„Copiii și tehnologia digitală: între panici morale și optimism tehnofil”
Academia Română a organizat conferința „Copiii și tehnologia digitală: între panici morale și optimism tehnofil” a dr. Anca Velicu, cercetătoare la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei din Calea Victoriei 125, făcând parte din seria de conferințe cu public „Ora de știință”, inițiată de Academia Română. Conferința a pornit de la premisa că apariția fiecărui nou mediu de transmitere a informațiilor a readus în spațiul public îngrijorările legate de potențiala influență negativă pe care ar avea‑o mediul asupra publicului vulnerabil. Iar în ultimul secol acest public a fost redus la copii. Dr. Anca Velicu crede că utilizarea internetului nu a făcut excepție, doar că de data aceasta viziunea tehnofobă a panicilor morale s‑a întâlnit cu o viziune tehnofilă. În această logică, având în vedere potențialul noului mediu de a anula distanțele spațiale dintre utilizatori și de a păstra o cantitate (cvasi)nelimitată de informație, internetul a fost creditat cu posibilitatea de a oferi acces neîngrădit la cunoaștere. Astfel copiii au fost considerați ab initio privilegiați prin simplul fapt că s‑au născut după apariția internetului și sunt definiți prin sintagma „nativ digital”. Dar unde se situează cu adevărat copiii când este vorba de internet? Care sunt practicile lor online? Au toți copiii aceleași oportunități și întâlnesc ei aceleași riscuri pe internet? Cercetătoarea propune o analiză pe baza acestor întrebări corelate cu o abordare sociologică în care viețile digitale ale copiilor sunt explicate din perspectiva modelului ecologic a lui Bronfenbrenner și în paradigma societății riscului, dezvoltată de Ulrich Beck și Anthony Giddens.
Evenimentul a fost moderat de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, și a cuprins o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Dr. Anca Velicu – cercetătoare la Institutul de Sociologie al Academiei Române. În anul 2009 a obținut titlul de doctor la Universitatea din București cu o teză despre relația copiilor cu televiziunea și noile tehnologii de comunicare. Interesele ei de cercetare includ utilizarea tehnologiei digitale de către copii și adolescenți, cu accent pe medierea parentală și pe oportunitățile folosirii noilor media digitale în educație. Ultimele proiecte în care cercetătoarea a fost implicată sunt: „Kids’ Digital Lives during Covid Times” (proiect coordonat de Joint Research Centre al Comisiei Europene), „Makerspaces in the early years: enhancing digital literacy and creativity” (finanțat H2020, coordonat de prof. J. Marsh) și „COST Action The Digital Literacy and Multimodal Practices of Young Children” (DigiLitEY, dir. J. Marsh). Din 2014 este coordonatorul echipei românești din cadrul rețelei EU Kids Online, rețea care include cercetători din peste 30 de state; se implică și în activitățile societății civile, fiind membru în Comitetul Național Consultativ al Orei de net (Salvați Copiii) și printre membrii fondatori ai Asociației Digital Lives. Research, Education, Innovation.
Ciclul de conferințe „Ora de știință” propune întâlnirea specialiștilor din diverse domenii cu publicul larg și crearea unei platforme de discuții între cercetători, profesori, studenți, jurnaliști și toți pasionații de cunoaștere. Organizate în spațiul Academiei Române, conferințele sunt structurate în două părți, prima fiind destinată expunerii, iar cea de‑a doua constituindu‑se într‑o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
„Istoria civilizației române moderne” de Eugen Lovinescu
Academia Română în parteneriat cu Banca Națională a României, Universitatea din București și Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca organizează o serie de evenimente menite lansării unei dezbateri naționale privind proiectul național‑statal‑cultural român în secolul 21.
„Istoria civilizației române moderne” de Eugen Lovinescu este o lucrare fundamentală a culturii române și un reper nu doar intelectual, ci și ideologic. Publicată în 1924 (vol. 1) și 1925 (vol. 2), ea dezvoltă o teorie și o analiză ale fenomenului de sincronizare cu valorile culturale și modelele instituționale occidentale. Mai mult, în mod implicit, ea creează un cadru pentru o analiză comparativă și critică a influențelor și schimbărilor aduse de contactul cu civilizația occidentală – reacții, contrareacții, delimitări, sinteze, alternative și clivaje – oferind astfel posibilitatea dezvoltării unei perspective cuprinzătoare asupra evoluției culturale a proiectului național‑statal‑cultural român în secolele XIX și XX. Altfel spus, lucrarea oferă cadrul organizării, în jurul tezelor sale, a parametrilor întregii dezbateri naționale cu privire la proiectul și fenomenul național românesc, o dezbatere la care au contribuit major gânditori precum C.D. Gherea, T. Maiorescu, C. Stere, S. Zeletin, M. Manoilescu, V. Mădgearu, D. Gusti, L. Pătrășcanu etc.
La centenarul publicării acestei lucrări și în recunoașterea importanței temei și a ideilor avansate de Eugen Lovinescu, Academia Română în parteneriat cu Banca Națională a României, Universitatea din București și Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca a lansat un dialog‑dezbatere la nivel național privind proiectul național‑statal‑cultural român în secolul XXI. Luând ca reper tezele și ideile avansate de Lovinescu, precum și de întreaga pleiadă de gânditori români care s‑au aplecat din unghiuri complementare sau opuse asupra fenomenelor discutate și teoretizate de acesta în influenta sa lucrare, Academia Română și partenerii săi organizează o serie de evenimente publice în care mediul academic, intelectual și publicistic românesc, chemat să discute, evalueze, reconsidere, redefinească și elaboreze marile teze și teme ale acestei perene dezbateri naționale. În discuție nu sunt doar tezele și teoriile lui Eugen Lovinescu, ci și întregul set de teorii, perspective și abordări alternative sau complementare, care au fost dezvoltate și discutate în sfera culturală, intelectuală și academică românească în ultimii o sută de ani.
Prin acest demers, inițiativa urmărește să aducă o contribuție dublă: (a) Pe de o parte, să determine relansarea și revigorarea demersurilor de cercetare academică pentru înțelegerea istoriei și identității societății și statului românesc în lumea contemporană; (b) Pe de altă parte, proiectul își propune să contribuie direct la modul în care discursul public și dezbaterea publică în România abordează problemele majore cu care se confruntă din punct de vedere practic societatea română de azi și statul român contemporan, în noile circumstanțe istorice ale secolului XXI.
Din punct de vedere operațional, proiectul presupune organizarea a trei evenimente publice în perioada mai‑decembrie 2024. Aceste evenimente includ prelegeri, mese rotunde și prezentări de lucrări și dezbateri ale cercetătorilor, profesorilor, intelectualilor și publiciștilor români, axate pe un set de teme și un program de lucru care vor fi anunțate public pentru fiecare eveniment în parte, în cursul lunilor următoare.
Selectarea participanților contribuitori are loc prin două mecanisme: invitație directă și anunț public pentru depunere de lucrări (call for papers) pentru fiecare dintre evenimentele în cauză. Urmează anunțuri publice vizând fiecare dintre aceste evenimente în parte. Inițiatorii demersului speră că acesta va contribui la consolidarea dialogului cultural și academic în România, oferind o platformă pentru diseminarea ideilor și promovarea discuțiilor critice și constructive, dincolo de clivajele doctrinare, ideologice sau politice.
„De la cartela perforată la inteligența artificială: izbânzi și paradigme”
Academia Română a organizat conferința „De la cartela perforată la inteligența artificială: izbânzi și paradigme”, prezentată de Ioan Roxin, profesor la Université Bourgogne Franche‑Comté. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, făcând parte din seria de conferințe cu public „Ora de știință”, inițiată de Academia Română.
Prof. Ioan Roxin propune o călătorie captivantă prin istoria tehnologiei informației și a comunicațiilor din ultimii cincizeci de ani. Conferința trasează evoluția exponențială a informaticii de la primele sisteme de calcul bazate pe cartele perforate la inteligența artificială și internetul obiectelor. Expunerea a oferit o perspectivă inedită asupra momentelor‑cheie precum apariția calculatoarelor personale, dezvoltarea internetului, tranziția către multimedia, lansarea telefoanelor mobile, evoluția limbajelor de programare, explozia rețelelor sociale, ubicuitatea mediilor digitale și progresele rapide din inteligența artificială generativă.
Profesorul Roxin consideră că trecerea de la simpla prelucrare a datelor la sistemele complexe capabile să imite învățarea umană și luarea deciziilor este o adevărată revoluție care remodelează gestionarea informației și a cunoștințelor, cu un impact puternic asupra societății. Astfel se schimbă multe dintre modalitățile de comunicare, iar instituțiile, domeniile economiei, profesiile și relațiile sociale trec printr‑un proces de adaptare. Conferința pune accentul pe modul în care aceste descoperiri recente au transformat felul nostru de a trăi, de a învăța și de a interacționa.
Evenimentul a fost moderat de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române.
Ioan Roxin s‑a remarcat în spațiul academic prin cercetările referitoare la folosirea resurselor multimedia, a tehnologiilor semantice și a inteligenței artificiale pentru învățarea personalizată, editarea digitală și semantizarea conținutului comunicării. Contribuția sa științifică înseamnă implicarea în proiecte, studii în publicații de impact și prezența la evenimente internaționale. Născut în zona Bihorului, a fost fascinat de cibernetică și informatică ca student la Facultatea de matematică‑fizică din Oradea. După finalizarea primului an, s‑a înscris la Facultatea de cibernetică, statistică și informatică economică din București, pe care a absolvit‑o, ca șef de promoție, în anul 1980. A fost analist‑programator la Institutul Central de Informatică și la Centrul de calcul al laboratoarelor Catedrei de cibernetică din cadrul aceleiași facultăți, iar în 1982 a fost titularizat în învățământul universitar, în cadrul catedrei.
În 1991 a câștigat o bursă a Guvernului francez pentru studii aprofundate în ingineria informaticii la Institutul Național de Științe Aplicate din Lyon. Acest moment a reprezentat debutul implicării sale intense în domeniul multimedia și al tehnologiei informației (TIC). Conferențiar și ulterior profesor universitar la Universitatea Franche‑Comté (UFC), Ioan Roxin a fost inițiatorul mai multor specializări în multimedia și TIC. Studiul său Multimédia. Les fondamentaux–Introduction à la représentation numérique (Roxin & Mercier, 2004) rămâne o lucrare de referință în domeniu. În perioada 2014‑2023 a fost directorul laboratorului de cercetare ELLIADD (Édition, Langages, Littératures, Informatique, Arts, Didactique, Discours), un laborator interdisciplinar, cu peste 160 de cercetători. În prezent este profesor universitar de clasă excepțională în tehnologia informației și comunicării la departamentul „Informatique et multimédia” din Montbéliard, Universitatea Franche‑Comté.
A fost profesor invitat la instituții educaționale din Brazilia, Canada, Finlanda, Japonia, Liban, Maroc, Mexic, Tunisia, Vietnam. Pentru rezultatele obținute în cariera universitară i‑a fost decernat ordinul Palmes Académiques, în grad de Cavaler și de Ofițer, prin decretul Președintelui Republicii Franceze.
Biroul de comunicare al Academiei Române
