Contemporanul nr. 09 Septembrie 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Credinţa în Dumnezeu / 3
Tind către Dumnezeu. Dacă nu‑L găsesc, mă acuz pe mine de sterilitate congenitală imaginativă. Nu ştiu cine este El.
Nu mi‑e frică de ce se va întâmpla după moarte cu trupul meu, mi‑e mai mult teamă că am trecut prin viaţă fără să o înţeleg cu adevărat, până în profunzimile ei. Poate că accesul la iraţionalitatea superioară este unul din fundamentele existenţei.
Evenimente • Academia Română
Bursieri ai Academiei Române la Şcoala de vară „Sub semnul istoriei” / 4
Elevii olimpici au avut ocazia să se întâlnească cu acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care le‑a vorbit despre Ţara Haţegului din perspectivă istorică, şi cu acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, care a analizat împreună cu aceştia câteva elemente ale relaţiei dintre noua revoluţie tehnologică şi lumea contemporană.
Experienţa războiului / 4
Ursul brun (Ursus arctos) / 4
Cronica literară
Ştefan Borbély • Spaţii nedeterminate / 5
Atmosfera de la începutul romanului lui Paul Tumanian e analoagă anilor 1944‑45 de la noi (războiul s‑a încheiat, tancurile şi soldaţii se întorc de pe front).
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Reforma protestantă şi românii transilvăneni / 6
În mai toate analizele care se fac Reformei transilvane, este pusă între paranteze majoritatea populaţiei Transilvaniei, adică românii.
Câteva puncte iniţiale ale acestei adevărate direcţii programatice calvine faţă de biserica românilor transilvani se referă la întemeierea unei şcoli româneşti, la o tipografie românească, la folosirea limbii române în biserică…
Românii erau la cumpăna celor două jumătăţi ale Europei: pe de o parte, erau, prin nume, origine, formă de creştinare, prin latinitatea lor, occidentali, iar pe de altă parte, erau, prin slavonism, prin organizarea Bisericii în haină bizantino‑slavă, prin alfabetul chirilic (conservat până în secolul al XIX‑lea), orientali.
După 1500, se conturează tot mai clar, pas cu pas, „naţiunea română” modernă, care, chiar şi aşa cum era ea, nerecunoscută, îşi va face tot mai mult simţită prezenţa în viaţa politică a Transilvaniei.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Automatonul / 8
Închisă circular într‑un Graz dominat de ritmurile viorii lui Dragić, saga lui Leander se scrie în trena actului său final – descoperirea unui presupus automaton pierdut, construit de Pierre Jaquet‑Droz, faimos maestru ceasornicar.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi
„Domine, tu omnia nosti, tu scis, Domine, quia amo te” / 9
Regalitatea acestui enorm animal cosmic te face să rămâi locului preţ de câteva fracţiuni de secundă pentru a‑i da un răgaz să salute şi să accepte regalitatea dinlăuntrul tău.
Să te întorci cu faţa spre tine însuţi şi să cauţi acolo, în profunzimile sufletului tău, până dai de rădăcinile a ceea ce Marcurs Aurelius numea „partea conducătoare a sufletului”.
Cărţi
Iulian Boldea
Ana Blandiana. Între imaginaţie şi amintire / 10
Fantasticul nu e rodul acumulării de evenimente, scene sau detalii, el provine din tratarea ambianţei, din relatarea unei întâmplări ce are darul de a contrazice flagrant habitudinile cititorilor.
Fantasticul este reprezentat în opoziţie cu realitatea cotidiană, cum remarcă, în câteva caracterizări cu aer de program, chiar autoarea.
Polemice
Mircea Platon • Reacţiuni globale / 11
De ce ar trebui să ne uităm în gura unor imagini care practică la scară globală relativismul epistemologic, etic şi epic?
Lecturi
Marian Victor Buciu • Matei Călinescu în chip poetic / 12
E uşor, însă neînţelegător, să‑i fie expediată poezia prin reducere la asemănarea cu aceea a lui Mircea Ivănescu.
Opera poetică completă se amână sine die, însă lipseşte explicaţia acestui fapt.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Conflictul dintre determinare şi cauzalitate în slujba poeticului / 13
Niciun moment Camus nu supraestimează relaţia omului contemporan cu moartea, boala sau viciul. Ce le uneşte este, fără doar şi poate, singurătatea.
Autorul îmi pare că tratează marile teme cu pedanterie. Impulsurile lui întrec experienţa culturală.
Polemice
Theodor Codreanu • Secularizarea creştinismului / 14
În acest punct Iisus nu putea fi mai evreu; face tot ce face nu în numele teologiei înlocuirii iudaismului, ci în numele unei renaşteri a doctrinei vii (Tora), a iubirii faţă de aproapele, care poate fi găsită şi în conceptul lui Levinas.
Viziunea lui Vattimo seamănă cu doctrina milenaristă a lui Giaccomo da Fiore, cu cele trei epoci: a Tatălui (iudaismului), a Fiului (creştinismul) şi a Spiritului (împărăţia lui Dumnezeu pe pământ, democraţia, de la anul 1000 încoace).
Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Maria Roxana Cristian şi drumul către înălţimi / 15
Dumnezeu lasă deschisă poarta de intrare în lume a frumuseţii, binelui şi înţelepciunii.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • O carte necesară / 16
Ar fi dezirabil ca şi istoricii noştri literari să procedeze, toţi, dacă nu perfect simetric, măcar într‑un spirit apropiat de cel al cercetării tinerei Alexandra Ţichindelean, legând istoria noastră literară şi de epocile istorice, nu numai culturale.
„Încă din 1946 apare catalogul Publicaţii scoase din circulaţie, cuprinzând 1.863 de titluri, dintre care 762 în limba română, iar în 1948, un al doilea catalog, de 552 pagini, cuprinzând aproximativ 9.000 de titluri, cu un supliment de 11 pagini, la care se adaugă toate manualele şcolare publicate înainte de 1947”.
Patrimoniu
Jean‑Jacques Askenasy • Povestea unei fotografii / 17
Reuşita calitate inginerească şi arhitecturală a noii Şcoli israelito‑române a fost atestată de regele Ferdinand I. Inaugurarea festivă a Şcolii primare, la data de 10 iunie 1923, a avut loc în prezenţa ministrului Instrucţiunii, Dr. Constantin Angelescu.
Şcoala „Lumina”, în jurul căreia s‑a închegat elita comunităţii evreieşti din Craiova în perioada interbelică, reprezintă un punct de reper extrem de valoros şi pentru istoria oraşului nostru.
Polemice
Constantin Toader • Armaghedonul examenelor naţionale / 18
Din perspectivă istorică, fenomenul trivializării examenelor are un corespondent în scurta perioadă a sovietizării şcolii, când tinichigiul Gheorghe Vasilichi a patronat învăţământul pe „puncte”, la mare cinste aflându‑se atunci dosarul.
Pedagogii au ajuns pe culmile disperării, constatând nivelul jalnic de pregătire al elevilor. Suntem în această situaţie pentru că am beneficiat de măsuri reformiste dezastruoase, de desfiinţarea filtrelor de selecţie reprezentate de examenele de admitere.
Polemice
Mirela Roznoveanu • Despre romanul care nu există. Proza lui Mircea Cărtărescu / 19
Mă îndoiesc că Mircea Cărtărescu reprezintă etosul românesc regăsit în proza lui Slavici, Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Petru Dumitriu, Nicolae Breban, Ion Bănulescu, basmele populare şi literatura folclorului românesc. Uneori aminteşte de delirul metaforic al Princepelui lui Eugen Barbu.
Mircea Cărtărescu a avut şansa de a fi promovat la dimensiuni publicitare necunoscute de o parte a elitelor literare de după Revoluţie. Propulsarea autorului şi inventarea generaţiei poetice 2000 au avut, cred, menirea de a trage cortina peste procesul de reevaluare a valorilor literare din timpul perioadei comuniste.
Gloria lui Mircea Cărtărescu a fost creată pe valul postmodernismului şi noii agende globaliste din ultimii 30 de ani.
Punct de vedere • Academia Română
În apărarea cercetării academice româneşti / 20
Academia Română consideră că măsurile propuse sunt complet contrare priorităţilor europene şi ţintelor asumate de România şi că este absolut necesară suplimentarea eforturilor financiare în vederea reducerii decalajelor în privinţa cercetării.
România trebuie să acorde de urgenţă atenţia cuvenită educaţiei, cercetării ştiinţifice şi inovării.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan Pavăl
II. Dumbrăveni – miracolul care întoarce românii din străinătate acasă / 21
Eu cred că a fi în fruntea unei localităţi, indiferent cum se cheamă, înseamnă să faci tot ce poţi şi atunci când te întâlneşti cu oamenii pe stradă să‑ţi zâmbească, să vezi că fiecare zâmbeşte spre tine.
Depun proiecte, urmăresc proiecte, aduc fonduri europene. În anul 2021 comuna noastră a fost pe locul 5 în ţară la atrageri de fonduri europene, la investiţii, la fonduri guvernamentale.
Agenda academică
Conferinţa Internaţională de Astronomie, Astrofizică, Spaţiu şi Ştiinţe Planetare / 22
Evenimentul, devenit tradiţional, a reunit la Cluj‑Napoca specialişti din 14 ţări de pe toate cele 5 continente: Africa de Sud, Brazilia, Canada, Cehia, Coreea de Sud, Finlanda, Franţa, Iran, Libia, Marea Britanie, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii, Ungaria şi România.
Expoziţia „Ready, Start, Go!” la Galeriile de Artă ale Academiei Române / 22
Galeriile de Artă ale Academiei, spaţiu recent inaugurat în Casa Oamenilor de Ştiinţă, sunt destinate promovării creaţiilor artiştilor români şi încurajării evenimentelor care contribuie la valorificarea reperelor culturale europene.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Rusu în dialog cu Gigel Paraschiv
Învăţământul superior românesc în context european / 23
Prin structura şi evoluţia sa, sistemul de învăţământ superior din România a beneficiat de tradiţie, existând acumulări şi evoluţie la nivelul fiecărui program de studii universitare, indiferent de domeniul de studii din care face parte.
Există provocări multiple la care învăţământul românesc trebuie să răspundă, de la efecte ale crizei demografice până la redefinirea continuă a rolurilor instituţiilor de învăţământ superior în raport cu mediul de afaceri, precum şi concurenţa pentru resurse şi studenţi.
Învăţământul superior contemporan este influenţat de trei factori care sunt generatori de schimbări: globalizarea, comunicarea şi tehnologia informaţiei.
Susţin şi încurajez constituirea de alianţe universitare, prin care să crească numărul mobilităţilor atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice.
Transformarea digitală a României, în consonanţă cu cea europeană, este accelerată de progresul rapid al noilor tehnologii (inteligenţa artificială, robotica, tehnologii de tip cloud computing şi blockchain etc.).
Se impune să precizăm şi evoluţia, în timp, în clasamentele internaţionale a universităţilor româneşti, de la 20 de universităţi în 2016 la 31 de universităţi în 2022 (conform metarankingurilor anuale).
Criza de mentalitate
Constantin Lupeanu • Privatizarea luptei / 26
Şi noi ne băteam la şcoală, ne sfădeam din te miri ce, la fel ca liderii lumii. Ne antrenam fără să ne dăm seama!
Eveniment
Nicolae Săcrieru • În slujba idealului de unitate a românilor / 26
Duminică, 6 august 2023, într‑o zi de aducere‑aminte a sacrificiului care presară atât de mult istoria noastră – aducerea‑aminte a bătăliei de la Mărăşeşti din vara anului 1917 –, a avut loc, la Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I”, un eveniment cultural‑artistic destinat eroismului de peste veacuri aflat în slujba idealului de unitate a românilor.
Cărţi
Constantin Coroiu • Cehov, viaţa şi opera în scrisori / 27
„Adevărul despre un autor e de căutat mai degrabă în corespondenţă decât în opera sa. Cel mai adesea opera este o mască”.
Cehov scriitorul de epistole se situează la acelaşi nivel cu prozatorul şi dramaturgul Cehov. Ca şi în cazul altor mari creatori, este vorba de ceea ce‑am putea numi vocaţii paralele.
Eveniment • Românii de pretutindeni sub semnul Ideii Europene
Radio Villalba – 10 ani de emisiuni în limba română / 28
Astăzi ne găsim pe drumul mare al civilizaţiei europene, unde suntem chemaţi a ne arăta destoinicia… Un fapt ca acesta – originalitatea sufletului românesc – trebuie să facă parte din simţirea neamului.
Acest proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îşi propune să sărbătorească zece ani de emisiuni în limba română la un post de radio public spaniol şi semnează, în acelaşi timp, o pagină importantă de colaborare între românii din Spania, autorităţile locale şi mass‑media spaniolă.
Antologiile Contemporanul • Pagini de literatură din Suedia
Dan Andersson (1888-1920) / 29
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Imaginându-l pe Ovidiu / 30
Despre recentul roman al lui Mirel Taloş, Clepsidra lui Ovidiu, se poate spune, de asemenea, că este, în spiritul timpului, îmbibat de critica imperiilor din epoca postcolonială. Nu două, ci trei civlizaţii se întâlnesc în acest univers ficţional captivant deopotrivă prin trama psihologică şi prin construcţia narativă.
Scena finală, în care vocea de dincolo de moarte a lui Ovidiu îi vorbeşte lui Davos de poemele scrise la Tomis, pare un gest testamentar – un dar al unui roman exponenţial către un scit convertit la valorile sale.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • La ce mai sunt bune instituţiile culturale? / 31
Într‑o scrisoare către Constantin Dobrogeanu‑Gherea, din 1905, Garabet Ibrăileanu face următoarea remarcă: „De atâta sunt sigur, că intelectualiceşte am murit cu toţii, căci nu mai însemnăm nimic în ţara asta, în care atâţia alţii, nechemaţi, sunt aleşi”.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Vlad Stănculeasa
„O carieră cu potenţialul de a te mistui, ca un foc de neoprit” / 32
A fi maestru de concert al unor mari orchestre poate fi văzut ca un pas firesc în dezvoltarea profesională şi artistică a unui violonist.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Avataruri ale oraşului nocturn / 33
De zeci de mii de ani, omul şi‑a împărţit viaţa în zone de timp echilibrate, privind ziua şi noaptea, între viaţa activă şi repaus.
Ceea ce vom explora împreună, cu acest prilej, este şi va rămâne un şantier deschis pentru toţi cei interesaţi să studieze, să cerceteze istoria nocturnă.
Film
Dana Duma • Fenomenul Barbenheimer / 34
Unii pun recordul de încasări (primul a depăşit deja 1 miliard de dolari worldwide, celălalt se apropie de 700 de milioane de dolari (în prima săptămână a lui august) pe seama eficientei campanii din reţelele de socializare.
Al treilea segment, filmat în alb‑negru, urmăreşte personajul cinic şi manipulator al politicianului Lewis Strauss (alt rol memorabil pentru Robert Downey jr.), care pierde candidatura pentru un loc important în guvern.
Polemice
Luiza Barcan • Ce este şi ce nu este un critic de artă? / 35
Persistă, nealterată, mentalitatea că a fi critic de artă presupune să ai un statut privilegiat, să fii privit cu mare respect, ca un atotştiutor în domeniu şi ca un exemplar rar.
Criticul de artă autentic îşi petrece mult timp prin ateliere, dar nu pentru a se impregna de atmosfera lor boemă, ci pentru a privi lucrări, a sta de vorbă cu artiştii despre opera lor, pentru a selecta lucrări în vederea unor expoziţii.
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Decădere culturală, progres sau regres? / 36
Asistăm la o vastă deculturalizare atât în România, cât şi în ţările cele mai avansate cultural din Occident.
Napoleon a iniţiat al cincilea globalism. A avut un succes fulgerător cu vechiul proiect francez de subordonare a puterii papei faţă de puterea laică şi de anihilare a puterii habsburgilor.
Corespondenţă din Kosovo
Sînziana Ravini • O utopie marxistă? / 37
Ne‑am rostogolit prin cartierele vechi ale NATO din Kosovo, însoţiţi de o procesiune de lucrători de artă din toate colţurile lumii, adunaţi la Prizren pentru cea de‑a patra ediţie a Bienalei Autostrada, pentru ca să vedem câteva lucrări de artă noi.
Acest lucru m‑a făcut să mă gândesc la teoriile utopice ale lui Marx cu privire la ceea ce trebuie să facă omul pentru a evita înstrăinarea diviziunii muncii: „vânează dimineaţa, pescuieşte după‑amiaza, creşte vitele seara [şi] critică după cină”.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Bochiş, Facebook şi IA / 38
Poezia, arta, viaţa, în definitiv, ni le pasăm nepăsători şi cu oarecare voluptate sadică unor algoritmi din afara înţelegerii noastre, unor maşinării care, asemenea falsului profet, ne amăgesc cu promisiuni deşarte.
Acest tip de preluare a unor fotografii, realizate evident cu alt scop, chiar şi dacă subiectul este o operă colectivă de pe zidurile Mediaşului, cu intervenţii sălbatice şi anonime peste desenele murale ale unor copii, deschide cu siguranţă dezbateri motivate despre drepturile de autor.
Teatru
Dana Pocea • Treizeci de ani de festival de teatru la Sibiu / 39
Radu Afrim menţine în opţiunile lui repertoriale un echilibru fertil între autorii clasici şi cei contemporani, între scenariile personale şi cele pe care adeseori le decupează din texte aparţinând altora.
Chiriac a transformat urbea din centrul Transilvaniei nu doar într‑un spaţiu lingvistic al cetăţii Babilonului biblic, ci şi într‑un dialog între culturi diferite.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
