialog fără frontiere.
Au fost prezenţi editorii de la Vakchikon (Atena); au fost făcute prezentări dedicate şi editurilor UER Press, Omonia, Ideea Europeană şi Vinea.
Polemice
Magda Ursache • Abyssus abissum invocat / 26
În vremi tulburi şi închise ca ale noastre, neaşezate, scoaterea istoriei din şcoală (se pregăteşte ieşirea din programă a religiei, cu icoane cu tot) este o greşeală enormă.
Nu ştii istoria ţării tale, nu faci altceva decât s‑o condamni la dispariţie. În UE s‑au reintrodus trei ore din materia istorie, în învăţământul preuniversitar; ministresa Deca tace, se ocupă, pesemne, de (ne)educarea României.
Criza de mentalitate
Constantin Lupeanu • Aroganţă şi sclavie în vremuri tulburi / 27
Agenda academică / 27
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Rumon Gamba
„Schimbul de energie şi participarea activă sunt Cheia” / 28
„Orchestra a avut un aliat puternic în dirijorul Rumon Gamba, colaborarea lor depăşind graniţele experienţei de concert, forţând publicul să asculte din nou aceste lucrări aşa cum ar fi putut fi percepute la momentul compoziţiei lor. O reprezentaţie impresionantă a orchestrei şi dirijorului în care lucrările a trei compozitori influenţi primesc un tratament captivant emoţional.” (Simon Holden)..
„…Un spectacol uluitor, foarte nuanţat, în care dirijorul a realizat un echilibru magnific între pasajele cele mai avântate, expresioniste, şi a celor mai dinamice secţiuni… o seară însufleţitoare, de la început până la sfârşit.” (Pablo Sánchez).
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Entropie sau regenerare? / 29
Fie că au fost efectuate în străinătate, fie în ţară, testele la care a fost supus un eşantion de copii sub 14 ani au indicat o proporţie de 89% a analfabetismului funcţional. Doar 11% dintre reprezentanţii ultimei generaţii de români înţeleg ce li se spune sau ce citesc.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • Emil Dinga, un autor cu program / 30
Lunga plimbare prin poezie, cu spectaculoase metamorfoze de la un volum la altul, presupune şi căutarea unui ţărm; dar ţărmul, „catastază de timp şi de loc”, ne aruncă în dilemă, nu ştim ce urmează.
Pământul poate fi „tovarăş pentru Cer”, cuvintele‑peşti, sub impuls nichitian, „se îneacă” în mare, Dumnezeu însuşi este o aşteptare, supraveghind îndumnezeirea omului.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Râsul interzis: umorul în vremea corectitudinii politice / 31
Vizat, în acest caz, nu este de fapt umorul, ci simţului ironiei, ce irită corectitudinea politică, devoalând (şi în acest fel) vocaţia ei totalitară. Limitarea umorului este, implicit, şi o limitare a libertăţii de exprimare, din perspectiva unui rigorism totalitarist.
Cu limitările aduse umorului, corectitudinea politică îngrădeşte (încă o dată) discursul public, funcţionând de fapt ca o cenzură.
„Ora de ştiinţă. Invitaţii Academiei Române”
Povestea unei descoperiri / 31
Agenda promovării culturii şi civilizaţiei româneşti: Allgemeine Deutsche Zeitung
Ortwin‑Rainer Bonfert • Quo Vadis promovarea literaturii româniei în străinătate? / 32
Cu puţini ani în urmă, ICR a sprijinit financiar traducerea a circa 100 de cărţi; actualmente au fost doar 28 din 74 dosare depuse.
Având în vedere faptul fericit că există numeroşi autori români de rang mondial, selecţia nu e uşoară, dar e cumpănită oare şi sprijinul e bine direcţionat?
Deciziile sesiunii 2023 ale programelor de finanţare „Translation & Publication Support (TPS)” au fost luate de comisia de experţi evaluatori ai Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC) al ICR.
Vernisaj • Academia Română
66 de portrete reprezentând domnitori români / 32
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Calea Văcăreşti se destăinuie / 33
Bucureştiul deceniului şase al secolului XX oferă o realitate cotidiană asupra căreia se putea interveni altfel, atât în ceea ce priveşte metodele, cât şi în ceea ce priveşte proiectele edilitar‑urbanistice.
Această armonie habituală şi umană a fost distrusă deliberat şi înlocuită cu proiecţiile propagandistice şi ideologice ale regimului popular. Această rupere de ritm se simte şi astăzi în pulsul oraşului.
Film
Dana Duma • Gopo şi neliniştile viitorului / 34
Recentele evenimente cinematografice, Premiile anuale Gopo şi celebrarea centenarului Gopo, au readus în atenţie figura primului cineast român care a câştigat un Premiu Palme d’Or la Cannes.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Tradiţia – inepuizabilă sursă de inspiraţie. Expoziţia
„Pomul Vieţii” a sculptorului Dinu Câmpeanu / 35
Forma arhaică a stupului, denumită ştiubei, este lesne de recunoscut în majoritatea sculpturilor în lemn ale lui Dinu Câmpeanu. Dar ea trimite cu gândul şi la fagure, şi la ciorchinele de strugure, pentru că este o formă complexă.
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Cei mai decisivi paşi / 36
Louis Aragon a afirmat că viitorul omenirii va fi feminin sau nu va mai fi. Mulţi au repetat sau reformulat cu convingere previziunea lui.
Luna nouă se numeşte, în română, Crai Nou, ca în opereta lui Ciprian Porumbescu cu acest nume. Crai Nou poate să fie vestigiul unui zeu lunar masculin, mai vechi decât luna la feminin.
Sînziana Ravini • „Trăim într‑o dictatură!” / 37
Suprarelismul nu a fost desprins de lume / 37
„Trăim într‑o dictatură!”. A auzi o astfel de afirmaţie zi de zi când tu însuţi ai trăit primii zece ani în România lui Ceauşescu – una dintre cele mai dure dictaturi din istorie – este cel puţin înfiorător.
Ce stârneşte oamenii astăzi? Acelaşi motor care a făcut ca poporul român să se revolte împotriva lui Ceauşescu – foamea.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Dan Bota – o lume dincolo de timp / 38
Expoziţia curatoriată de Silvian Sferlea şi deschisă la Muzeul Naţional al Literaturii Române, sediul de pe Calea Griviţei, un loc devenit deja de referinţă în conştiinţa culturală a capitalei, propune vizitatorului o incursiune într‑o lume complexă.
Alături de modelele feminine, alte subiecte preferate ale pictorului sunt naturile statice, pe care le analizează, le descompune şi le reconstruieşte în faţa privitorului ca pe nişte piese.
Parcursul artistic al lui Dan Bota are marea calitate de a curăţa privirea de orice aşteptare anterioară, chiar dacă vizitatorul ar mai fi intrat cu alt prilej în contact cu lucrările artistului, şi de a o încânta la cel mai înalt nivel, acela care cuprinde întreaga complexitate a consumului cultural, de la nivelul decorativului, al frumosului imediat, la cel al reflexiei filosofice sau al autoreflexiei postmoderne.
Teatru
Dana Pocea • „Craii de Curtea‑Veche” – subiect de spectacol / 39
Costumele, marca Lia Manţoc, cu eleganţa lor ofilită, juxtapuse unui fost salon impregnat de fast şi lux cândva, edifică o lume încărcată de farmec şi magie decadentă.
Dragoş Galgoţiu surprinde în Craii de Curtea‑Veche prin faptul că îşi asumă multiple atribuţii creatoare. Pe lângă regie, el este şi autorul scenariului dramatic, al decorului şi coloanei sonore, iar personalitatea lui lasă pe fiecare o puternică amprentă.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
