Statutul disciplinei istorie în învăţământul preuniversitar
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie şi secretar general al Comitetului Naţional al Istoricilor Români, a efectuat o vizită de lucru la Ministerul Educaţiei, unde a avut o întrevedere cu domnul Bogdan Cristescu, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar. Întrevederea a vizat reiterarea solicitărilor Comitetului Naţional al Istoricilor Români privitoare la statutul disciplinei istorie în învăţământul gimnazial şi liceal, cu deosebire la numărul de ore de studiu pe săptămână. Profesorul Ioan Bolovan a fost însoţit de prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prorector al Universităţii din Bucureşti şi preşedinte de onoare al Societăţii de Ştiinţe Istorice.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au dat asigurări că vor face tot posibilul pentru a identifica soluţii la problemele înaintate de Comitetul Naţional al Istoricilor Români, organism ce funcţionează în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române. Cu acest prilej, a fost înaintată ministrului Educaţiei, prof. univ. dr. Sorin Câmpeanu, scrisoarea adresată de academician Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, pe care o redăm integral.
„Domnului Prof. univ. dr. Sorin Câmpeanu,
Ministrul Educaţiei
Stimate Domnule Ministru,
Ca urmare a discuţiilor ce au avut loc şi a documentului adoptat recent de aproape toţi cei 640 de participanţi la Alba Iulia, la cea de‑a treia ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români, ne vedem puşi în faţa situaţiei de a Vă înainta, cu respectul cuvenit, prezentul document. Acesta derivă din responsabilitatea ce ne revine nouă, slujitorilor muzei Clio din România, de a atrage atenţia asupra nevoii urgente de a aloca, de la nivelul ministerului pe care îl conduceţi, un nou statut pentru disciplina Istorie, pentru a preveni alterarea identităţii naţionale, supusă în prezent ameninţărilor din partea grupărilor neomarxiste şi globaliste. Lucrarea recentă a celebrului istoric, politolog şi economist Francis Fukuyama despre identitate evidenţiază aceeaşi îngrijorare exprimată de specialiştii americani. Cunoaşterea în mod corect, critic, de către tineri mai ales, a istoriei naţionale, cu toate împlinirile şi neajunsurile prezente la toate naţiunile, trebuie să‑i preocupe nu numai pe cei care activează în breasla noastră, ci şi pe decidenţii politici ai României.
În ultimii ani, disciplina Istorie s‑a redus drastic comparativ cu anii 1990, iar noile iniţiative legislative care propun includerea Istoriei alături de alte discipline umaniste cu vădite finalităţi identitare într‑o singură probă la examenul de bacalaureat ar arunca în derizoriu şi ar da o ultimă lovitură, mortală, statutului Istoriei în învăţământul preuniversitar. S‑ar ajunge astfel, fără îndoială, la pierderea conştiinţei identitare a generaţiilor viitoare. Absenţa în ultimii ani a unui inspector de specialitate la nivelul ministerului arată foarte clar lipsa de preocupare (a celor care au condus destinul învăţământului românesc) pentru preţuirea trecutului şi plasarea disciplinei Istorie la locul ce i s‑ar cuveni.
Noi, reprezentanţii Comitetului Naţional al Istoricilor Români, solicităm prin prezenta identificarea de toţi cei care sunt implicaţi în redactarea noii legi a învăţământului şi a noilor planuri‑cadru pentru învăţământul preuniversitar, a unor modalităţi adecvate de revenire a disciplinei Istorie la un statut comparabil cu ceea ce se petrece în alte state din Uniunea Europeană (în Ungaria, bunăoară, disciplina Istorie este prevăzută în învăţământul liceal cu 3 ore, deopotrivă la nivelul profilurilor uman şi real). De aceea, insistăm ca în învăţământul gimnazial numărul de ore de Istorie din trunchiul comun, obligatoriu, să fie de cel puţin 2 pe săptămână, iar în învăţământul liceal tot de 3 ore, indiferent de profil. De asemenea, considerăm că introducerea în noua lege a obligativităţii ca probă de bacalaureat pentru disciplina Istorie ar corespunde presiunii care există din partea societăţii civile din România şi ar salva generaţiile viitoare de alterarea radicală a identităţii lor naţionale.
Vă rog să primiţi, Domnule Ministru, asigurarea întregii mele consideraţii.
Acad. Ioan‑Aurel Pop
Preşedintele Comitetului Naţional al Istoricilor Români”
22 septembrie 2022
Biroul de Comunicare al Academiei Române
