Regina Mamă Elena a României s‑a născut în urmă cu 125 de ani, la 3 mai 1896, fiind fiica Regelui Constantin I al Greciei şi a Reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. Prin naştere, a primit titlul de Principesă a Greciei şi a Danemarcei şi a devenit, prin căsătoria cu Principele Carol al II‑lea, Principesă a României şi mamă a Regelui Mihai I. A fost sora Regilor George al II‑lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei şi strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi stră‑strănepoata Ţarului Nicolae I al Rusiei. (https://familiaregala.ro/)
La Florenţa, Regina Mamă Elena şi‑a petrecut cea mai mare parte a vieţii, fiind supusă în mod nedrept exilului, pentru prima dată în anul 1932 de Carol al II‑lea şi, a doua oară, în 1948, în urma abdicării Regelui Mihai I şi instaurării regimului comunist. În anul 1979, avea să părăsească Florenţa pentru a se muta în Elveţia alături de fiul său. Peste doar 3 ani, în 1982, după trecerea în nefiinţă, avea să fie înmormântată în Lausanne şi abia în 18 octombrie 2019 exilul Reginei Elena lua sfârşit prin reînhumarea în Necropola Regală de la Curtea de Argeş.
O viaţă plină de sacrificii şi suferinţă, dar şi de dăruire şi slujire a ţării şi Coroanei române, a celei care avea să primească post-mortem, în 1993, titlul de Dreaptă între Popoare din partea Memorialului Holocaustului de la Ierusalim, Yad Vashem.
Prin tot ceea ce a făcut Regina a dovedit credinţă în Dumnezeu, dragoste şi sprijin pentru cei din jur şi o tărie demnă de admirat în toate momentele grele cu care viaţa a încercat‑o din plin. A fost o mare iubitoare de frumos, de artă, de plante şi flori, a fost un stâlp al comunităţii în care s‑a integrat.
În acest an, în care comemorăm 125 de ani de la naşterea Reginei Mamă Elena, Florenţa o omagiază şi o onorează. Pe colina San Miniato, pe care se găseşte Giardino delle Rose şi Giradino dell’Iris, adică Grădina Rozelor şi Grădina Irişilor, începând de sâmbătă, 2 octombrie 2021, se află Grădina Regina Mamă Elena a României. În cadrul unei ceremonii fastuoase, A.S.R. Principesa Sofia a României şi domnul Alessandro Martini, director al Direcţiei de Cultură a Memoriei şi Legalităţii şi Toponomastică a Primăriei din Florenţa, au dezvelit piatra de marmură care marchează numele grădinii dedicate memoriei celei care a fost „Giusta tra le Nazioni”. O grădină nouă care formează o punte între florile pe care le‑a iubit: trandafirii şi irişii.
La ceremonie a asistat şi A.S.R. Principesa Mafalda di Savoia‑Aosta, nepoata Principesei Irina a Greciei, care a apreciat în mod deosebit onoarea făcută Reginei Mamă Elena de oraşul Florenţa. Au fost prezenţi şi au susţinut alocuţiuni Domenico Savini, istoric, specialist al marilor familii italiene şi europene, specializat în heraldică şi genealogie, şi E.S. George Bologan, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Italiană. Domnul ambasador a susţinut importanţa acestui eveniment organizat cu sprijinul autorităţilor locale italiene care a întărit, din punct de vedere simbolic, relaţiile dintre România şi Italia. În acelaşi timp, momentul este extrem de important pentru noi toţi, aflaţi într‑o perioadă de criză a modelelor. La eveniment au participat şi Mimma Dardano, Consilier Special al Primarului oraşului Florenţa, Dario Nardella, şi Preşedinte al Asociaţiei Lista Civica Nardella, E.S. Paolo Fagiolini, Consul Onorific al României pentru Toscana, E.S. Daniela Dobre, Consul general al României la Bologna.
Au fost prezente, de asemenea, personalităţi precum Vittoria Gondi, Preşedinte al Garden Club Firenze, Vincenzo Corti, Preşedinte al Società Italiana dell’Iris şi Antonina Bargellini, fiica primarului Pietro Bargellini, Melania Cotoi, Preşedinte al Asociaţiei Alter.NATIVA, care a fost implicată trup şi suflet în organizarea evenimentului. Au asistat preoţii Ioan Trandafir Bobîrnea, preot protopop la Biserica Ortodoxă Română Sf. Lucia – Firenze II, Gabriel Popescu, preot paroh la Biserica Ortodoxă Română din Arcore, Valer Sician, preot protopop la Biserica Greco‑Catolică din Florenţa şi Violeta Popescu, Preşedinte la Centrului Cultural Italo‑Român din Milano.
În straie populare, de sărbătoare, au participat membri ai comunităţilor româneşti din Florenţa, Toscana şi din alte regiuni ale Italiei. O delegaţie de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, formată din subsemnatul, prorector şi cadru didactic la Facultatea de Horticultură, prof. Adrian Asănică, Decanul facultăţii, Prodecanii Adrian Peticilă şi Sorina Petra, precum şi prof. Mihaela Georgescu, botanistă, au adus omagiul colegilor din ţară. După încheierea ceremoniei, cei prezenţi s‑au deplasat în apropiere, la Grădina de Irişi la înfiinţarea căreia Regina Mamă Elena a contribuit în mod substanţial. Grădina de Irişi, cu o suprafaţă de peste 2 hectare, deţine o colecţie de peste 2.000 de specii, varietăţi şi soiuri de irişi, şi este îngrjită de voluntari, membri ai Societăţii Italiene de Iris.
Începând din anul 1956, în urma unui concurs internaţional în al cărui juriu Alteţa Sa Regală a fost o prezenţă constantă, se acordă premiul Florinul de Aur celui mai frumos soi de iris, plantat în grădină şi urmărit timp de trei ani consecutivi.
Anul acesta, la a 63‑a ediţie a concursului, Florinul de Aur a fost oferit doamnei Marky Smith, reputată amelioratoare şi creatoare de soiuri din Yakima, Washington State, Statele Unite, pentru soiul de iris Belle Fille, „în amintirea Reginei Mamă Elena a României, Dreaptă între Popoare, care a iubit Florenţa şi grădinile sale”. Tot ca un omagiu adus Reginei Mamă Elena, prin implicarea cadrelor didactice de specialitate şi a studenţilor de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, în luna aprilie a acestui an, au fost trimise din ţară şi plantate într‑o zonă dedicată României, 2 specii şi 4 soiuri de iris româneşti. În urma vizitei delegaţiei româneşti şi a discuţiilor avute cu preşedintele Societăţii Italiene de Iris, Vincenzo Corti, această zonă va fi extinsă prin plantarea unor genotipuri autohtone unicat, de mare valoare biologică (de exemplu, Iris brandzae Zapal), care vor îmbogăţi zestrea genetică a grădinii.
În acelaşi timp, studenţii masteranzi – Ana‑Maria Popescu şi Mihai Macovei de la specializarea Peisagistică a facultăţii noastre, care se află la Universitatea din Florenţa, la un stagiu de mobilitate Erasmus+, se vor implica activ în activităţile Grădinii de Irişi. Trebuie precizat că cei doi studenţi masteranzi au fost nominalizaţi recent pentru primirea burselor regale Regele Mihai I şi Regina Ana, pentru rezultate deosebite la învăţătură şi cercetare, şi pentru participarea la activităţile de restaurare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului natural, plantat de pe Domeniul Regal Peleş. Ei deschid calea prezenţei studenţilor de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti în activităţile curente şi de cercetare ale Grădinii de Irişi, Grădinii Rozelor şi, începând din acest an, ale Grădinii Reginei Mamă Elena din Florenţa. O colecţie de irişi va fi donată şi plantată la Facultatea de Horticultură, în Parcul Dendrologic din Campusul Agronomie‑Herăstrău şi, după înmulţirea lor, vor fi distribuiţi la Domeniile Regale de la Peleş, Săvârşin şi la Palatul Elisabeta, adică peste tot acolo unde a trăit Regina Mamă Elena.
Sufletul Reginei Mamei Elena, la Villa Sparta
Un alt obiectiv vizitat de delegaţia Facultăţii de Horticultură şi de o parte din cei prezenţi la evenimentul omagial a fost Villa Sparta din Fiesole, pe colinele Florenţei, un loc minunat pe care Regina
Mamă Elena l‑a modelat după frumuseţea spiritului său, gustul artistic şi marea dragoste faţă de plante şi flori. Clădirea construită în secolele XV‑XVII pe locul unui turn etrusc şi, apoi, roman a devenit proprietatea Reginei Elena în anul 1933, în timpul primului exil. Avea să‑şi amenajeze dormitorul în turnul care‑i oferea o privelişte unică asupra colinelor plantate cu măslini şi asupra grădinilor vilei. Aceste grădini au fost amenajate la sugestiile Reginei, cu concursul unor prieteni peisagişti: englezul Cecil Ross Pinsent şi, ulterior, italianul Pietro Porcinai. Au fost create o grădină în stil italian, formal renascentist italian, şi o grădină de pătrată claustrală, ambele desenate cu garduri vii de buxus şi decorate cu vase din ceramică plantate cu lămâi şi portocali.
Pietro Porcinai a desenat „camera verde”, care, fiind concepută ca o zonă discretă, avea în centru piscina, umbrită parţial şi, totodată, scăldată în soare. În lumina blândă de început de octombrie, filtrată prin frunzişul arborilor, pe covorul verde de muşchi crescut pe pavajul de piatră, contrastau sute de flori de ciclamen sălbatic de un roz diafan.
De o frumuseţe aparte este grădina amenajată spre nord ca o sală de teatru antic, cu scena dominată de o zeitate greacă şi străjuită de siluetele conice ale unor magnolii cu frunze lucioase (Magnolia grandiflora L.). Pe două laturi, garduri vii înalte de chiparoşi tunşi străjuiesc grădina. Chiparoşii maiestuoşi (Cupressus sempervirens L.) – simbol de necontestat al peisajelor din Toscana – mărginesc aleea principală de acces spre vila dinspre est, care coboară apoi până în curte prin scările din piatră, decorate cu tiara Reginei. O mini pădure de pini umbrelă (Pinus pinea L.), câţiva nuci americani (Juglans nigra L. şi Carya illinoinensis Wangenh. K.Koch) şi un plop alb uriaş (Populus alba L.) încadrează aleea de o parte şi de alta.
Regina Mamă Elena a amenajat un sistem unic de drenare, stocare şi folosire a apelor pluviale şi a altor surse de apă de pe domeniu, unul dintre râurile Florenţei – Mugnone – izvorând în apropiere şi parcurgând partea de est a grădinilor pentru a se vărsa mai apoi în Arno, în apropiere de Ponte Vecchio. Regina avea să aplice aceleaşi tehnici de folosire judicioasă a apei pe Domeniul Regal Săvârşin, unde, la începutul anilor ’40, a creat un lac romantic cu insulă, alimentat printr‑o serie de canale din pârâul Troaş.
În curte se află o clădire mai mică, în care era găzduit Regele Mihai în timpul vizitelor la Villa Sparta. Faţada este acoperită de un trandafir urcător plantat de Regină pentru fiul său, care a înflorit în mod neaşteptat în luna octombrie a anului 1982, când aceasta a trecut în nefiinţă. Faptul este relatat de actualii proprietari. De altfel, familia Alessandro Cioni şi Gabriella Ciabattini, fascinaţi de personalitatea Reginei, care a însufleţit acel loc, afirmă că ea este prezentă în fiecare ungher, plantă şi floare, care le bucură viaţa la Villa Sparta. Având în vedere simbolistica acelui trandafir deosebit, am recoltat lăstari pentru a‑l înmulţi în ţară şi pentru a‑l planta pe Domeniile regale şi a‑l oferi celor doritori.
Te Deum la Biserica ortodoxă Sfânta Lucia
Duminică 3 octombrie, la Biserica ortodoxă Sfânta Lucia din Galluzzo, o fracţiune a Florenţei, s‑a ţinut o slujbă de pomenire a Reginei Mamă Elena. A participat A.S.R. Principesa Sofia, E.S. George Bologan, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Italiană, E.S. Paolo Fagiolini, Consul Onorific al României pentru Toscana, Mimma Dardano, Consilier Special al Primarului oraşului Florenţa şi delegaţia Facultăţii de Horticultură din Bucureşti. Oaspeţii au fost primiţi cu pâine şi sare de membrele comunităţii româneşti din Florenţa şi Toscana, îmbrăcate fiind în costumurile populare din regiunile de provenienţă din ţară. O echipă a Televiziunii Române a înregistrat evenimentul. Te Deum‑ul a fost oficiat de preotul protopop Ioan Trandafir Bobîrnea în limbile română şi italiană, şi întreaga comunitate s‑a rugat pentru Regina Mamă Elena şi pentru cele două popoare.
A.S.R. Principesa Sofia a spus că „Regina Mamă Elena, bunica mea, este un exemplu de curaj, demnitate, bunătate şi generozitate. A iubit Florenţa şi a fost mereu implicată în viaţa oraşului. Sunt mândră că există o grădină care îi poartă numele şi vă mulţumesc pentru că aţi făcut posibil acest lucru”.
E.S. Domnul Ambasador George Bologan a mulţumit, din nou, oficialităţilor italiene şi membrilor comunităţii româneşti din Florenţa şi Toscana pentru organizarea evenimentelor omagiale, subliniind eforturile şi abnegaţia generaţiilor care au contribuit la crearea şi consolidarea naţiunii şi statului român şi la obligaţiile noastre pentru ducerea mai departe, cu demnitate, a acestui proiect.
Te Deum‑ul a fost urmat de proiecţia documentarului „Regina Mamă Elena, regina celor patru exiluri”, realizat de Camelia Csiki, care a prezentat multitudinea de aspecte ale vieţii civice a Reginei atât în ţară, unde a fondat şcoli şi spitale, cât şi în străinătate în perioada exilurilor, unde a susţinut viaţa artistică şi culturală, şi a contribuit la înlăturarea efectelor inundaţiilor catastrofale din Florenţa anului 1966. Toţi cei care au cunoscut‑o şi i‑au fost în preajmă au elogiat omul, cetăţeanul, mama, bunica şi Regina.
■ Profesor, horticultor, cercetător ştiinţific
Florin Stănică
