Biblioteca Academiei Române a organizat simpozionul „Ion C. Brătianu – 200 de ani de la naştere”. Evenimentul a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Calea Victoriei nr. 125. Au luat cuvântul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, dr. Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Naţional Peleş, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei Române. Simpozionul a fost urmat de vernisarea expoziţiei cu acelaşi nume, organizată în sala „Theodor Pallady” de Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară şi de Cabinetul de Stampe, Fotografie, Hărţi, fiind expuse colecţii de documente şi fotografii din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române.
Organizat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu, evenimentul aduce un omagiu unuia dintre cei mai importanţi oameni de stat români, membru de onoare al Academiei Române, şi doreşte să pună în evidenţă puternica vocaţie a patriotismului politic care i‑a marcat destinul. Născut la 2 iunie 1821, la Piteşti, Ion C. Brătianu s‑a format în atmosfera revoluţionară a Parisului de la mijlocul secolului al XIX‑lea, care i‑a furnizat atât entuziasmul, cât şi cunoştinţele diplomatice şi politice necesare unei viitoare construcţii naţionale. Fondator al Partidului Naţional Liberal, în 1875, şi primul său preşedinte, Ion C. Brătianu îşi leagă numele de cele mai importante momente din istoria statului român modern: negocierea şi aducerea pe tronul Principatelor Române unite, în 1866, a Principelui Carol de Hohenzollern‑Sigmaringen, câştigarea independenţei de stat la 1877, înfiinţarea unor instituţii fundamentale pentru modernizarea ţării, iniţierea unor ample proiecte liberale de emancipare economică şi culturală. Prim‑ministru timp de 12 ani, în repetate rânduri ministru al economiei, al apărării naţionale sau al afacerilor externe, Ion C. Brătianu a avut priceperea politică de a identifica şi pune în aplicare acele măsuri care să constituie temelia unei construcţii naţionale şi să deschidă calea către actul
Marii Uniri, la care o contribuţie decisivă urma să aibă fiului său, Ion I.C. Brătianu.
Expoziţia organizată cu prilejul simpozionului „Ion C. Brătianu – 200 de ani de la naştere” reuneşte documente de arhivă, corespondenţă cu oameni politici ai vremii sau cu familia, fotografii, diplome, medalii, antologii de discursuri, volume monografice şi este însoţită de un elegant catalog de peste 120 de pagini. Coordonator editorial şi curator al expoziţiei: Gabriela Dumitrescu, şef Serviciu Manuscrise, Carte Rară.
Proiectul „Limbajul în era om‑maşină”
Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române anunţă participarea sa, începând cu luna octombrie 2020, în proiectul european „Limbajul în era om‑maşină” – LITHME şi face publice câteva dintre concluziile primului raport de prognoză emis de echipa de proiect. Finanţat prin programul de Cooperare europeană în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice, proiectul are ca obiectiv reducerea decalajului dintre specialiştii lingvişti şi cei din tehnologie, astfel încât lingviştii să poată beneficia de o mai bună previziune tehnologică, iar tehnicienii de o mai bună înţelegere a posibilelor consecinţe lingvistice şi sociale ale tehnologiilor emergente. Astfel, s‑a consitutit recent o nouă reţea de cercetare, cu membri din 52 de ţări, inclusiv România, care explorează felul în care progresul tehnologic va putea schimba comunicarea noastră de zi cu zi şi, în final, limbajul însuşi, dat fiind că tehnologia nu se mai rezumă la dispozitivele mobile, ci poate fi integrată simţurilor noastre. Ceea ce înseamnă transferul componentelor hardware din exteriorul corpului la nivelul ochilor şi urechilor, mediind în timp real ceea ce vedem, auzim sau spunem.
Pe baza dezvoltărilor curente şi previzibile ale tehnologiei, se conturează două schimbări iminente ale comunicării umane: comunicarea mediată de tehnologie şi comunicarea cu tehnologia. Cea dintâi presupune faptul că dispozitivele portabile vor participa activ la conversaţiile noastre. Ochelarii şi căştile inteligente vor fi capabile să traducă vorbele altei persoane şi să creeze impresia că aceasta vorbeşte în limba noastră. Cercetătorii explică: „În curând, nu ne vom mai uita la telefonul din mâinile noastre; acea informaţie va apărea în faţa ochilor noştri pornind de la dispozitive oculare foarte mici. Adăugând acestor sisteme noi căşti inteligente, vom vedea şi vom auzi informaţii suplimentare despre lumea din jurul nostru: lucruri elementare, precum indicaţii de direcţie, dar şi conţinut mai avansat, precum traducerea automată a vorbirii oamenilor din jurul nostru, care folosesc alte limbi. Cuvintele noastre vor fi amplificate, clarificate, traduse şi transcrise pe măsură ce vorbim; iar alţi oameni vor vedea şi vor auzi cu ajutorul tehnologiei pentru ochi şi urechi” (Dave Sayers, Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, preşedintele reţelei LITHME şi coordonator al proiectului). Cea de‑a doua direcţie se referă la dialogul uman cu chatbot‑uri pe ecrane şi cu personaje „realiste” din realitatea virtuală de generaţie următoare: „Acestea vor fi mult mai inteligente decât chatbot‑urile de astăzi, pregătite pentru conversaţii mai complexe – vor putea ajuta la analiza problemelor, la discutarea planurilor, la consolare în cazul dezamăgirilor şi la sărbătorirea reuşitelor”.
În acest context, proiectul „Limbajul în era om‑maşină” – LITHME încearcă să răspundă câtorva întrebări legate de implicaţiile majore asupra limbajului pe care le poate avea utilizarea tehnologiei la acest nivel: Cum vor afecta toate aceste schimbări în comunicare modul în care oamenii se identifică cu anumite limbi şi participă la conversaţii? Cum vor influenţa modul în care învăţăm limbi străine, traducem texte sau felul în care sunt scrise şi interpretate legile? Dependenţa mare de tehnologiile limbajului în timp real ar putea să schimbe structura limbajului? Pe termen mai lung, evoluţiile interfeţelor creier‑maşină ar putea completa sau înlocui limbajul?
Un recent raport de prognoză al specialiştilor din proiectul „Limbajul în era om‑maşină” – LITHME, publicat pe 19 mai 2021, semnalează, în plus, o serie de aspecte critice de natură etică şi de securitatea persoanei, cum ar fi inegalitatea accesului la tehnologii, confidenţialitatea şi securitatea, posibilitatea apariţiei unor noi forme de înşelăciune şi criminalitate: „Ne vom confrunta cu problemele obişnuite cu privire la cine îşi poate permite cele mai recente actualizări. Aceste dispozitive pot funcţiona, de asemenea, mai puţin bine în unele limbi sau deloc în altele… Nu toată lumea va beneficia în mod egal de aceste avansuri şi unii dintre noi vor fi lăsaţi mult în urmă. Progresul este de obicei cel mai rapid în limbile mai mari ale lumii, cum ar fi engleza sau chineza”, avertizează Dave Sayers, coordonatorul proiectului.
Date despre proiectul „Limbajul în era om‑maşină” – LITHME (https:// lithme. eu/). Proiectul de networking „Limbajul în era om‑maşină” – LITHME a început în octombrie 2020 şi are în prezent membri din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, inclusiv ţara noastră, plus alte 25 de ţări de pe fiecare continent. Proiectul se derulează pe durata a patru ani şi este finanţat de programul de Cooperare europeană în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice – European Cooperation in Science and Technology, COST Action.
În cadrul proiectului funcţionează opt grupuri de lucru care reprezintă diferite arii ale cercetării lingvistice: „Lingvistică computaţională”, „Limbă şi drept”, „Drepturi lingvistice”, „Diversitate lingvistică, vitalitate şi pericol de dispariţie”, „Învăţarea şi predarea limbii”, „Ideologii, credinţe, atitudini”, „Munca lingvistică, profesioniştii în limbă” şi „Variaţie lingvistică”.
Echipa românească. Echipa de cercetători români de la Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială al Academiei Române participă în acest proiect aducând o vastă experienţă în crearea de resurse lingvistice pentru limba română (corpusuri adnotate la diverse niveluri lingvistice, lexicoane, reţele lexico‑semantice) şi de instrumente de prelucrare a limbii române, reunite deja într‑o platformă de prelucrare a textelor în limba română, TEPROLIN (disponibilă gratuit pe site‑ul Institutului, la adresa https://github.com/ racai‑ai/TEPROLIN) şi pe un portal al tehnologiilor pentru limba română, RELATE (de asemenea accesibil gratuit, la https:// relate.racai.ro/).
Activităţile cercetătorilor români se înscriu, prin toate proiectele naţionale şi internaţionale derulate în cadrul Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române, în eforturile la nivel european de eliminare, până în anul 2030, a decalajului tehnologic între limbile vorbite pe continent. În acest sens academician Dan Tufiş, directorul Institutului, declară: „Uniunea Europeană şi Comisia Europeană, prin toate canalele lor de finanţare, sprijină cu fermitate cercetarea şi dezvoltarea către realizarea egalităţii lingvistice digitale, ceea ce înseamnă că pentru toate limbile din Europa tehnologia trebuie să poată fi aplicată în aceeaşi măsură şi să fie la fel de performantă. Proiectele recente European Language Grid, European Language Equality, European Language Resource Coordination şi multe altele se străduiesc să asigure, până în 2030, egalitatea limbilor în mediul digital şi realizarea pieţei unice digitale în Europa. Raportul de prognoză publicat de consorţiul LITHME este o proiecţie tehnologică fascinantă în viitorul comunicării lingvistice şi nu numai”.
Simpozion naţional „1821‑2021. Bicentenarul Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu”
Institutul de Cercetări Socio‑Umane „C.S. Nicolăescu‑Plopşor” din Craiova al Academiei Române a organizat, online, simpozionul naţional 1821‑2021. Bicentenarul revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu. La simpozion au participat cercetători din sistemul de cercetare al Academiei Române, reprezentând Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” Bucureşti, Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj‑Napoca, Institutul de Cercetări Socio‑Umane „C.S. Nicolăescu‑Plopşor” Craiova, cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Craiova, de la Universităţile „Valahia” din Târgovişte şi „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specialişti din cadrul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” din Râmnicu Vâlcea şi Institutul de Istorie – MECC, Chişinău, istorici din Constanţa, Drobeta Turnu‑Severin, Târgu‑Jiu. Manifestarea ştiinţifică a fost deschisă de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care în expunerea sa a făcut apel la două lucrări de referinţă, aparţinând istoricilor Constantin Aricescu şi Andrei Oţetea. În cuvântul adresat participanţilor, preşedintele Academiei Române a subliniat rolul special pe care revoluţionarul oltean îl ocupă în istoria românilor: „Tudor Vladimirescu e un prilej de rememorare mereu şi mereu. […] Să încercăm să‑i învăţăm pe cei care uită avantajele memoriei colective că, printre eroii noştri, Tudor Vladimirescu ocupă un loc privilegiat”.
Simpozionul a cuprins trei secţiuni, acordându‑se o atenţie specială relaţiei dintre local, naţional şi internaţional: Secţiunea I: „Cadrul internaţional şi mişcările de eliberare naţională”; Secţiunea a
II‑a: „Acţiune şi discurs revoluţionar”; Secţiunea a III‑a: „Memoria evenimentului istoric şi a personalităţii lui Tudor Vladimirescu”. În cadrul primelor două secţiuni au fost prezentate 18 lucrări înscrise în program. În cadrul Secţiunii I au fost abordate teme precum Greci, aromâni şi români în revoluţie la 1821 a cercet. şt. I, dr. Ela Cosma, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Situaţia din Balcani în timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu: mişcarea de eliberare a sârbilor şi grecilor – cercet. şt. III, dr. Şerban Pătraşcu, Un episod al afilierii lui Tudor Vladimirescu la Eterie? Tentativa de reinstalare a lui Karageorge în fruntea mişcării sârbeşti (1817) – conf. univ. dr. Cristian Ploscaru. Secţiunea a II‑a a reunit teme privitoare la Tabăra pandurilor de la Ţânţăreni – prof. univ. Vladimir Osiac, Aspecte sociale în zona plaiului Cloşani – prof. univ. Dinică Ciobotea, Boierii Otetelişeanu în timpul Revoluţiei de la 1821. Raporturile cu Tudor Vladimirescu – cercet. şt. III dr. Narcisa Maria Mitu, Luptele de la Drăgăşani şi împrejurimi din iunie 1821 – cercet. şt. III dr. Diana‑Mihaela Păunoiu, cercet. şt. III dr. Georgeta Ghionea, precum şi teme care au vizat activitatea şi personalitatea lui Tudor Vladimirescu, prezentate de Radu Ştefan Vergatti, Tudor Vladimirescu şi pieirea lui în Târgovişte, şi conf. univ. dr. Tudor Răţoi, Tudor Vladimirescu şi Cerneţii. Secţiunea a III‑a a fost deschisă de acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, care a adresat un cuvânt de salut. Comunicările prezentate au tratat din perspective multiple problema conservării în memoria culturală locală a Revoluţiei de la 1821 şi a conducătorului său: etnografică, folclorică, istorică, filologică. Între comunicări s‑au numărat Cântece pandureşti – un portret liric popular al eroului Tudor Vladimirescu, autoare conf. univ. dr. Ioana‑Ruxandra Fruntelată, Memoria culturală a revoluţiei de la 1821. Studiu de caz: monumente dedicate lui Tudor Vladimirescu la Drăgăşani, autoare cercet. şt. III, dr. Georgeta Ghionea, cercet. şt. III, dr. Loredana‑Maria Ilin‑Grozoiu, şi Casa Tudor Vladimirescu – monument de arhitectură populară, prezentată de cercet. şt. III, dr. Anca Ceauşescu.
Un loc special în cadrul simpozionului l‑a ocupat studiul aparţinând prof. univ. Sevastian Cercel şi prof. univ. Cezar Avram, intitulat Conceptele şi argumentele juridice în documentele programatice şi acţiunile revoluţionare din anul 1821. Autorii cercetării au demonstrat faptul că scrierile lui Tudor Vladimirescu, atât documente programatice ale Revoluţiei de la 1821, cât şi corespondenţa ce surprinde acţiunile revoluţionare din acel an conţin o veritabilă dimensiune juridică şi dovedesc o bună cunoaştere şi mânuire a unor concepte şi argumente juridice. Iar sintagma Adunarea norodului poate fi considerată prima formă de exprimare a voinţei poporului, concept ce mult mai târziu avea să dobândească statut juridic sub forma suveranităţii şi a reprezentativităţii.
Programul simpozionului şi rezumatele conferinţelor sunt disponibile la adresa: https://icsu.ro/ 2021/05/ simpozion- 1821-2021-bicentenarul-revolutiei-conduse-de-tudor-vladimirescu/. Textele comunicărilor vor fi incluse într-un volum tipărit
Simpozionul 1821‑2021. Bicentenarul revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu face parte dintr‑un program mai amplu de manifestări ştiinţifice dedicat de institutul craiovean celebrării Revoluţiei de la 1821, continuând tematic workshop‑urile „Tabăra revoluţionară de la Ţânţăreni” şi „Adunarea norodului în primăvara lui 1821”. Institutul de Cercetări Socio‑Umane „C.S. Nicolăescu Plopşor” din Craiova rămâne, astfel, consecvent preocupărilor fundamentale ale Academiei Române, de cercetare a trecutului istoric, prin analiza imensului fond arhivistic şi a colecţiilor naţionale de documente. La trecerea a două secole de la evenimentul revoluţiei de la 1821 există date şi fapte certe, care au marcat începutul procesului de renaştere naţională, însă, deopotrivă, există aspecte istorice insuficient investigate, aflate în atenţia specialiştilor.
Agricultura românească în contextul globalizării
Academia Română, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti”, a organizat dezbaterea cu tema „Agricultura românească în contextul globalizării”, care a avut loc în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125. Sesiunea a fost moderată de acad. Cristian Hera, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române, şi de prof. dr. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti”. Printre invitaţi s‑au regăsit Adrian Oros, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor şi pădurii, Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, Sorin Câmpeanu, ministrul educaţiei, şefii comisiilor de specialitate din cele două camere ale Parlamentului. La dezbateri au luat parte membri ai Academiei Române, rectorii universităţilor de profil din Bucureşti, Iaşi, Cluj‑Napoca, Braşov şi Craiova, specialişti şi reprezentanţi ai unităţilor de cercetare şi peste 30 de fermieri din întreaga ţară.
Dezbaterile şi‑au propus o analiză a situaţiei actuale din fiecare ramură a agriculturii. Referatele prezentate de specialişti vizează cultura mare, zootehnia, horticultura, digitizarea agriculturii, cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea rurală. Manifestarea a pus accent pe programele de cercetare ştiinţifică din agricultură, ca etalon al dezvoltării durabile, pe concretizarea principiilor de securitate alimentară, pe iniţiativele fermierilor, pe dezvoltarea rurală şi agricultura inteligentă, pe programele de finanţare destinate sectorului agricol. Pornind de la aceste considerente au avut loc discuţii cu fermierii, cei mai buni cunoscători ai realităţilor agricole, urmărind evidenţierea problemelor actuale şi identificarea celor mai eficiente măsuri pentru sprijinirea şi dezvoltarea agriculturii româneşti. În acest sens, au fost invitaţi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale din agricultură precum Federaţia Naţională Pro Agro, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România.
Rezultatul discuţiilor dintre fermieri, specialişti şi factorii decidenţi, reuniţi sub cupola Academiei Române, face obiectul unui Raport final, ce va fi înaintat către Guvern, Parlament şi alte instituţii ale statului, în care vor fi sintetizate probleme, soluţii şi oportunităţi de modernizare şi eficientizare.
Biroul de comunicare al Academiei Române
