Academia Română a organizat sesiunea festivă dedicată Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei şi a fost deschis de alocuţiunea acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a vorbit despre rolul simbolic al acestei sărbători culturale în păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale. În cadrul sesiunii au susţinut prelegeri acad. Răzvan Theodorescu, acad. Marius Andruh, acad. Mircea Dumitru, acad. Nicolae‑Victor Zamfir, vicepreşedinţi ai Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, acad. Nicolae Manolescu şi prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române.
Sesiunea din acest an a abordat o tematică legată de miza identitară a culturii, de relaţia dintre ştiinţă, cultură şi identitate naţională, de situaţia actuală a culturii în România, precum şi de raportul dintre explozia progresului tehnologic şi evoluţia societăţii.
Manifestarea s‑a încheiat cu recitalul de poezie „Domnule şi Frate Eminescu”, susţinut de actorul Constantin Chiriac.
Academia Română îndeplineşte în fiecare an misiunea de onoare de a celebra Ziua Culturii Naţionale, sărbătoare pe care a iniţiat‑o şi propus‑o spre legiferare Parlamentului României în anul 2010. Astfel, Ziua Culturii Naţionale a fost instituită ca sărbătoare cu statut naţional, fiind celebrată la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Manifestările dedicate acestei sărbători, ajunsă la a treisprezecea ediţie, au ca scop promovarea valorilor culturii naţionale în toate comunităţile locuite de români, în interiorul sau în afara graniţelor ţării.
Proverbele – o etică populară
Filiala din Timişoara a Academiei Române a organizat seminarul ştiinţific Proverbele – o etică populară. Evenimentul s‑a desfăşurat în Aula Filialei din Bulevardul Mihai Viteazu nr. 24. Tema seminarului reprezintă readucerea, după nu puţini ani, în dezbatere ştiinţifică a unei componente esenţiale a culturii noastre orale, care a trezit, începând cu mijlocul secolului al XIX‑lea, interesul îndreptăţit al folcloriştilor. Cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. Dan Dubină, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române, care a prezentat informaţii utile despre provenienţa, vechimea şi definiţiile proverbelor şi despre felul în care au fost ele valorificate şi tezaurizate de specialiştii români de‑a lungul timpului.
Acad. Ion Boldea a situat proverbele în tradiţia noastră populară şi a făcut precizări în legătură cu relaţiile dintre etică şi valori, dintre virtuţi şi oportunităţi, dintre bine şi rău, aşa cum sunt aceste concepte relevate în textele paremiologice. În continuare, a oferit o inteligentă selecţie a unui mare număr de proverbe din cea mai cuprinzătoare antologie întocmită de Iuliu Zane în anul 1912. Fiecare proverb a fost comentat printr‑o potrivită situare în contextul său firesc, dar şi printr‑o utilă raportare la contemporaneitate a sensului încorporat de acesta.
Acad. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, a abordat proverbele din unghi filosofic şi a estimat că, deocamdată, este dificil ca un material atât de bogat şi de divers să poată fi interpretat sistematic. Situând proverbele în zona mai cuprinzătoare a textelor lapidare, profesorul Mircea Dumitru a dezvoltat consideraţii filosofice despre fragment ca manifestare a genului retorico‑aforistic şi literar deopotrivă, propunând pentru întâia oară încorporarea fragmentarului în aria de interes ştiinţific.
Prof. univ. dr. Crişu Dascălu, director onorific al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, a realizat o cercetare minuţioasă a proverbelor româneşti, în care a analizat diferenţele dintre cultura orală şi cea scrisă, dintre proverbe şi celelalte forme gnomice, despre apariţia şi funcţionarea proverbelor, despre contractul paremiologic, care poate fi acceptat ori respins de destinatar. Profesorul Crişu Dascălu a insistat asupra ideii că proverbele fac parte din patrimoniul nostru cultural, care trebuie ocrotit şi valorificat cu pricepere şi devotament.
Ultima parte a simpozionului s‑a concretizat într‑un incitant dialog cu numeroşii invitaţi din Timişoara, din alte localităţi, dar şi din Serbia, care au participat fie direct, fie on‑line.
Cronica evenimentului a fost realizată de Dr. Bogdan Mihai Dascălu, cercetător ştiinţific grad II, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Filiala Timişoara a Academiei Române.
„Acad. Costin D. Neniţescu, 120 de ani de la naştere”
Academia Română, prin Secţia de ştiinţe chimice, în colaborare cu Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu” al Academiei Române a organizat simpozionul „Acad. Costin D. Neniţescu, 120 de ani de la naştere”. Manifestarea s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125 şi a fost alcătuită dintr‑o sesiune omagială şi o sesiune de comunicări ştiinţifice, dedicată programelor actuale de cercetare din Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu” şi celor mai recente proiecte de cercetare implementate în facultăţile de profil din România.
Simpozionul a fost deschis de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de ştiinţe chimice din Academia Română. Personalitatea ştiinţifică şi cariera didactică a profesorului Costin D. Neniţescu au fost evocate de acad. Ionel Haiduc, prof. dr. Luminiţa Pârvulescu, Facultatea de Inginerie Chimică şi Biotehnologii, Universitatea Politehnica din Bucureşti, prof. dr. Vasile I. Pârvulescu, Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, şi de cercetători din Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară „Costin D. Neniţescu” al Academiei Române.
Acad. Costin D. Neniţescu (1902‑1970) este o personalitate marcantă a cercetării ştiinţifice româneşti din secolul XX. Doctor în chimie la Şcoala Politehnică din München, este chimistul care a realizat prima ediţie a unei cărţi de chimie organică (Elemente de chimie organică, 1928). Tratatul de „Chimie organică”, scris la numai 26 de ani, a rămas unic în literatura de specialitate şi a constituit, pentru zeci de generaţii de chimişti români, cel mai important reper ştiinţific, dovedindu‑şi încă actualitatea. În acelaşi an publică tratatul de „Chimie generală” şi el o lucrare ştiinţifică de pionierat.
În anul 1935 Costin D. Neniţescu îşi începe cariera didactică la Facultatea de Chimie Industrială a Politehnicii din Bucureşti, fiind implicat activ şi în cercetările din domeniul chimiei organice.
În literatura de specialitate există patru reacţii şi patru hidrocarburi care‑i poartă numele. A elaborat numeroase procedee tehnologice pentru fabricarea medicamentelor, a contribuit la realizarea de sinteze din clasa indolului şi pirolului, la mecanismul reacţiei Scholl, la investigarea oxidării hidrocarburilor cu acid cromic, a polimerizării etilenei la presiune joasă, a izomerizări hidrocarburilor afilatice sub acţiunea clorurii de aluminiu.
A fost membru al Academiei „Leopoldina” din Halle, al Academiilor de Ştiinţe din Berlin şi din München, fiind distins cu Medalia de aur „A.W. v. Hofmann” a Societăţii de Chimie din Germania (1970).
În 1945 devine membru al Academiei Române, iar în perioada 1959‑1970 a coordonat activitatea Secţiei de ştiinţe chimice din cadrul Academiei, în calitate de preşedinte.
Institutul de Chimie Organică şi Supramoleculară, care îi poartă astăzi numele, continuă direcţiile ştiinţifice de analiză în domeniul chimiei hidrocarburilor şi al compuşilor heterociclici, trasate de reputatul chimist român, dezvoltând în prezent şi proiecte de cercetare în sinteza organică şi tehnologii pentru industria chimică de mare tonaj.
Biroul de comunicare al Academiei Române
