Am deosebita onoare să prezint în cele ce urmează, câteva aspecte esenţiale ale activităţii ştiinţifice ale Academicianului Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, o personalitate complexă a ştiinţei şi culturii româneşti şi universale. Slujitor neobosit al ştiinţei şi învăţământului de-a lungul a cinci decenii după absolvirea Politehnicii bucureştene, acad. Ionel-Valentin Vlad este binecunoscut pentru calităţile sale de cercetător consacrat în domeniile Opticii şi Fizicii Laserelor, de îndrumător al primilor paşi pe tărâmul ştiinţei, a unui număr important de tineri cercetători răspândiţi într-o serie de centre prestigioase de cercetare şi învăţământ din lumea întreagă, precum şi de iniţiator şi organizator, după anul 1990, al Conferinţelor Internaţion
ale de Optică – ROMOPTO. Începând cu anul 1994, Profesorul Vlad a organizat în calitate de Chairman, opt Conferinţe Internaţionale de Optică – ROMOPTO, care au avut loc la Bucureşti, Constanţa şi Sibiu. Astfel, a fost continuată tradiţia Conferinţelor Internaţionale “Trends in Quantum Electronics”, organizate la Bucureşti în anii 1982, 1985 şi 1988, de către Aleksandr M. Prokhorov (laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1964) şi acad. Ioan Ursu.
În anii ’80 ai secolului trecut, Profesorul Vlad a fost ales, pentru o perioadă semnificativă de timp, membru al colectivului editorial al revistei “Optics Letters”, o publicaţie periodică fanion a Societăţii Americane de Optică (OSA). După cunoştinţele mele, Profesorul Vlad este primul savant român care a activat în calitate de membru al colectivului editorial al unei reviste editate şi publicate de Societatea Americană de Optică. Demn de reţinut este faptul că această prestigioasă organizaţie profesională aniversează în anul 2016, un secol de existenţă. De-a lungul acestei lungi perioade de timp, 34 de membri ai Societăţii Americane de Optică au fost recompensaţi cu premii Nobel în domeniile Fizicii, Chimiei şi Biologiei. În anul 1990, Prof. Vlad a publicat în colaborare cu cercetători de la Institutul A. F. Ioffe de Fizică Tehnică din Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă, un articol de pionierat în “Optics Letters”, privind măsurarea amplitudinilor de vibraţie extrem de mici, din domeniul picometrilor, folosind metode optice de înaltă rezoluţie şi anumite materiale semiconductoare fotoconductive [S. I. Stepanov, I. A. Sokolov, G. S. Trofimov, V. I. Vlad, D. Popa, I. Apostol, Measuring vibration amplitudes in the picometer range using moving light gratings in photoconductive GaAs:Cr, Opt. Lett. 15, 1239-1241 (1990)]. Articolul menţionat aici este citat de un număr mare de ori în literatura de specialitate, de către mari personalităţi ştiinţifice mondiale, în calitate de lucrare de referinţă în domeniul metodelor optice de identificare a vibraţiilor cu amplitudini de ordinul picometrilor.
Voi menţiona în cele ce urmează şi calităţile umane deosebite ale acad. Ionel-Valentin Vlad, şi anume, spiritul colegial şi sprijinul concret acordat colegilor de breaslă în perioada dificilă a anilor ’80 ai secolului trecut, când accesul la publicaţiile ştiinţifice externe devenise aproape imposibil. Este binecunoscut faptul că datorită dificultăţilor economice prin care trecea România în acea perioadă, numărul abonamentelor la revistele ştiinţifice contractate de Biblioteca Naţională de Fizică de la Măgurele a fost drastic redus. În acei ani extrem de dificili pentru societatea românească în ansamblu, nu aveam acces instituţional la publicaţiile periodice ale Societăţii Americane de Optică. Am aflat cu bucurie că Prof. Ionel-Valentin Vlad, în calitate de Membru al acelei prestigioase organizaţii profesionale şi ulterior în calitate de OSA Fellow, deţinea un abonament personal la revista “Optics Letters”, achiziţionat din resurse financiare proprii. Am constatat că punea cu generozitate revistele respective la dispoziţia colegilor de pe Platforma Măgurele, care lucrau în domeniile Opticii, Spectroscopiei şi Fizicii Laserelor. I-am solicitat în repetate rânduri ajutorul în această privinţă şi astfel am fost la curent cu noutăţile ştiinţifice din domeniul Opticii şi Fotonicii în acele vremuri, când nu existau facilităţile de informare şi documentare din perioada actuală a societăţii informaţionale şi a internetului.
Este demn de menţionat faptul că Profesorul Vlad a fost ales în calitate de Fellow al Societăţii Americane de Optică în anul 1978, pentru, citez: “in recognition of distinguished service in the advancement of optics”, fiind, după cunoştintele mele, primul cercetător din România ales în calitate de Fellow al acestei prestigioase organizaţii profesionale internaţionale, care aniversează în acest an un secol de existenţă. În ultimul deceniu al secolului XXI, au mai fost aleşi alţi cinci cercetători români în această 
calitate. Menţionez faptul că doar unul dintre aceştia a avut afiliere instituţională în România la momentul alegerii respective, ceilalţi patru cercetători români, care au absolvit universităţi prestigioase din România şi care au lucrat pentru diferite perioade de timp în ţară, au avut afilieri instituţionale în Statele Unite ale Americii (trei dintre ei), respectiv, în Marea Britanie (unul dintre ei), la momentul alegerii lor în calitate de OSA Fellow. În anul 1999, Profesorul Vlad a fost ales “Fellow of the Institute of Physics and Chartered Physicist”. Profesorului Vlad i-au fost decernate în anul 2005, premiul şi medalia “Galileo Galilei”, de către Comisia Internaţională de Optică (SUA), pentru, citez: “his outstanding contributions to the field of optics, non linear optics and photorefractive optics achieved under comparatively unfavorable circumstances”. În anul 2006 a fost ales în calitate de “Fellow of the International Society of Optical Engineering (SPIE)”, pentru, citez: “specific achievements in photorefractive crystals, holography, and interferometry”, Profesorul Vlad fiind considerat de către comunitatea ştiinţifică internaţională, citez: “one of the world’s leading researchers in dynamic holography, photorefractive crystals and nonlinear optics”.
În anul 1994, Prof. Ionel-Valentin Vlad a publicat în colaborare cu Prof. D. Malacara o amplă lucrare de sinteză în prestigioasa serie de cărţi “Progress in Optics” (Elsevier), coordonată de Prof. E. Wolf, The Institute of Optics, University of Rochester, USA [V. I. Vlad, D. Malacara, Direct spatial reconstruction of optical phase from phase-modulated images, Progress in Optics 33, 261-317 (1994)]. Publicarea unui capitol de carte în această prestigioasă serie, care a fost iniţiată în anul 1962 de către Prof. Emil Wolf, coautor împreună cu laureatul premiului Nobel pentru Fizică, Max Born, al celebrului tratat “Principles of Optics”, marchează importanţa rezultatelor cercetărilor ştiinţifice efectuate în domeniul respectiv de către Prof. Vlad. Menţionez că de-a lungul a peste cinci decade de existenţă a acestei serii de cărţi, care conţin rezultate ştiinţifice de excepţie atestând dezvoltarea accelerată a domeniilor Opticii, Fotonicii şi Fizicii Laserelor, au mai fost publicate doar alte trei articole ştiinţifice de sinteză, având autori din România. Menţionez aici şi publicarea în seria “Progress in Optics” a unui articol de sinteză al colegilor fizicieni de la Institutul de Fizică Aplicată din Chişinău, având printre autori pe regretatul Andrei Andrieş, Membru de Onoare al Academiei Române.
Profesorul Vlad a publicat în anul 2003 la prestigioasa editură IOP Publishing, Bristol, Marea Britanie, în colaborare cu Prof. M. J. Damzen, Imperial College (Londra), Vasile Babin şi Anca Mocofanescu, monografia Stimulated Brillouin Scattering. Fundamentals and Applications, care este considerată în literatura de specialitate ca fiind “the first book to comprehensively describe stimulated Brillouin scattering and its applications”. Este demn de remarcat faptul că această lucrare de referinţă în domeniul respectiv este indicată în calitate de material bibliografic relevant în monografia publicată în anul 2012 la editura Wiley, de către Prof. G. I. Stegeman (University of Central Florida, USA), unul dintre corifeii Opticii Neliniare [G. I. Stegeman, R. A. Stegeman, Nonlinear Optics: Phenomena, Materials, and Devices, Wiley, 2012].
În anii 2002-2003, Prof. Vlad a publicat în prestigioasa revistă “Physical Review E”, a Societăţii Americane de Fizică, în colaborare cu un grup de cercetători de la Universitatea “La Sapienza” din Roma, două lucrări fundamentale privind atât studiul teoretic al propagării solitonilor optici în cristale fotorefractive cu o puternică activitate optică, cât şi demonstrarea experimentală a formării solitonilor optici spaţiali (2+1)-dimensionali, în cristale fotorefractive de tip Bi12SiO20 (BSO), care sunt caracterizate de o puternică activitate optică [E. Fazio, V. Babin, M. Bertolotti, V. Vlad, Soliton-like propagation in photorefractive crystals with strong optical activity, Phys. Rev. E 66, 016605 (2002); E. Fazio, W. Ramadan, A. Belardini, A. Bosco, M. Bertolotti, A. Petris, V. I. Vlad, (2+1)-dimensional soliton formation in photorefractive Bi12SiO20 crystals, Phys. Rev. E 67, 026611 (2003)].
Un an mai târziu, în 2004, Prof. Vlad a publicat în colaborare cu grupul Prof. M. Bertolotti de la Universitatea “La Sapienza” din Roma, în prestigioasa revistă “Applied Physics Letters”, editată de American Institute of Physics (AIP), o lucrare de pionierat în domeniul Opticii Neliniare, care este citată de peste 200 de ori în literatura de specialitate, conform bazei de date Google Scholar [E. Fazio, F. Renzi, R. Rinaldi, M. Bertolotti, M. Chauvet, W. Ramadan, A. Petris, V. I. Vlad, Screening-photovoltaic bright solitons in lithium niobate and associated single-mode waveguides, Appl. Phys. Lett. 85 (12), 2193-2195 (2004)]. În această lucrare ştiinţifică, pentru prima dată în literatura de specialitate, se pun în evidenţă din punct de vedere experimental solitonii optici spaţiali de tip fotovoltaic în niobatul de litiu, precum şi ghidurile de undă monomod asociate acestori solitoni. Menţionez faptul că niobatul de litiu, datorită proprietăţilor optice şi optoelectronice unice pe care le are, constituie materialul esenţial pentru realizarea viitoarelor dispozitive integrate micro- şi nano-fotonice pentru prelucrarea complet optică a informaţiei, aşa cum siliciul este elementul fundamental în actualele dispozitive integrate micro- şi nanoelectronice, folosite în tehnologia transmiterii şi prelucrării informaţiei.
În anul 2015, care a fost declarat Anul Internaţional al Luminii (International Year of Light and Light-Based Technologies) de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi UNESCO, acad. Ionel-Valentin Vlad a prezidat o serie de manifestări ştiinţifice organizate în România cu acest prilej. Menţionez în primul rand, Conferinţa Internaţională “Micro- to Nano-Photonics IV-ROMOPTO 2015”, care a avut loc la Bucureşti în perioada 1-4 septembrie 2015, sub cupola Academiei Române. Este demn de remarcat faptul că numărul 4/2015 al revistei de specialitate “Romanian Reports in Physics”, o revistă fanion a comunităţii fizicienilor din România, avându-l pe acad. Ionel-Valentin Vlad în calitate de Editor Şef, a fost dedicat Anului Internaţional al Luminii. Contribuţiile fundamentale ale Prof. Vlad la buna desfăşurare a acelor evenimente ştiinţifice organizate în anul 2015, precum şi la publicarea volumului special al revistei “Romanian Reports in Physics” sunt dificil de cuantificat.
Închei această scurtă prezentare cu câteva gânduri personale privind calităţile umane deosebite ale acad. Ionel-Valentin Vlad. Remarcabilele sale abilităţi de comunicare, într-o formă accesibilă unui public larg, a rezultatelor cercetărilor de vârf din domeniile Opticii şi Fotonicii, sunt apreciate de către colegii de breaslă din ţară şi din străinătate. În plus, este un diplomat de mare fineţe, un excelent interlocutor şi un foarte bun cunoscător a câtorva limbi de circulaţie internaţională. Adăugând la aceste calităţi umane şi o remarcabilă erudiţie în domeniile literaturii, istoriei şi filosofiei, muzicii şi artelor, avem o întreagă paletă de alese însuşiri ale distinsului nostru coleg, Academicianul Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române.
