România nobilă și regală. Cea mai frumoasă bibliotecă din lume se află în România
Biblioteca Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi (UTI) este pe locul 1 în preferinţele utilizatorilor, chiar dacă printre nominalizate se numără capodopere de pretutindeni precum: Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro, Biblioteca Mănăstirii Admont, Biblioteca Naţională din Praga, Biblioteca Naţională a Franţei sau Biblioteca Congresului Statelor Unite de la Washington
„Cea mai mare comoară este să poţi să fii fericit cu puţin. Pentru că puţinul nu îţi va lipsi niciodată!“
Seneca
Chiar dacă în România această bibliotecă nu este cunoscută, se pare că străinii o apreciază. Mai mult de 400.000 de utilizatori au votat în cadrul unui sondaj creat pe boredpanda.com.
Sondajul are până acum 12 zile de când a fost creat, iar în urma voturilor, Biblioteca Universităţii 
Tehnice din Iaşi a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume. În momentul de faţă Biblioteca Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi (UTI) este pe locul 1 în preferinţele utilizatorilor, chiar dacă printre nominalizate se numără capodopere de pretutindeni precum: Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro, Biblioteca Mănăstirii Admont, Biblioteca Naţională din Praga, Biblioteca Naţională a Franţei sau Biblioteca Congresului Statelor Unite de la Washington. Această minunată bibliotecă a fost înfiinţată încă din anul 1948 în cadrul actualei Universităţi „Al. Ioan Cuza”. Biblioteca deţine un număr de 962.528 documente: 522.187 cărţi, 129.332 reviste, 5.042 CD-uri, DVD-uri şi 305.967 documente tehnice.
Biblioteca Universităţii Tehnice se află în interiorul Palatului Universităţii din Iaşi, clădire ridicată în 1860 la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Construcţia, situată în cartierul Copou din Iaşi, în care astăzi funcţionează universităţile „Al. I. Cuza“ şi „Gheorghe Asachi“, a ajuns la forma actuală, prin extindere, la mijlocul anilor 1930. Pentru cei care doresc vă aducem la cunoştinţă că atât biblioteca, cât şi Aula pot fi vizitate oricând, accesul turiştilor fiind gratuit. Acest lucru a fost afirmat de către Profesorul universitar Neculai Seghedin, prorectorul instituţiei de învăţământ superior, care a acordat un interviu postului local de radio.
Biblioteca este un spaţiu de studiu deschis în permanenţă. Are în posesie UN MILION de volume. Cele două spaţii pot fi vizitate împreună pentru că sunt într-o legătură fizică, există un balcon care face legătura între Bibliotecă şi Aulă. Eu pot să afirm fără lipsă de modestie că Aula este cea mai frumoasă din România. Le-am văzut pe toate. Biblioteca, la fel, este de o frumuseţe extraordinară.
Ne bucurăm foarte mult pentru faptul că acest spaţiu cultural îndeplineşte o confirmare la acest nivel cultural al valorii şi al spiritualităţii care caracterizează în general Palatul Universitar de la Copou, a declarat Neculai Seghedin pentru Radio Iaşi.
Ziua Culturii Naţionale
Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, în data de 15 ianuarie, de la ora 17.00, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Departamentul de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate al Universităţii Ca’ Foscari, vă invită la prezentarea publică intitulată „Scriitori români în 
Italia”, realizată de studenţii cursului de Literatura română din cadrul amintitei Universităţi. Prin proiecţie de imagini, discurs şi text scris, vor fi reiterate călătoriile şi sejururile în Italia ale scriitorilor şi poeţilor români: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Mircea Eliade, subliniind îndeosebi influenţa pe care spaţiul italic a exercitat-o asupra operei acestora. Prezentările vor fi punctate şi/sau urmate de lectura unor fragmente/versuri din operele autorilor menţionaţi, influenţate de cultura italiană. Prezentarea poetului Vasile Alecsandri a fost îngrijită de Rita Birau, Giorgio Bettinelli şi Anna Sporzon, cea despre Mircea Eliade de Angela Ghinea, Ionela Calapod şi Daniela Ilaşcu, iar cea despre Mihai Eminescu de Bogdan Talpoş. Organizator: Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Partener: Departamentul de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate, Universitatea Ca’ Foscari.
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român de la Stockholm şi Ambasada României în Regatul Suediei organizează, la sediul institutului, în data de 15 ianuarie 2018, începând cu ora 18.00, o serie de evenimente menite să marcheze această dată specială.
Seara se va deschide cu un recital susţinut de naista de origine română Dana Dragomir, care, acompaniată de pianistul suedez Mathias Hellberg, va interpreta piese de inspiraţie folclorică românească. Programul include şi lecturi din opera mai multor scriitori români traduşi în limba suedeză, acoperind o paletă vastă de genuri şi specii literare: poeme de Mihai Eminescu (în traducerea lui Inger Johansson), Nina Cassian şi Nichita Stănescu (în traducerea lui Dan Shafran), schiţa Situaţiunea a scriitorului Ion Luca Caragiale (în traducerea lui Inger Johansson), proză de Zaharia Stancu (în traducerea lui Ingegard Granlund şi Magda Ljungberg), Gabriela Melinescu, fragmente din Apocalipsa după Cioran a lui Gabriel Liiceanu (în traducerea lui Dan Shafran şi Åke Nylinder), precum şi din eseul lui Benjamin Fondane despre Constantin Brâncuşi (în traducerea lui Dan Shafran şi Åke Nylinder). Textele vor fi prezentate în limba suedeză în lectura actorului Christian Fex.
„Frumoasa Românie”
La Centrul de Artă şi Cultură Hamah din Zhuhai, a avut loc relativ recent vernisajul Expoziţiei de Artă Fotografică Contemporană „Frumoasa Românie”. Această expoziţie face parte din cadrul Festivalului Fotografiei Româneşti în China, cea de-a doua ediţie, 2017, organizat de către Institutul Cultural Român de la Beijing, Asociaţia Internaţională „EURO FOTO-ART” din Oradea şi China Network Online, în cinstea Zilei Naţionale a României. Evenimentul a fost deschis de domnul Chen Weilu, preşedintele China Network Online, care a prezentat fiecare fotografie în parte, exprimându-şi dorinţa de a dezvolta mai departe schimburile culturale dintre cele două ţări şi de a promova arta fotografică chineză şi română. Li Wei Kun, consilier al Asociaţiei Fotografilor din China, unul dintre participanţii care au fost invitaţi să susţină un discurs, a spus că acest festival de fotografie este o ocazie bună de a promova relaţiile de prietenie dintre România şi China, la un nivel superior. De asemenea, în cadrul deschiderii evenimentului, s-a proiectat un film realizat din fotografii despre România. Expoziţia de artă fotografică contemporană „Frumoasa Românie” este deschisă la acest centru de artă din Zhuhai, unde publicul are posibilitatea să admire frumoasele peisaje româneşti, câmpii, dealurile, Munţii Carpaţi cu pădurile sale dese, Dunărea, Marea Neagră, portul şi obiceiuri populare, lucrări semnate de către membrii Asociaţiei Internaţionale „EURO FOTO-ART”.
Au fost prezentate proiecţii de digiporamă cu fotografii reprezentative despre România, puse la dispoziţie de către Stefan Tóth, preşedintele Asociaţiei Internaţionale „EURO FOTO-ART”, în câteva oraşe ale Chinei, precum Guangzhou (Centrul de Expoziţii Sanxi), Shunde (Salonul de expoziţii Shunde), Shenzhen (Centrul de Fotografie Wenbogong), Shanghai (Salonul de Fotografie), Harbin (Universitatea Heilongjiang) şi Macao (Galeria de Artă Wanhao Clădirea Xinhua). Acest festival de fotografie românească se organizează pe baza acordului de reciprocitate, ca urmare a colaborării intense din ultimii cinci ani dintre Asociaţia Internaţională „EURO FOTO-ART” din Oradea şi China Network Online, Festivalul de Fotografie Chinezească din România, fiind organizat în preajma Zilei Naţionale a Chinei. Acţiunile care fac parte integrantă din acest proiect au la bază promovarea atât a artiştilor din ţara noastră, cât şi a frumuseţilor naturale, a oamenilor şi tradiţiilor româneşti.
Publicul chinez este martorul numeroaselor imagini legate de România şi de români, ne cunoaşte şi ne înţelege mult mai bine pe noi, ştiindu-se impactul vizual al fotografiei în general. (Biroul de Presă al ICR)
În anul Centenarului Marii Unirii
Muzeul Naţional al Literaturii Române ne aduce aminte de Monumentul Eroilor din Arma Geniului. Monumentul Eroilor din Arma Geniului sau Statuia geniului (Leu) este un impunător ansamblu statuar situat în Bucureşti, la intersecţia bulevardelor Iuliu Maniu şi Geniului, în faţa Palatului Cotroceni. A fost înălţat la iniţiativa generalului Constantin Ştefănescu-Amza, comandant al Şcoalelor şi Centrului de Instrucţie al Geniului şi este dedicat armatei române, glorificând vitejia şi dârzenia ostaşilor români în luptele din Primul Război Mondial. Fondurile necesare realizării acestui proiect au fost strânse şi din punerea spre vânzare a unei cărţi poştale, realizată la Atelierele Mârvan din Bucureşti, care ilustra macheta viitorului monument.
Elementul central îl reprezintă un impunător leu de bronz, care are la picioare o ţeavă de tun, o cască şi un drapel inamic. În cele 4 colţuri ale ansamblului sunt reprezentaţi 4 soldaţi: un cercetaş, un ceferist, un pontonier şi un telefonist. Fiecare latură a soclului este decorată cu câte o metopă cu basorelief, reprezentând acţiunile caracteristice fiecărei specialităţi militare ale trupelor de geniu, însoţite de inscripţii ce amintesc de eroismul ostaşilor români căzuţi pe câmpul de luptă între anii 1916-1918, în special în cele 3 mari bătălii din vara lui 1917: Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Pe una din laturile soclului se găseşte următoarea inscripţie: SPUNEŢI GENERAŢIILOR VIITOARE CĂ NOI AM FĂCUT SUPREMA JERTFĂ PE CÂMPURILE DE BĂTAIE PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI. Monumentul a fost dezvelit la 29 iunie 1929. Autor: sculptorul Spiridon Georgescu. (Biroul de Presă al MNLR)
