Muzeul Municipiului Bucureşti păstrează, în cadrul Pinacotecii Bucureşti, o valoroasă arhivă de la Muzeul Simu – cel mai important muzeu de artă din România interbelică, demolat în perioada comunistă. Cei doi colecţionari, Anastase şi Elena Simu, au sprijinit creaţia de artă contemporană – atât prin achiziţiile făcute pentru muzeu direct din expoziţii, cât şi prin înfiinţarea unor premii oferite anual cu scopul de a sprijini tinerii artişti, începând din 1924. La început se ofereau două premii, unul pentru pictură şi unul pentru sculptură. Artiştii care au beneficiat de recunoaştere în timpul vieţii celor doi generoşi donatori sunt menţionaţi în continuare. Astfel, la secţiunea Pictură au câştigat premiul: Ştefan Constantinescu, Ionescu Sin, Aurel Kessler, Dimitrie Bâşcu, Lazăr Zin, Octav Angheluţă, Constantin Scuratoschi, George Zlotescu, Constantin Creţoiu, Lola Schmierer‑Roth şi Gheorghe Labin. La secţiunea Sculptură câştigătorii au fost: Elena Serova, V. Olteanu, Boris Conţevici, Arnold Chencinski, Ioana Basarab, Mariana Beceanu, Maria Băltăceanu, I. Andrei, I.Gr. Popovici şi P. Anastase.
După moartea lui Anastase Simu, Ministerul Cultelor şi Artelor a înfiinţat, în 1935, conform dorinţei testamentare a donatorului, Fundaţia Anastase Simu. Scopul principal al acesteia era de a întreţine şi îmbogăţi instituţiile de artă înfiinţate de cei doi colecţionari. Conducerea fundaţiei era asigurată de cei trei executori testamentari, printre care se număra şi Marius Bunescu, director al Muzeului Simu şi al Casei‑Simu‑Muzeu, împreună cu fratele donatorului, inginerul Vladimir Simu, şi un reprezentant al ministerului. Regulamentul pentru funcţionarea acestei fundaţii a fost aprobat prin decretul regal nr. 1819 din 10 iulie 1935. Din regulament aflăm că întreaga avere lăsată Ministerului Cultelor şi Artelor de către Anastase Simu prin testamentul său olograf din 15 octombrie 1934 constituie un fond inalienabil, denumit Fondul Anastase Simu, cu sediul la Muzeul Simu (Str. Anastase Simu nr. 7). Destinaţia fondului a fost următoarea: întreţinerea şi dezvoltarea Muzeului Simu şi a Casei‑Simu‑Muzeu din Bucureşti, înfiinţarea, la timpul oportun, şi întreţinerea Muzeului Simu din Sinaia, achiziţionarea de opere de artă şi distribuirea premiilor Anastase şi Elena Simu. La finalul regulamentului se precizează că premiile anuale, prevăzute în testament, se hotărăsc de către juriul Salonului Oficial.
O secţiune din Actele Fundaţiei Anastase Simu, publicaţie realizată de Marius Bunescu, tipărită prin Fondul Anastase Simu la Bucureşti, în 1944, este dedicată acestor premii. Aflăm că, după moartea colecţionarului, începând din 1936, numărul premiilor a crescut la opt: trei premii pentru pictură, trei pentru sculptură, un premiu pentru gravură şi unul pentru desen. Premiile se acordau artiştilor debutanţi, în urma deciziei Juriului Salonului Oficial de Pictură şi Sculptură (organizat în luna mai) şi a Juriului Salonului Oficial de Toamnă pentru Desen, Gravură, Afiş (organizat în perioada noiembrie‑decembrie). În 1945 s‑a luat decizia de a se oferi câte un singur premiu – atât pentru pictură, cât şi pentru sculptură: „Spre a da importanţă cuvenită acestor premii, cari au aşezat de multă vreme pe generosul şi mult regretatul Anastase Simu, printre ctitorii Salonului Oficial, Juriul a decis să se decearnă câte un singur premiu anul acesta, atât pentru pictură, cât şi pentru sculptură”.
Valoarea acestor premii a fost de 5.000 de lei până în 1942, când s‑a solicitat şi aprobat mărirea 10.000 de lei pentru fiecare premiu. În 1945 un premiu valora 15.000 de lei. În 1946, din cauza inflaţiei, valoarea unui premiu a fost majorată de la 100.000 până la 300.000 de lei şi s‑a oferit doar câte un premiu pentru pictură şi un premiu pentru sculptură. În 1947 valoarea unui premiu ajunsese la 2.000.000 de lei (oferindu‑se, ca şi în anul anterior, două astfel de premii).
Marius Bunescu oferă în publicaţia citată mai sus informaţii referitoare la premianţii care au fost selectaţi din 1936 până în anul 1943.
Documentele păstrate în arhiva Pinacotecii Bucureşti din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti ne permit să reconstituim această listă a premiaţilor până în 1947. Astfel, în 1944 s‑au oferit premii artiştilor: Petre Suţianu, Nicolae Furduescu, Virginia Raduslăvescu (pictură), Ion Jiga, Ioan Gh. Dohatcu, Ruta Pascali (sculptură), Tania Baillayre (gravură) şi Ligia Macovei (desen). Privind operele cu care aceşti artişti au participat la salon, observăm că Petre Suţianu a expus un Nud, iar Nicolae Furduescu şi Virginia Raduslăvescu câte o lucrare cu titlul Natură moartă. La secţiunea sculptură, cei trei premianţi au expus gipsuri: Ion Jiga – Statuetă şi Portretul pictorului Ţipoia, Ioan Gh. Dohatcu – Schiţă de compoziţie, Portretul D‑rului H. Georgescu şi Ruta Pascali – Portret. În ceea ce priveşte participarea la Salonul Oficial de Toamnă, dedicat desenului, gravurii şi afişului, Tania Baillayre a expus gravurile Clopotniţă din Curtea de Argeş şi Portret, iar Ligia Macovei a prezentat şase ilustraţii de carte.
Menţionăm că o parte dintre aceşti artişti sunt reprezentaţi în colecţia Pinacotecii Bucureşti. Astfel, Nicolae Furduescu este prezent cu un peisaj în cărbune intitulat Imobilul Rosenthal, Ion Jiga cu opera în gips La oglindă, Tania Baillayre cu acuarela Tulcea, iar Ligia Macovei cu lucrările de grafică Copii, Tinere şi Portret de fată / Fată la oglindă.
Interesant este faptul că în patrimoniul Pinacotecii Bucureşti se păstrează şi lucrarea Construcţii noi de Virginia Raduslăvescu, care a fost prezentată în expoziţia Muzeul Simu şi Pinacoteca Bucureşti, deschisă la Palatul Suţu în perioada 29 iulie 2020‑31 martie 2021. Angajată a Pinacotecii Bucureşti în momentul în care Pinacoteca Bucureştiului se muta din sediul aflat în Casa „Amiral Vasile Urseanu” în Casa‑Simu‑Muzeu (octombrie 1949), artista Virginia Raduslăvescu a surprins în această operă de artă grafică atât clădirea Muzeului Simu (în dreapta imaginii), Casa‑Simu‑Muzeu (în stânga), cât şi noile construcţii care se ridicau în vecinătate (ilustrate în câmpul central). Alte lucrări ale artistei sunt gravurile Ţăran ardelean, Moş Costea, Aspect din Bucureşti, Popas, Casă veche, Muzeul Militar, dar şi uleiurile Teatrul Naţional şi Vioara.
În perioada 16‑26 septembrie 2021 pictura Vioara va fi prezentată publicului în cadrul expoziţiei Seducţie şi triumf în artă. Femei‑artist în România, organizată de către Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Art Safari, cu lucrări din Pinacoteca Bucureşti (MMB), în parteneriat cu Centrul Cultural Art Society şi cu ARCUB ‑ Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. La aceeaşi expoziţie vor fi prezentate şi cinci picturi semnate de Ligia Macovei (Autoportret, Tufănele la fereastră, Compoziţie cu flori şi portocală, Nesomn, Zbor), care fac parte din Colecţia de Artă „Ligia şi Popiliu Macovei”. Iubitorii de artă pot descoperi această colecţie, ultima intrată în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti (1992), în vecinătatea Parcului Carol I.
Revenind la Premiile Anastase şi Elena Simu, din documente aflăm că în 1945 au fost selectaţi următorii trei artişti: B.P. Malovăţu pentru secţiunea Pictură, Ion Vlad pentru Sculptură şi Mircea Dumitrescu pentru Desen. Lucrările cu care aceştia au fost prezenţi la expoziţiile celor două saloane oficiale au fost: B.P. Malovăţu – Curte de fabrică, Ion Vlad – Portret şi Tors (gips) şi Mircea Dumitrescu, Mahala din Piatra Neamţ, Vedere din Bodeşti, Neamţ, Casă din Piatra Neamţ (desen colorat).
În anul următor, 1946, la secţiunea Pictură a câştigat premiul Coca Meţianu Necula, cu două opere cu titlul Peisagiu din Roşiori (guaşă) şi cu lucrarea intitulată După muncă, la Sculptură a fost apreciat Victor Popa cu Portretul D‑rului C. în gips, iar la Salonul Oficial de Toamnă a fost aleasă Ioana Grigorescu, care a prezentat trei lucrări intitulate Desen. În patrimoniul Pinacotecii Bucureşti se păstrează două uleiuri de Coca Meţianu. Unul dintre acestea, Peisaj din Bucureşti, provine chiar de la Muzeul Simu, reprezentând un transfer de la Ministerul Artelor în 1944. Se adaugă lucrarea Peisaj, margine de Bucureşti, o achiziţie din anul 2005.
În 1947 premianţii au fost Grigore Gr. Spirescu (Secţiunea Pictură) şi Dumitru Grecu (Sculptură). Grigore Gr. Spirescu a expus o Natură moartă, iar Dumitru Grecu gipsurile Nud şi Cap de bătrân. La 9 noiembrie 1948 directorul Muzeului Simu, Marius Bunescu, trimitea o informare către Ministrul Artelor şi Informaţiilor în care transmitea recomandarea de a continua oferirea Premiilor Simu, în conformitate cu art. 13 din noul regulament al Expoziţiei Anuale de Stat, premiile fiind înscrise în bugetul expoziţiei. Masa succesorală a lui Anastase Simu fusese lichidată în conformitate cu legislaţia din perioada respectivă, moşia donată de Anastase Simu fiind preluată de Ministerul Agriculturii. În final, Muzeul Simu şi Casa‑Simu‑Muzeu au fost demolate şi multe opere de artă au fost transferate către diverse instituţii.
Moştenirea lăsată de cei doi colecţionari s‑a păstrat, pentru o vreme, prin titulatura Muzeului de Artă al Municipiului Bucureşti Anastase Simu, care reprezenta o instituţie rezultată din fuzionarea Muzeului Simu cu Pinacoteca Bucureşti (aceasta din urmă purtând în perioada respectivă numele de Bucureşti în Arta Plastică). Titulatura a fost aprobată prin Decizia nr. 392 / 19 iunie 1969 de către Biroul Permanent al Comitetului executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, la propunerea Comitetului pentru Cultură şi Artă al Municipiului Bucureşti.
■ Istoric de artă
Angelica Iacob
