Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • Trupul românismului / 3
Agenda culturală
„In Honorem Răzvan Theodorescu” / 3
Marginalii critice
Marian Victor Buciu • Omul predat de bunăvoie / 4
Complezenţa, privită spectral, cadenţat şi tezist‑dizolvant, pe tot cursul, dă naraţiunii un nimb eseistic.
Maia descoperă cuvinte interzise ori încearcă să înţeleagă ce înseamnă la azil musafir şi gazdă, cu sensuri aici deviate.
Cronica literară
Ştefan Borbély • De unul singur / 5
Mircea Zaciu îmi pune în cârcă (v. 6, p. 431) şi o culpă deontologică de pe vremea când lucram cu o jumătate de normă la Apostrof, preluând colportarea Martei Petreu potrivit căreia aş fi „strecurat” în faza de tipar a revistei un text incriminant.
În asta constă diferenţa: Zaciu ar fi scris cinci pagini despre cât de traumatic e să nu ai masă şi, ulterior, despre cât de nedrept este că ea se clatină.
Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu • Geopolitică şi istorie în spaţiul românesc / 6
Toate cele trei momente ale celui de‑al treilea proiect de ţară sunt profund naţionaliste, ţinând de un naţionalism superior, comparabil celui italian şi celui german din Ottocento.
Eveniment. Editura Academiei Române
Pandemia Covid‑19 în România / 7
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Corpuri, exiluri, terapii / 8
Analiza se concentrează asupra imaginarului şocant, multă vreme tabuizat, al corpului traumatizat de avort, la fel de precar translat în discursul scriitoarelor din generaţii marcate de comunism.
Emanuela Ilie oferă cititorilor un impecabil studiu academic interdisciplinar, elaborat cu erudiţie şi implicare, animat de convingerea că a scrie despre corpul feminin reprezintă „o carte de identitate creatoare cât se poate de viabilă”.
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Laudă Turnului de Fildeş. O iubire nebună / 9
Cum să explic rezonanţa poemelor citite, rezonanţă numită, uneori‑adeseori, succes?
Secvenţa pe care o voi descrie de îndată spune multe despre relaţia scriitor‑cititor, despre importanţa literaturii şi, în special, a poeziei. Despre… Despre…
Agenda culturală • Academia Română
Lansarea conferinţelor Academiei Române „Conexiuni” / 10
Academia Română lansează seria de conferinţe „Conexiuni” – un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele sale misiuni, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală.
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • România „Astfel” / 11
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Scriitori în postcomunism. Soluţia fratricidului / 12
Semantica agorei nu e ignorată de nimeni, dar relevanţa etică se prăbuşeşte. Ca şi cum, înaintea bursei financiare, o virtuală bursă a eticii intra în colaps.
Scriitorul nou debutează în democraţie ca un Ianus decrepit.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • A fost odată: parizian şi american în acelaşi oraş – Bucureşti / 13
Cafeneaua restaurantului Capşa, de pildă, devenise către 1860‑1870 „cea mai mare cofetărie din Bucureşti, consacrată în tot sud‑estul Eruopei”. A fost o cafenea exclusiv a protipendadei.
Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al XVI‑lea, a fost logofătul Tăutu, trimis de Bogdan cel Orb la sultan cu o solie.
Eseu
Mircea Braga • La intersecţia sensurilor. Binele şi răul – de la modùl la motiv / 14
Pus sub lumina evoluţiei omului, mitul poate fi raportat la o istorie cu trăsături specifice (ca la Mircea Eliade), la folclor şi la literatură.
Se pledează pentru puterea minţii, a „sufletului”, a gândirii etc. de a controla corpul, mergând până la a asigura „vindecări miraculoase”, anamneza consemnând concentrări de energii obţinute prin rugăciuni sau alte ritualuri dirijate prin credinţă.
Din arhivele demnităţii
Mircea Platon • Melancolie şi venin / 15
Se pare că, în epoca postbelică, comunismul nu s‑a instalat numai în Est. Forme mai subtile, dar la fel de pernicioase, au prins a mucegăi şi pe vechile valori ale societăţii occidentale.
Societatea nu a fost nivelată numai în Est, cu brutalitate, ci şi în Vest, cu abilitate. Şi de aceea, după 1989, am avut surpriza să descoperim o Europă Occidentală complet lipsită de substanţă morală.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Sorana Georgescu-Gorjan
„Coloana fără sfârşit este un cântec etern” / 16
Era un loc viran care l‑a încântat pe Brâncuşi, pentru că avea în perspectivă munţii, era liber şi se putea ridica foarte frumos monumentul.
Brâncuşi nu era de acord cu acel gen de monumente, cu soldaţi cu ţeava spre tine, cu tot felul de vulturi…
Şi s‑a mai întâmplat ceva miraculos. În cele trei luni cât a durat restaurarea, n‑a fost nicio ploaie, s‑a putut lucra foarte bine şi după ce s‑a sfinţit a început să ningă.
Lucrurile deodată se leagă şi înţelegem foarte exact ce a fost, ce a devenit, cum a devenit acest stâlp repetat, ceea ce poate „să lege pământul de cer”, cum spunea Brâncuşi.
Avanpremieră editorială
Luiza Barcan • Tăcerea lui Brâncuşi şi interogaţiile Danei Oprica / 19
Cartea Danei Oprica despre Constantin Brâncuşi are toate datele unui vast eseu dedicat biografiei, formării, devenirii şi gândirii marelui sculptor.
„Brâncuşi a fost şi va rămâne pentru mine stâlpul formator, coloana fermecată, de care mă sprijin, limanul de frumuseţe şi grandoarea unde am şansa să mă regăsesc, să capăt acea nouă viaţă după fiecare… moarte”.
Avanpremieră editorială
Dana Oprica • Tăcerea lui Brâncuşi. Paris / 20
Pentru a se întreţine, a început să lucreze ca spălător de vase, de la 14:00 la 24:00, tura a doua, la unul dintre restaurantele Chartier: „Mâinile spală farfurii, iar mintea mea sculptează”, obişnuia să spună.
Cartierul din Montparnasse a fost zguduit de un fapt divers demn de tragediile antice. În urma prăbuşirii avionului în care se afla iubitul ei, american, Tanoşa Gassewskaya a deci
s să se unească în moarte cu acesta.
Lecturi
Ion Popescu Topolog • Romanul ca o baladă / 22
Agenda culturală
Manuscrise şi documente Mircea Eliade cumpărate de Academia Română / 21
Academia Română a achiziţionat, în cadrul unei licitaţii, un număr de 17 manuscrise semnate Mircea Eliade, aparţinând perioadei de adolescenţă şi tinereţe a savantului roman.
Evenimente • Academia Română / 22
„România a reprezentat un culoar de migraţie pentru populaţiile umane spre Europa”.
Agenda culturală
Vasile Muscă • Laudă oraşului / 23
O revistă care strângea între coperţile sale, pe nişte pagini bogat ilustrate, câteva dintre cele mai cunoscute condeie clujene, din toate domeniile scrisului, de la poezie la interviu şi reportaj.
Viaţa muzicală
Sorana Mănăilescu în dialog cu Marcel Frandes
„G. Enescu. O densitate afectivă de o mare sinceritate” / 24
Interesul pentru doi români ai exilului pur şi simplu a explodat în ultimii ani. Este vorba de Mircea Eliade, despre care se publică şi se organizează conferinţe în Franţa, America sau Anglia, şi despre George Enescu.
Yehudi Menuhin l‑a numit „Absolutul după care îi judec pe ceilalţi… Un om extraordinar, cel mai mare muzician şi cea mai puternică influenţă formativă pe care am cunoscut‑o”.
Lecturi
Theodor Codreanu • Limbajul făpturii / 25
Trebuie făcută o distincţie netă între iluminarea prin tăcere şi aşa‑zisa „luminare” a iluminismului devenit fetiş al modernităţii secularizante, asurzitoare, din secolul al XVIII‑lea şi din următoarele.
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan • Orwell: un autor pentru eternitate / 26
Fără îndoială, Gheorghiu, Soljeniţîn sau Goma sunt autorii unor opere care trimit la istoria trăită, recognoscibilă şi condamnabilă, a cărei cunoaştere ajută popoarele să o evite în viitor.
Evenimentele şi personajele par să ne afecteze mai puţin, dar, în realitate, sunt descoperite sensuri profunde care nu ţin de declinarea istorică a unor scenarii ale condiţiei umane.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • Gâlceava celor două voci / 27
Polemice
Magda Ursache • Tolerăm intoleranţa? / 28
N. Carandino, ieşit fără dinţi din puşcărie şi distrofic (i se jupuia pielea), a fost dur atacat şi după ‘89. La fel Noica, la fel Crainic, la fel Pamfil Şeicaru, la fel Anton Dumitriu. Cu precădere, Mircea Vulcănescu.
Din punctul meu de vedere, un grec poate fi cel mai bun român (Caragiale), un evreu poate fi cel mai bun român pe care îl cunosc (Steinhardt), dar un român get‑beget poate fi cel mai anti‑român.
Corespondenţă din China
Ding Chao • Nicolae Iorga şi scrierile lui despre China / 29
Fiind un cărturar erudit, Iorga a manifestat un interes cu totul special pentru calităţile culturale ale chinezilor şi le‑a zugrăvit inspirat şi detaliat tradiţia şi cultul pentru carte.
„Oameni mari şi moi, tari şi înceţi, neobosiţi şi răbdători, aceştia sunt Chinezii. O fire mai paşnică decât a lor nu se poate închipui, şi Natura pare să fi ales anume, pentru a‑i asigura în munca lor grea şi cinstită, care a întemeiat cea mai veche dintre civilizaţiile în fiinţă astăzi, această ţară largă, închisă prin pustiuri, prin Ocean, prin munţi foarte înalţi”.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa • Operaţiunea „Gardianul zidurilor” / 30
Eseu
Nicolae Săcrieru • Hatespeech: o provocare la adresa libertăţii de exprimare / 31
Aşa cum afirmă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, „nu există o definiţie universal acceptată a ceea ce înseamnă hatespeech”.
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Cât de veche este Mioriţa? / 32
Textele, chiar şi cele întemeiate pe fantezie, sunt un produs al contextului istoric şi social în care au apărut.
Am analizat 973 de variante ale Mioriţei, cu cele mai noi metode învăţate la universitate în Suedia.
Istoria mentalităţilor
Alexandra Rusu • Moda identităţilor fluide / 33
Antropologia modei analizează aceste contexte şi practicile diverse implicate în formularea unei expresii estetice dominante.
Patrimoniu naţional
Maria‑Camelia Ene • O pagină de arhitectură vernaculară – Ion Mincu / 34
Arhitectul Ion Mincu (1852‑1912) este cel care va contribui în mod esenţial la naşterea unui stil neoromânesc pe care‑l va promova.
Antologiile Contemporanul
Friedrich Hölderlin tradus de Christian W. Schenk / 35
Agenda culturală
„Teachers for Swanz” – Un parteneriat european în sprijinul educaţiei pentru dans şi coregrafie / 35
Film
Dana Duma • Un Oscar pentru testul bechdel / 36
Eram aproape sigură că palmaresul Oscarurilor 2021 va fi dominat de filmul Nomadland al chinezoaicei cu paşaport american Chloé Zhao. După ce a câştigat Premiul Globul de aur pentru dramă şi pentru regie…
Evenimente • ICR
Miruna Olteanu • Revenirea culturii româneşti în spaţiul public israelian / 37
ICR Tel Aviv a fost printre primele dintre cele 19 reprezentanţe ale Institutului Cultural Român care au început încă din martie 2020 să organizeze evenimente culturale online.
Martin Salamon a subliniat caracterul aparte al acestui eveniment, atât din punctul de vedere al calităţii culturale ridicate, cât şi al faptului că acesta reprezintă primul eveniment cu public.
Din arhivele demnităţii
Ionela Bucşa Şerban • Biblioteca lui Theodor Aman / 38
Theodor Aman avea să se întoarcă în ţară animat de dorinţa de a contribui la propăşirea culturală a conaţionalilor săi. În 1864, împreună cu Gheorghe Tattarescu, va pune bazele Şcolii de Belle‑Arte din Bucureşti.
Teatru
Dana Pocea • Între zona de profunzime a spectacolului şi experimentarea de limbaje / 39
Ne sunt imperios necesari ceilalţi? Putem să ne construim o identitate în permanentele imprevizibilităţi ale societăţii contemporane?
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
