Academia Română şi Biblioteca Academiei Române au sărbătorit Ziua Culturii Naţionale prin organizarea a două evenimente, în zilele de 13 şi 14 ianuarie 2022. Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, sărbătorită de ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române a organizat în perioada 13‑23 ianuarie 2022 expoziţia de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană. Expoziţia a fost vernisată joi, 13 ianuarie 2022, ora 12, în Sala „Theodor Pallady”. Au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei şi director general al Bibliotecii Academiei Române, Gabriela Dumitrescu, curatoarea expoziţiei. Sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu” expoziţia oferă publicului volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise şi Carte Rară şi reuneşte zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, poloneză, armeană, sârbă etc., realizate atât de traducători români sau conaţionali bilingvi, cât şi de străini, rod al ataşamentului acestora faţă de cultura română şi al aprecierii valorii înalt estetice a poeziei eminesciene.
Primele traduceri datează din timpul vieţii lui Mihai Eminescu, el însuşi fiind preocupat, fie şi ca simplu exerciţiu, să‑şi tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeaşi perioadă datează versiunea în limba germană a 19 creaţii eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia Rumanische Dichtungen din 1881 şi îmbogăţite cu alte 13 poeme în următoarele ediţii. În 1887 vede lumina tiparului, la Veneţia, prima traducere în limba italiană, datorată lui Marco Antonio Canini, care şi ea cunoaşte mai multe ediţii, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul Bel‑Enfant de la larme basmul Făt Frumos din lacrimă, considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefaţată de Nicolae Iorga, este relativ târzie, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaşte peste 100 de ediţii, în versiuni diferite.
Interesul faţă de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de‑a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurşi de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puţină măiestrie, căci, aşa cum remarcă Arghezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine […], iar Eminescu nu este el decât în româneşte”. Cert este că opera sa a fascinat şi continuă să fascineze atât traducătorii români, cât şi pe cei străini, majoritatea dorind, cu deosebire cei autohtoni, să facă din Eminescu un ambasador al poeziei româneşti. Iar efortul de a‑l traduce pe Eminescu are, ca prima intenţie, rolul de a evidenţia excepţionala valoare artistică a creaţiei sale. Publicul a avut şansa de a descoperi bogăţia şi diversitatea acestor traduceri în galeria expoziţională oferită de Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125.
Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale în Aula Academiei. Evenimentul s‑a desfăşurat în format hibrid şi a fost deschis de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Au rostit alocuţiuni acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române, şi acad. Gheorghe Păun, membru al Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
Ziua Culturii Naţionale, ajunsă la a douăsprezecea ediţie şi celebrată în fiecare an la data aniversării poetului Mihai Eminescu, este o sărbătoare cu statut naţional, iniţiată de Academia Română în anul 2010. Manifestările dedicate acestei zile au ca scop promovarea valorilor culturii naţionale în toate comunităţile locuite de români.
În acest an, Academia Română prezintă publicului câteva dintre cele mai complexe lucrări elaborate recent în institutele sale de cercetare, argumentând, astfel, importanţa promovării permanente a valorilor româneşti ca marcă identitară, în contextul diversităţii culturale europene. Între acestea se află Dicţionarul general al literaturii române, operă enciclopedică, aflată la a doua ediţie, realizată de institutele de istorie şi teorie literară din cadrul Academiei Române, sub coordonarea acad. Eugen Simion. În cele 8 volume ale sale (aproape 9.000 de pagini) Dicţionarul general al literaturii române conturează parcursul unei literaturi naţionale, încă de la primele scrieri în limba română, în studii dedicate scriitorilor români, istoricilor şi criticilor literari, conceptelor şi curentelor cu rol determinat în dezvoltarea culturii. Alături de acesta e prezent Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române – DOOM, ediţia a III‑a, revăzută şi adăugită, tipărită chiar la începutul anului 2022. Elaborat de cercetătorii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, sub coordonarea Ioanei Vintilă‑Rădulescu, DOOM a fost primit cu mare interes de public şi de specialişti, întrucât surprinde, în cele 64.500 de cuvinte tratate în dicţionar, tendinţele de evoluţie a limbii în acord cu dezvoltarea actuală a societăţii şi normează modul de rostire şi de scriere a acestora.
Pentru prima dată în integralitatea ei e reunită colecţia bilingvă „Civilizaţie românească”, iniţiată şi coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române. Ajunsă la volumul 32, colecţia este alcătuită din sinteze ale principalelor domenii de cercetare, marcând traseul evolutiv al acestora şi oferind date specifice spaţiului românesc prin raportare la ansamblul internaţional. Volumele Istoria românilor, Istoria chimiei româneşti, Ştiinţa şi tehnologia informaţiei în România, File din istoria medicinei, Ştiinţele biologice din România, Pagini din istoria matematicii româneşti, Etnologia, Lingvistica românească demonstrează contribuţiile autohtone la cultura europeană şi la progresul ştiinţific din ultimele două secole.
Biroul de comunicare al Academiei Române
