„Alexandru Ioan Cuza – 150 de ani de la moarte”
Academia Română, prin Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, a organizat sesiunea ştiinţifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte”. Manifestarea s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române şi a fost deschisă de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Remarcabila personalitate a omului de stat Alexandru Ioan Cuza şi contribuţia sa esenţială la edificarea statului român modern au fost evocate în prezentările acad. Victor Spinei, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, acad. Dorina Rusu, prof. Gheorghe Cliveti şi prof. Ioan Bolovan, membri corespondenţi ai Academiei Române, şi prof. Dumitru Vitcu, cercetător al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.
Alexandru Ioan Cuza (1820‑1873) a rămas în conştiinţa publică drept primul domn al Principatelor Române şi iniţiatorul marilor reforme care au stat la baza constituirii României moderne. De activitatea colonelului Alexandru Ioan Cuza, ales ca domn deopotrivă în Moldova (5 ianuarie 1859) şi în Ţara Românească (24 ianuarie 1859), se leagă reorganizarea administrativă a celor două provincii româneşti, constituirea armatei, adoptarea legislaţiei moderne privind organizarea juridică, legile rurală, electorală şi fiscală, reformele sistemului de învăţământ, înfiinţarea universităţilor de la Iaşi şi Bucureşti, introducerea alfabetului latin în administraţie. Om politic abil, Cuza a reuşit să stabilească cele mai bune relaţii diplomatice, în special cu marile puteri vecine, pentru recunoaşterea Unirii şi consolidarea autonomiei ţării.
Domnitorul a fost şi unul dintre primii donatori şi susţinători ai iniţiativelor Societăţii Academice Române. Din fondul personal a oferit 5.600 de galbeni (în anul 1863), sumă care a servit la constituirea primului premiu al societăţii, cu scopul de a încuraja producţiile literare şi traducerile din operele clasice.
Efortul de sprijinire a activităţii Societăţii Academice Române, de fondare a învăţământului modern, de adoptare a măsurilor reformatoare pentru societatea românească şi demersul diplomatic de menţinere a Unirii Principatelor au fost recunoscute de Academia Română prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca membru post‑mortem în anul 2018.
„Conferinţa Constituţia României Mari (1923–2023) – Proiect de ţară întregită, viitor democratic şi european”
Conferinţa organizată de Academia Română şi Fundaţia Culturală Dalles a fost susţinută de prof. univ. dr. Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Constituţia României din 29 martie 1923 a reprezentat punctul culminant al unor evoluţii de mai bine de un veac de receptare şi afirmare a ideilor şi valorilor constituţionalismului modern şi, totodată, momentul desăvârşirii unui model propriu de dezvoltare constituţională, care va marca parcursul istoric al statalităţii româneşti.
Precedată de o amplă dezbatere naţională, constituţia a prefigurat şi a consacrat un veritabil proiect de ţară întregită, cadru de promovare a unui stat român naţional unitar, creator de civilizaţie modernă, democratic şi cultural, cu o puternică vocaţie europeană.
Prof. univ. dr. Mircea Duţu este directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, având vaste preocupări în domeniul ştiinţei dreptului şi al culturii juridice. A acordat o atenţie deosebită problemelor constituirii statului român modern, desăvârşirii unităţii naţionale şi consolidării României în perioada interbelică (Un secol de stat unitar şi drept naţional, 2018; Temeiuri juridico‑instituţionale ale României Mari, 2019; Fundamentele dreptăţii naţionale. Tratatul de la Trianon şi conştiinţa juridică românească – coautor – 2020). Este iniţiator şi coordonator al ciclului de conferinţe organizat de Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române „Tradiţia constituţională şi viitorul constituţionalismului în România”, consacrat marcării Centenarului Constituţiei României Mari şi organizat în perioada septembrie 2022–martie 2023.
Sesiune omagială Jacques Elias (1844‑1923)
Sesiunea omagială dedicată filantropului Jacques Elias (1844‑1923), evreu de rit spaniol sefard, născut la Bucureşti, constituie o datorie de onoare a Academiei Române, în calitatea sa de legatar al întregii averi a marelui bancher. Filantrop luminat şi vizionar, donator de excepţie, Jacques Elias a fost evocat în cadrul unui program care a pus în evidenţă atât calităţile sale umane, cât şi sentimentul generos al responsabilităţii pe care l‑a nutrit pentru dezvoltarea culturală şi socială a României. Sesiunea comemorativă a fost urmată de alte trei momente omagiale: Decernarea medaliei „100 de ani de la moartea lui Jacques Elias”, concertul susţinut de Corul Naţional de Cameră „Madrigal Marin Constantin” şi vernisajul expoziţiei „Jacques Elias (1844‑1923)” organizat de Biblioteca Academiei Române. Organizator al ceremoniei de omagiere: Fundaţia Familiei Menachem H. Elias.
Ceremonia a fost inaugurată de Acad. Ioan‑Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, cu un Cuvânt de salut. Printre personalităţile care l‑au evocat pe Jacques Elias se află ES Reuven Azar, Ambasadorul Israelului în România, Profunda filosofie evreiască a lui Jacques Elias, Acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Emisiunea numismatică emisă de Banca Naţională a României cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea lui Jacques Elias, Acad. Gabriela Marinoschi, Preşedintele Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias, Jacques Elias – filantrop luminat, Dr. Irina Cajal‑Marin, Director şi administrator delegat al Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias, Jacques Elias – un donator de excepţie pentru înălţarea României, Prof. univ. dr. Nicolae Popa, Testamentul lui Jacques Elias, expresie a sufletului şi generozităţii sale, Conf.univ. dr. Felicia Waldman, Jacques Elias – întruchiparea tradiţiei filantropice evreieşti, Cristina Popescu, Director Romfilatelia, Lansare întreg poştal Jacques Elias, Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, Scurt cuvânt despre mecenat, Emanuel Pusztai. Kadish. Moderator: Acad. Maya Simionescu.
Biroul de comunicare al Academiei Române
