Pe data de 16 august 2022, Gabriela Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975, a împlinit 80 de ani. Institutul Cultural Român de la Stockholm a sărbătorit‑o pe scriitoare marţi, 16 august, de la ora 18.30, la sediul ICR din Stockholm (Skeppsbron 20), printr‑un eveniment de excepţie: o masă rotundă, o expoziţie şi prezentarea unui film documentar despre Gabriela Melinescu, din Arhiva de Aur a Televiziunii Române. La dezbaterea literară dedicată scriitoarei au participat din Suedia scriitoarea Agneta Pleijel şi traducătoarea Inger Johansson, şi din România Denisa Comănescu, scriitoare şi editoare a operei Gabrielei Melinescu. Scriitoarea suedeză Eva Ström a moderat dezbaterea literară de la sediul ICR Stockholm. „Gabriela Melinescu a îmbogăţit spaţiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să‑i fie foarte recunoscătoare. Am avut şi bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei româneşti, printre care şi opera Ilenei Mălăncioiu. Sunt extraordinar de fericită şi de onorată că pot participa la celebrarea operei acesteia în ziua când împlineşte 80 de ani”, a declarat scriitoarea Agneta Pleijel.
Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s‑a stabilit în Suedia la vârsta de 33 de ani şi s‑a impus rapid în elita literară a acestei ţări. A publicat numeroase volume de poezie şi proză în limba suedeză şi a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spaţiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a făcut cunoscuţi, pentru prima oară în România, autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg şi mulţi scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Göran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Ström, Stig Dagerman, Gunnar Ekelöf şi Kjell Espmark.
Din Jurnalul suedez al poetei, publicat între 2003 şi 2010, în cinci volume, de Editura Polirom, în coordonarea Denisei Comănescu, aflăm că, după ce a părăsit România, Gabriela Melinescu a
învăţat să graveze şi să picteze icoane. Datorită sincretismului artistic şi stilului uşor suprarealist, scriitoarea a fost numită „Chagall în literatură”, mai ales că şi‑a ilustrat deseori cărţile cu propriile desene.
În 2009, curatoarea Ruxandra Garofeanu a invitat‑o pe artistă să‑şi expună desenele şi gravurile la Galeria Dialog din Bucureşti. Realizatoarea Televiziunii Române Sanda Vişan a semnat, cu această ocazie, un film documentar‑portret al acesteia, care are o durată de 20 de minute. Filmul a fost prezentat publicului suedez, de ziua de naştere a Gabrielei Melinescu, în premieră, subtitrat în engleză, în prezenţa jurnalistei la sediul ICR Stockholm. Documentarul despre Gabriela Melinescu a fost difuzat pe 16 august, de la ora 22.00 (ora României), pe postul TVR Internaţional, partener al evenimentului aniversar de la Stockholm.
După masa rotundă şi proiecţia filmului, la sediul ICR Stockholm, a avut loc şi vernisajul unei expoziţii de pictură, gravuri, obiecte şi desene semnate de Gabriela Melinescu. Expoziţia, coordonată de curatorii Silvia Luca şi Constanţiu Mara, constituie o retrospectivă a operei artistice a Gabrielei Melinescu şi a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Stockholm până la data 16 septembrie 2022. În expoziţie, au fost prezentate cărţi, fotografii şi fotocopii din corespondenţa dintre Gabriela Melinescu şi Nichita Stănescu, scrisorile originale făcând parte din patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Evenimentul aniversar de la ICR Stockholm s‑a încheiat cu o lectură din creaţiile Gabrielei Melinescu în lectura Arinei Stoenescu, editoare şi traducătoare stabilită în Suedia.
***
Gabriela Melinescu s‑a născut la 16 august 1942, la Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, a fost redactor la revistele Femeia şi Luceafărul. Între 1965 şi 1975 publică volumele de poezie Ceremonie de iarnă (1965), Fiinţele abstracte (1967), Interiorul legii (1968), Boala de origine divină (1970), Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor), Îngânarea lumii (1972) şi Împotriva celui drag (1975). I‑au mai apărut un volum de proză, Bobinocarii (1969), o carte pentru copii, Catargul cu două corăbii (1969), şi una de reportaje, Viaţa cere viaţă (împreună cu Sânziana Pop; 1975). Din 1975, se stabileşte în Suedia, unde publică cinci volume de poezie şi nouă volume de proză, dintre care menţionăm: Zeul fecundităţii (Coeckelberghs Förlag, 1977), Lumină spre lumină (Albert Bonniers Förlag, 1993, poezie), Copiii răbdării (Coeckelberghs Förlag, 1979, Oslo), Lupii urcă în cer (Coeckelberghs Förlag, 1981), Regina străzii (Coeckelberghs Förlag, 1988, apărut şi în franceză la Manya, Paris), Omul pasăre (Eva Bonniers Förlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză pentru proză), Schimbare de pene (Albert Bonniers Förlag, 1998), Acasă printre străini (Albert Bonniers Förlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză). În 2002 i s‑a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia. După 1989, publică din nou în România volumele de poezie Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere, antologie (1993), Poezii, antologie (1997), Fiinţele 
abstracte şi alte poeme, antologie (2001), Cuvinte nou născute (2002) şi Puterea morţilor asupra celor vii (2005), romanele Lupii urcă în cer (1993), Regina străzii (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), Jurnal suedez I (1976‑1983; ediţia a II‑a, Polirom, 2003), Jurnal suedez II (1984‑1989, Polirom, 2002), Jurnal suedez III (1990‑1996; Polirom, 2004), Jurnal suedez IV (1997‑2002, Polirom, 2008), romanul Acasă printre străini, Polirom, 2004), precum şi volumul de nuvele Ghetele fericirii (Polirom, 2006). La Editura Academiei Române a apărut, în 2016, O sută şi una de poezii de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.
Gabriela Melinescu a tradus atât autori suedezi clasici, precum Emanuel Swedenborg (Cartea de vise, 1995) şi August Strindberg (Jurnal ocult, 1997); Inferno. Legende (1999); Singur (Polirom, 2002), cât şi contemporani: selecţii din poemele Birgittei Trotzig şi ale lui Göran Sonnevi.
Printre traducerile de la Editura Polirom se numără Vieţi duble de Birgitta Trotzig (2002) şi Ioni de Katarina Frostenson (2003). În Suedia s‑a publicat antologia de poezie de Nichita Stănescu, Ljusets böjning (Îndoirea luminii, Ellerströms Förlag, 2008, traducere în colaborare cu Inger Johansson), s‑a reeditat primul jurnal în suedeză, En solitär egoists dagbok (Jurnalul unui egoist solitar, Dejavu Förlag, 2010) şi a apărut romanul Mamma som Gud (Mama ca Dumnezeu, Albert Bonniers Förlag, 2010).
A fost recompensată cu premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978, iar în anul 2001, Academia Română i‑a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră şi premiul Albert Bonniers în 2002. În 1991 şi 2003 i s‑a conferit Premiul De Nio pentru romanele Omul pasăre şi Acasă printre străini, iar în 2005 i s‑a acordat de Academia Suedeză Premiul pentru promovarea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005 a primit Premiul Mihai Eminescu pentru opera omnia. În anul 2007, revista Avantaje i‑a decernat premiul „Femeia anului”, ambasador al artei româneşti peste hotare.
ICR Stockholm
