Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2021 + Suplimentul de istorie București în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • Tradiţia prozei ardeleneşti / 3
După România Mare, după explozia istorică şi psihologică ce a însemnat crearea României Mari, la Bucureşti, era mai degrabă ocolit şi marginalizat.
Călinescu îl compară şi cu romancierii de tip sud‑american, argentinian. Observă şi absenţa moralităţii în Moara cu noroc.
Cronica literară
Marian Victor Buciu • Viaţă în bătaia vântului / 4
Istoria e mai mult intarsiată epic. Foametea pătrunde în Cahul, raionul Galaţi, după război, într‑o umanitate dezumanizată.
Romanul are gravitate şi substanţă existenţială ori artistică, incitatoare pentru lectură şi analiză.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Tautograme / 5
Dominat de liniile de forţă ale macerării universale, ale masticaţiei diabolice şi ale Maelström‑ului absorbant, mecanismul apocaliptic pe care‑l exprimă volumul e în deplin consens cu epistema neagră dominantă a timpurilor pe care le trăim.
După alegerea literei de referinţă, poeta adună, pe masa ei de lucru, o grămadă de cuvinte a căror iniţială o reprezintă litera respectivă.
„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române / 6
Mircea Eliade relevă modul ontologic de construire a Lumii, cum sacrul devine legătura cu Fiinţa Creatoare, cu idealul pierdut, cu o condiţie iniţială, paradiziacă.
Starea morală a unei comunităţi este dată de măsura distincţiei dintre succes şi merit.
În lipsa unei lumi ideale, în care toate acţiunile merituoase au succes, susţinerea unor cauze puse în slujba comunităţii, cu riscul sacrificiului personal, este o alegere conştientă.
Societatea de astăzi tinde să adopte ca reper doar notorietatea, născută, de multe ori, dintr‑un succes rapid, lipsit de merit?
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Prinţul Străin – o realitate politică sud‑est europeană / 7
Ultimul suveran de neam german din această arie europeană a fost, în 1914 şi doar pentru şapte luni, stăpânitorul (mbret) Albaniei Wilhelm de Wied, rudă a reginei României Elisabeta – Carmen Sylva.
Refuzul acestuia va conduce, în primăvara 1866, la aducerea lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen, ale cărui legături cu o mare dinastie germană, dar şi cu familia franceză Bonaparte i‑au conferit un statut internaţional de prim rang.
Eseu
Constantina Raveca Buleu • Au fost odată două oraşe… / 8
Capitolul Salutări de la New York: oraşul care cucereşte cerul consemnează primele istorii dedicate metropolei americane.
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Exces de personalitate? / 9
M‑am întrebat nu o dată din ce motive o fi fost restricţionată intrarea în aceste oaze de verdeaţă, de vreme ce pe stradă îşi etala melancoliile pustietatea.
Într‑un acces de perspicacitate cu un accent profetic, redescoperind Grecia Antică, neamţul acesta admirat şi disputat îşi îndeamnă contemporanii să recurgă la imitarea naturii, îmboldit pesemne de chemările aristotelice.
Polemice
Theodor Codreanu • România şi dotla bolşevică / 10
„Dotla” era porunca‑fulger pe care o adresau hanii mongoli la plecarea în războaiele de jaf, ordinul însemnând să rămână doar cenuşa.
Ziaristul Pamfil Şeicaru scria, nu întâmplător, cuvântul ДОТЛА cu litere ruseşti, scrutând cu o forţă de previziune uimitoare tot ce se va întâmpla cu Ţara căzută sub hoardele sovietice.
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • Ziua Naţională, cu tristeţe şi cu bucurie / 11
Mă gândesc la francezi şi la olandezi, care au respins constituţia europeană, la unii europeni care au negat clar anumite instituţii europene comune, la cei care au refuzat să cedeze o parte din suveranitate, la britanici, care au ieşit pur şi simplu din Uniunea Europeană, la „rebeliunile” recente ale unor ţări ca Polonia şi Ungaria.
Tristeţea vine din sentimentul că trăim într‑o Românie fără busolă, fără oameni de stat, fără coerenţă. Cei mai mulţi români sunt acum trişti, dar asta nu reprezintă un fapt iremediabil
La acest ceas de mare praznic, sentimentele sunt împărţite şi contradictorii, de bucurie şi de tristeţe în acelaşi timp.
La 1 Decembrie 1918, strămoşii au terminat o ţară rotundă ca soarele, iar dacă noi nu am păstrat‑o aşa cum ne‑au lăsat‑o, nu este vina lor.
„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române / 12
În dubla sa calitate, de membru în echipele mixte de cercetare, cât şi de reprezentant al unor decidenţi la nivel administrativ, profesorul Irinel Popescu identifică iniţiative de cercetare care se pot constitui în exemple de bună practică, cu un potenţial de valorificare reală a rezultatelor pe termen lung.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Copilăria la români. Istorie şi prognoză / 13
Iată, aici, o posibilă concluzie: copiii României au fost mereu în suferinţă, alături de cei mai buni dintre prietenii săi: sănătatea şi învăţământul!
Cangrena politică, în alianţă cu elita artificială cu rol de infestare socială, descompune de peste 30 de ani societatea românească, aducând România de astăzi într‑o poziţie foarte vulnerabilă faţă de vecinătăţile care şi‑au păstrat dinamismul politic şi vitalitatea culturală.
Din arhivele demnităţii
Mircea Platon • Continuitatea elitelor. Elitele continuităţii / 14
Pentru România, această schimbare de paradigmă este cu atât mai acut resimţită cu cât, de la începutul secolului al XIX‑lea şi până la începutul secolului XXI, „chestiunea ţărănească” a constituit punctul focal al construcţiei politice şi culturale.
Eseu
Mircea Braga • „Închinarea magilor” – Un „conspect” biblic / 15
Mitemul „Închinării Magilor” nu poate fi desprins de diagrama spirituală a întregului, fiindcă se află, oarecum, în situaţia de parte de iniţiere într‑un fenomen unic.
Scriitorul american îşi plasează acţiunea în perioada marcată, la început, de naşterea lui Iisus şi sfârşind cu persecutarea creştinilor de Nero, după momentul crucificării.
Eveniment: Seria de autor Eugen Simion
Editura Cartea Românească Educaţional
Eugen Simion – „Un mesianic pozitiv” (II) / 16
Eugen Simion vine cu o abordare contrapunctică incitantă, cu mişcări ondulatorii şi în plan temporal şi în plan spaţial, deschizând simultan practic toate fronturile analizei, revenind de câte ori logica argumentaţiei i‑o cere.
Nu Dumnezeu s‑a retras, dar, din lume, ci omul l‑a părăsit pe Dumnezeu şi, prin el, a părăsit morala iubirii şi a toleranţei. Am intrat demult, zice Steiner, într‑o „epocă a epilogului”, bâjbâim în ceaţa unui timp „de l’après culture”.
Orientată de structuralismul care a alungat pe Thibaudet din şcoală (adică critica tradiţională şi, odată cu ea, obiectul ei: literatura în substanţa ei integrală!), elevii nu mai învaţă despre Hugo sau Balzac, ci despre sistemele lui Jakobson şi Greimas…
Tzvetan Todorov – vechiul structuralist forcené – intră în panică şi denunţă noua scolastică din învăţământul şcolar postmodern şi chiar, mai mult decât atât, atrage atenţia asupra literaturii: literatura occidentală tinde să dispară din atenţia publicului din cauza solipsismului, formalismului şi a negaţionismului ei.
Eugen Simion • Postliteratura (II) / 16
Modele europene
Oana Camelia Şerban • Postliteratură, postadevăr, postmodernitate. Sau cum poate parrhesiasmul criticii literare să ne izbăvească de efectele gândirii slabe? / 18
Închei prin a spune că ceea ce lipseşte publicului sedus de retorica elitismului cu pedigree de Păltiniş, dar evoluţie de Neptun, e tocmai ceea ce face obiectul acestei cărţi: privirea critică drept condiţia obligatorie a oricărei locuiri în această lume. Ocolirea adevărurilor prefabricate.
Ei bine, că Nicolae Breban ar fi strigat de la pupitrele Academiei Române că cei doi ar merita împuşcaţi e cel puţin o poveste caraghioasă, dacă nu chiar o scenă dintr‑un roman poliţist nescris încă, după vorba scriitorului.
Globalismul a accelerat pierderea literaturii mari. Dar asta nu obligă, sine qua non, la acceptarea faptului că nu se mai scrie literatură mare, ci că se produce foarte multă literatură mică, de tip comercial.
Eugen Simion forţează interlocutorul la un cavalerism care ţine de morala unui erou anterior: a omului care, dincolo de titlurile lui academice, de viaţa lui profesională, de anii lui de glorie, are curajul şi, într‑un fel, apetitul de a se uita în ochii celuilalt.
Sunt foarte mulţi aceia care fac din apusul vieţii lor un spectacol, când ar trebui să fie o operă de artă. De pericolul acestei kitschizări existenţiale, Eugen Simion a stat, tot timpul, departe.
Poate că cea mai barbară speţă de acest gen aparţine poveştii „instigării la crimă”, la Academia Română, de Nicolae Breban, cu privire la doi dintre cei care se recomandă astăzi ca fiind parte din elita ţării. Aş spune, mai sincer şi mai precis, din „elita de la Neptun”.
Eveniment • Academia Română
Cercetarea ştiinţifică din Academia Română / 20
Eugen Uricaru • 75
Ioan Holban • Romanul secolului XX / 22
Biografii, istorii, oameni, Estul cu revoluţiile, lagărele, închisorile, coloniile, reeducările, simbolurile sale. O lumină într‑o lume surpată?
Un roman excepţional, despre lumea în care, în adevăr, am trăit şi poate mai trăim încă.
Horia Bădescu • Caseta micului mogul / 24
Marian Papahagi şi Eugen Uricaru. Amândoi bântuiţi de demonul facerii, amândoi nu doar arhitecţi de proiecte, ci şi meşteri zidari robiţi împlinirii acestora, dăruindu‑se întru totul, risipindu‑se, plătind manolic.
Lucian Vasiliu • Uric(l)aritate / 24
Adrian Dinu Rachieru • Eugen Uricaru şi „prelungirea în simbol” / 25
Eugen Uricaru aşază, la temelia edificiului său romanesc, o enigmă sacrificială, observa Theodor Codreanu. Cu prelungire în simbol.
Eveniment • Gala Premiilor Apler, ediţia a XXIII‑a
Eugen Uricaru – Premiul Opera Omnia / 25
Antologiile Contemporanul
Constantinos P. Kavafis
Traducere şi prezentare de Dimitris Kanellopoulos şi Eugen Uricaru / 26
Antologiile Contemporanul
Pierre De Ronsard (1524-1585)
Traducere de Ioan-Aurel Pop / 27
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan Cristescu
O mare recunoaştere pentru muzeele din România. Fundaţia Dasa a premiat mai mult decât un concept / 27
Muzeul Naţional al Literaturii Române este prima instituţie din România care primeşte acest premiu aflat la ediţia a X‑a.
Muzeul nu este un paradis artificial, el trebuie să fie – dacă este un paradis, să fie un paradis al vieţii – şi să aibă naturaleţea şi firescul vieţii şi naturaleţea şi firescul nostru şi al cititorilor.
Un muzeu, din punct de vedere expoziţional şi din punct de vedere al vieţii lui, trebuie să fie în pas cu timpurile pe care le trăieşte ca instituţie, chiar dacă ne prezintă oameni şi fapte din trecut.
Eveniment • Institutul Cultural Român
Fotografii cu Regele Mihai I al României, într‑o expoziţie dedicată Centenarului Majestăţii Sale / 30
Anul 2021 marchează Centenarul Regelui Mihai I al României, moment important în istoria recentă a României.
Evenimente • ICR Tel Aviv
S‑a (re)redeschis sezonul festivalurilor româneşti în Israel
Toamna se numără bobocii şi la ICR Tel Aviv / 30
Contemporanul • 140
Magda Ursache • O revistă completă / 31
Revista (…) aduce mai ferm în actualitatea culturală un for academic chemat să lucreze la propăşirea neamului şi, în acelaşi timp, să ofere acestui for posibilitatea de a‑şi promova mai bine rolul şi programul.
Marius Miheţ • Contemporanul în postcomunism. o seamă de repere / 32
Nicolae Breban crede că e momentul ca valoarea autentică să străbată spre cititori, iar România să definească un chip original şi demn de luat în seamă.
Contemporanul. Ideea europeană este o revistă completă în vremi strâmte şi strâmbe, bolnave.
Maria‑Ana Tupan • Jubileul perpetuu / 33
Contemporanul a păstrat dezbaterile oneste de idei, reale şi imparţiale, a mers pe calea imaginată cu sentimentul romantic că ideile pot schimba chiar şi lumea croită anapoda.
Olimpiu Nuşfelean • O revistă cu o mare putere de înnoire şi de slujire a culturii / 34
De departe, Contemporanul este astăzi revista de cultură ce oferă cel mai generos spaţiu istoriei şi identităţii româneşti prin literatură şi arte.
Duetul Nicolae Breban – Aura Christi a conservat de câteva decenii o publicaţie care nu‑şi trădează principiile şi cititorii.
Relaţii culturale şi diplomatice sino‑române
Dana Oprica • Forumul Asociaţiei Editurilor din China şi ţările Europei Centrale şi de Est / 35
România menţine relaţii diplomatice şi culturale solide cu ţara lui Li Bai, poetul liric care a surprins viaţa în cele mai inspirate manifestări.
China şi‑a dat mâna cu reprezentanţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est în vederea cooperării în domeniul publicaţiilor, înfiinţând Asociaţia Editurilor.
Festivalul internaţional de la Valladolid
Dana Duma • Plăceri cinefile şi democratice / 36
Participarea la unul dintre cele mai mari festivaluri europene, cel de la Valladolid, oraşul lui Cervantes, mi‑a redat, în fine, plăcerea evocată, şi graţie excelentului program.În competiţie a fost selectată şi recenta producţie semnată de un alt obişnuit al festivalului, francezul Robert Guédiguian.
Istoria mentalităţilor
Gabriel Constantin • Primele farmacii în Bucureşti / 37
Secolul al XIX‑lea marchează, pe plan european, tendinţa învăţământului farmaceutic de a trece la un nivel superior şi de a se apropia de cadrul Universităţilor, statut care s‑a împlinit abia după Primul Război Mondial.
O altă farmacie, deschisă de data aceasta la marginea oraşului Bucureşti, a fost cea de la Spitalul Pantelimon.
Istoria artelor
Ana Maria Măciucă • Balcic, şcoala de pictură de la malul mării / 38
Adevărata descoperire a Balcicului ca sit pentru artişti este atribuită, însă, pictorului Alexandru Szatmary, care a însoţit‑o pe Regina Maria într‑o călătorie prin Dobrogea.
Patrimoniu naţional
Ovidiu Moţ • Tainele cărţii româneşti vechi / 39
Cartea veche este un pacient nelipsit în laboratoarele de restaurare, oferind ocazia dialogului dintre restaurator şi bunul cultural.
Desfacerea corpului de carte în părţile sale componente: învelitoare, scoarţe, forzaţe, caiete, te introduce cu adevărat în poveste.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Fototeca Contemporanul (vezi aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
