Salvati cultura romana vie!
Cronica Romana, 5 septembrie 2006, publica o pagina intitulata Revolutia scriitorilor, unde gazduieste Apelul pentru salvarea culturii romane vii in versiune integrala, reproducand peste 350 de semnaturi. „La cancelariile celor mai importante institutii ale statului va ajunge astazi Apelul pentru salvarea culturii romane vii, scrie Gabriela Simon, semnatara paginii. Ca reactie la cele petrecute dupa sesiunea Fondului Cultural National, scriitorii s-au hotarat sa-si dea mana pentru o cauza comuna. Au hotarat sa se uneasca cum nu au mai facut-o de la revolutie incoace. Apelul pentru salvarea culturii romane vii a fost semnat de circa 350 de scriitori din tara si de peste hotare. Este poate primul semn serios pentru autoritati ca lucrurile nu mai pot continua in acelasi mod ca si pana acum.”
Ziarul Viata noastra din Israel (1 septembrie) publica Apelul pentru Salvarea Culturii romane vii, semnat de 244 de personalitati.
Ziarul Ziua din data de 5 sept. reproduce integral Apelul pentru salvarea culturii romane vii, lansat in circuitul mass media de revista Contemporanul si Fundatia Culturala Ideea Europeana. Apelul publicat de colegii de la Ziua poarta semnatura romancierului Nicolae Breban, director al revistei Contemporanul, membru corespondent al Academiei Romane.
Bucuresti, 5 sep. /Rompres/: „Un grup de 364 de intelectuali din Romania, Israel, SUA, Franta, Germania, Australia, R. Moldova, Irlanda au adresat, marti, presedintelui Romaniei, Traian Basescu, primului-ministru, Calin Popescu Tariceanu, ministrului Finantelor Publice, Sebastian Vladescu si ministrului Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, un «Apel pentru salvarea culturii romane vii». Acuzand MCC ca, «prin nefinantarea publicatiilor culturale duce o politica anticulturala, in esenta antinationala; o politica de indiferenta crasa fata de valorile culturii romane; e literalmente un genocid ce se intampla, genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii», semnatarii apelului cer adoptarea, de indata, a unei serii de „masuri stringente”.
Acestea se refera la alocarea unui buget de 3 % din PIB culturii, suma de 0,16 la suta alocata la ora actuala fiind calificata drept jenanta; revederea, in regim de urgenta, a Legii sponsorizarii, care la ora actuala e departe de a incuraja sprijinirea culturii romane vii; scutirea de impozite a membrilor Uniunilor de Creatie (un model, in aceasta ordine de idei, este Irlanda); rejudecarea in regim de urgenta a dosarelor de catre o Comisie a Fondului Cultural National (FCN). O alta masura o constituie desprinderea FCN de MCC; inlocuirea conducerii FCN cu o echipa de profesionisti; coordonarea activitatii intre MCC, ICR, Uniunea Scriitorilor si FCN, in scopul sprijinirii, promovarii (in tara si strainatate) a culturii romane. Potrivit apelului se impune crearea in cadrul MCC a unui Departament distinct «Cultura Scrisa» (alcatuit din cateva Birouri: Cultura Scrisa, Promovarea Culturii Scrise, Lectura/Achizitii publice) si alocarea acestui Departament a unui buget egal cu cel al Departamentului Patrimoniu Cultural National. Semnatarii apelului cer, totodata, revenirea la «sistemul» de altadata de subventionare a culturii scrise in cadrul MCC; excluderea din competitie a publicatiilor/editurilor obscure; crearea unor comisii ai caror membri, fiind bine informati in privinta peisajului editorial national, sa faca publice proiectele castigatoare cel tarziu pe 15 martie.”
Romania libera. 5 septembrie. „Un grup de 364 de intelectuali din Romania, Israel, SUA, Franta, Germania, Australia, Republica Moldova, Irlanda au adresat, marti, presedintelui Romaniei, Traian Basescu, primului-ministru, Calin Popescu Tariceanu, ministrului Finantelor Publice, Sebastian Vladescu si ministrului Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, un Apel pentru salvarea culturii romane vii.
Intelectualii acuza Ministerul Culturii si Cultelor ca, «prin nefinantarea publicatiilor culturale duce o politica anticulturala, in esenta antinationala; o politica de indiferenta crasa fata de valorile culturii romane; e literalmente un genocid ce se intampla, genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii».
Aflati ce masuri urgente cer intelectualii, lista semnatarilor apelului si toate celelalte amanunte ale gestului lor disperat, in «Romania libera» de maine.” Un articol semnat de Cristina Darmina Iamandi
Romania libera, 6 sept.: 353 de scriitori solidari cu Nicolae Breban. „Scriitorul academician Nicolae Breban a avut initiativa sa lanseze un «Apel pentru salvarea culturii romane vii», memoriu semnat de alti 353 de scriitori, pana acum (intre care nume importante ale literaturii contemporane) si trimis presedintelui Traian Basescu, premierului Calin Popescu Tariceanu, ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, si lui Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor Publice. In viziunea semnatarilor, cultura romana de azi, in special cea scrisa, traieste o adevarata tragedie, Romania fiind considerata singura tara din lume care nu-si sprijina artistii: «E literalmente un genocid ce se intampla, genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii». Intreg apelul e scris in tuse tari, catastrofice, si e prezentat ca o chemare a intregii bresle artistice la insurectia unei …«Revolutii culturale» (parca suna cunoscuta aceasta sintagma, nu-i asa?). Panorama alarmanta a «politicii anticulturale, in esenta antinationale» din anii de tranzitie se incheie cu cateva propuneri concrete, facute actualei guvernari: alocarea unui buget de 3% din PIB culturii (procentul de 0,16% fiind jenant); revederea, in regim de urgenta, a Legii sponsorizarii, considerata ineficienta; scutirea de impozite a membrilor uniunilor de creatie (dupa modelul din Irlanda); salvarea anului editorial si revuistic, prin revizuirea urgenta a criteriilor actuale dupa care lucreaza Fondul Cultural National; desprinderea FNC de MCC si inlocuirea actualei conduceri a FNC «cu o echipa de profesionisti» […]” Semneaza articolul Ion Zubascu.
Evenimentul zilei, 6 sept.: „Fundatia Culturala Europeana [denumirea corecta: Fundatia Culturala Ideea Europeana – n.Conte] a adresat forurilor importante din stat «un apel catre salvarea culturii romane vii». Apelul arata ca, in Romania, exista «un buget jenant», de 0,16 % din PIB, alocat culturii. «Odata cu aparitia Fondului Cultural National (FCN) s-a creat, de la bun inceput, o confuzie, de care s-a profitat», se arata in apelul care reclama desprinderea FCN de Ministerul Culturii (MCC). «Dispar vechi si prestigioase edituri, se dizolva institutii prin care s-a creat Romania moderna, au disparut editiile critice», precizeaza comunicatul. «Romania e singura tara din estul Europei, daca nu chiar din lume, in care privatizarea a inceput cu domeniul culturii.» Apelul reclama revenirea la sistemul de subventionare a culturii scrise in cadrul MCC. Documentul este semnat de 363 de personalitati din Romania, Israel, SUA, Franta, Germania, Australia, R. Moldova si Irlanda.”
Cotidianul aparut in ziua de 7 septembrie publica un comentariu tendentios, pripit, rauvoitor, care de altminteri contine nu putine inexactitati, omisiuni, adevaruri spuse pe jumatate, adica, da, calomnii, stimati colegi, nimic mai mult decat calomnii! Bunaoara, Apelul pentru salvarea culturii romane vii a fost lansat de revista Contemporanul („nemultumit ca a ramas fara subventii” – citat din S. Mihai, autorul articolasului incruntat, incruntat din Cotidianul) si nu de APLER, cum scrie dl S. Mihai, gazetarul cu „autoritate de lapte”; nu se precizeaza ca Apelul e semnat de circa 400 de personalitati ale culturii romane, ci se sustine ca acesta, apelul adica, e semnat de colaboratorii revistei Contemporanul, „scandalizati ca nu au primit subventii anul acesta”. Daca eram doar scandalizati si asteptam exclusiv subventii de la stat, Contemporanul n-ar fi aparut din 1996, tinere domn! (Pentru informatii detaliate – necesare unui ziarist pentru o documentare temeinica, profesionista, in vederea scrierii unui articol; asa se invata la Facultatea de Jurnalism, nu? -, vezi Contemporanul, nr.12/2005, nr. 5/2006, Ziua din 12 ianuarie, 2006, precum si Cronica romana din 25 aug., 2006.) APLER – una dintre cele mai importante Asociatii de Editori din Romania si singura care e constituita si din editori de reviste de cultura – e taxata drept „una dintre cele mai mici asociatii de editori”. Etc. Etc. Calomnii. Inexactitati. Omisiuni. Si iar calomnii. Venite – nota bene – din partea ziarului Cotidianul, partener media al Fondului Cultural National (!!). Da. Interesant e ca dl Cristian Teodorescu, seful departamentului cultura al ziarului amintit, inainte de a publica Apelul expediat de Contemporanul care (continea deja – in ziua expedierii – peste 400 de semnaturi!), ne-a sugerat sa dam neaparat un telefon la FCN, ne-a dat si persoana de contact (dna C.Vlad), mobilul dansei, sustinand ca bani pentru revista Contemporanul – uimitor!, ca sa vezi cum se schimba lucrurile peste noapte – la FCN exista!; in definitiv, „nu sunteti interesati de scandalul mediatic, ci de aparitia revistei, nu?” (citat din dl. Cr. Teodorescu) Interesanta sugestie! Chiar foarte interesanta. Evident ca nu am dat nici un telefon la FCN „persoanei de contact”, dna Cristiana Vlad, care ne-a sunat ea (personal, hm, asa se spune?) acum circa doua saptamani, rugandu-ne insistent dupa expedierea de catre noi a Comunicatului de Presa privind sfidarea revistei Contemporanul de catre FCN (vezi pag. 35, Conte), culmea!, sa ajutam Fondul Cultural National ca sa faca rost de bani pentru reviste, pentru ca fondurile sunt insuficiente!! Si ne mai ruga sa nu distrugem FCN.
Suntem constructori prin definitie: de carti, de institutii culturale. Or, in actuala sa formula FCN e o caricatura a proiectului lansat acum circa un an de dna M. Musca (si este evident ca se impun schimbari majore in structura, conducerea acestui Fond). Ba mai mult: e o plasa intinsa constructorilor de reviste si edituri (vezi in Cronica Romana, 25 august 2006, un grupaj de texte in care si Ministrul Culturii, dl Adrian Iorgulescu, si subsemnata, Aura Christi, si dl profesor Nicolae Manolescu, Presedintele Uniunii Scriitorilor, acuza FCN de neglijenta, taxandu-l drept principalul vinovat).
Romania Libera (7 sept.) revine asupra subiectului. „360 de scriitori trag un semnal de alarma. Cultura scrisa nu e sprijinita.” Despre Apel Romania Libera sustine ca e „scris in termeni vehementi si ultimativi, cu tuse apocaliptice” si „se vrea un semnal de alarma si – in acelasi timp – o mobilizare generala, din punctul de vedere al semnatarilor pentru o veritabila «revolutie culturala» (cum suna invitatia la «adeziune» de pe internet) in Romania postcomunista.” Romania Libera revine asupra subiectului, „prezentand acuzatiile deosebit de grave pe care le aduc prozatorul Nicolae Breban si semnatarii apelului la adresa Ministerului Culturii” care duce „o politica anticulturala, in esenta antinationala”.
In continuare sunt reproduse fragmente intinse din apel.
Apelul pentru salvarea culturii romane vii a aparut pe prima pagina a revistei Agero, unde s-a aflat timp de o saptamana (http://www.agero-stuttgart.de), publicatia Asociatiei Germano-Romane din Stuttgart, Deutsch-Rumänischer Verein e.V. (AGERO Stuttgart® – Deutsch-Rumänischer Verein Stuttgart – Königstr.21, 70173, in data de 7 septembrie 2006. Asteptam si alte ecouri din diaspora romaneasca. tu
Un alt partener media al Fondului Cultural National, revista Observator Cultural (nr.80/7-13 septembrie), spre deosebire de Cotidianul, da dovada – ca de obicei! – de profesionalism si seriozitate, reproducand pasaje largi din Apelul nostru: „Nicolae Breban si Aura Christi au initiat un Apel pentru salvarea culturii romane vii, semnat de peste 300 de personalitati […]”. Le multumim – si pe aceasta cale! – echipei acestei prestigioase reviste pentru spiritul de colegialitate, pentru solidaritate. In acelasi numar al Observatorului cultural, alaturi de alte texte extrem de interesante din aceasta excelenta publicatie, citim un interviu cu Liviu Antonesei, consemnat de Ovidiu Simonca. Aflam un lucru alarmant: revista Timpul „este in pericol sa nu mai apara”. Motivul? Evident, lipsa banilor! „La ultima sedinta de finantare pentru publicatii culturale a AFCN, suntem informati in preambulul interviului incomod si dens, revista Timpul din Iasi n-a primit nici un ban pentru urmatoarele aparitii. Revista ar putea sa-si intrerupa aparitiile incepand din octombrie.” (AFCN. Iarasi, AFCN – institutia-caricatura, institutia prin care am fost pacaliti. Ne intrebam daca acest Fond – scuze pentru abuzul de a-l numi institutie!! – face exclusiv tampenii!) Alarmanta veste. De fapt, aproape fiecare publicatie de cultura din Romania este elaborata – cu exceptiile rasstiute -, ca si cand ar fi ultima! Referindu-se la AFCN, scriitorul Liviu Antonesei sustine ca „Din pacate, nu pot nici macar sa injur juriul – care, oricum, are o componenta de tot hazul, pentru o instanta care trebuie sa judece cultura vie! […]” (s.n.) Iar ca sa dam un fragment de imagine a modului in care sunt elaborate revistele de cultura din Romania, va informam ca, de pilda, redactia revistei Cronica de la Iasi a fost sechestrata, Contemporanul, mai exact editorul acestei publicatii de numai 125 de ani, Fundatia Culturala Ideea Europeana, daca nu-si va plati datoriile la tipografie pana in data de 31 sept. a.c., urmeaza sa fie dat in judecata, Liviu Antonesei, daca nu va scoate Timpul pe banii lui, cum a mai facut-o… Da. „Am scos o bucata din anul 1999 pe banii mei, un an am avut finantare de la SOROS, care nu mai exista, un an am fost subventionati de Consiliul Judetean, un alt an de un cotidian local, vreo trei de Consiliu Local. In ultimii patru ani, am primit de trei ori aprobare de finantare de la stat, dar in primii doi nu am primit si banii, iar anul trecut i-am primit in decembrie. Slava Domnului ca am putut plati datoriile la tipografie si vom putea iesi pana in septembrie! In rest, daca ma duc in zona privata, imi dau seama pe loc ca traim intr-un pol al saraciei si subdezvoltarii. Nu am gasit decat sponsorizari in natura! Cand ne-a evacuat fostul primar Simirad din sediu pentru o datorie de cateva milioane, cand alte firme aveau miliarde, un prieten ne-a tinut un an in hotelul pe care-l conducea. Alt an am stat la Casa Cartii, impreuna cu care am organizat evenimente culturale. De cativa ani ne bucuram de bunavointa dlui Paul Miron si «locuim» in sediul fundatiei domniei sale. Si, ca sa continui, e totusi semnificativ pentru conditiile in care functioneaza una dintre cele mai bune reviste din tara – nu e opinia mea, am citit-o de prea multe ori in presa ca sa nu aiba si un sambure de adevar! -, caldura si lumina ne sunt furnizate gratuit de firma care administreaza cladirea, Internetul e instalat gratis de televiziunea la care realizez eu o emisiune, Editura Polirom ne expediaza protocolul international, iar de Pasti si de Craciun, un generos om de afaceri local binecuvanteaza membrii redactiei cu excelentele sale produse de carne!”
Mai e nevoie sa repetam ceea ce am afirmat public intr-un interviu? Rusine statului roman. Rusine Ministerului Culturii. Rusine guvernelor care aloca culturii 0,16%. Rusine. Rusine. Si vom repeta pana vom inchide ochii: rusine literaturii romane care a lasat-o pe o mare Doamna, o mare scriitoare – la Hortensia Papadat-Bengescu ne referim! – sa se stinga intr-o saracie strigatoare, vorba dlui Liiceanu, la cer.
De spirit de „colegialitate” dau dovada tinerii care elaboreaza revista Suplimentul de cultura, editat de Editura Polirom in colaborare cu Ziarul de Iasi, Editura nationala careia revista Contemporanul – asta fie spus intre altele!, ne place sa facem dosare cu scriitori-institutii, cu institutii! – i-a facut un dosar relativ recent (vezi Contemporanul, nr. 9/2006). Astfel, in varianta on line a revistei iesene, care e un interesant magazin cultural (si nu o revista de cultura, care e cu totul altceva, totusi!), din data de 6 sept., puteti accesa direct articolul calomnios, plin de omisiuni, adevaruri spuse cu jumatate de gura, deci, iarasi, calomnii, din Cotidianul. Interesant. Devine din ce in ce mai interesant. De altfel, in chip de neinteles, unii tineri vitupereaza impotriva subventiilor acordate revistelor de cultura, cartilor etc. O pozitie de inteles, daca ne gandim ceva mai bine, venita din diletantism, graba, superficialitate, spirit revansard (prea domina in cultura romana „batranii astia”, clasicii romani in viata adica, prea sunt „infipti” in posturi! – gen de replici cunoscut, da-da, arhicunoscut), lipsa de solidaritate (o, e prea mult sa le ceri asa ceva unora dintre ei) si… in anumite cazuri – de ce sa nu spunem? – frecventare lacunara a bibliotecilor. Se si vede, in nu putine cazuri, in textele pustilor, ale anumitor pusti literari cu o autoritate de… ieri, dupa-amiaza!
Suplimentul de cultura, 5 sept. (varianta on line) publica un comentariu de George Onofrei, intitulat foarte (!) sugestiv Multura (ce o fi insemnand cuvantul, nici G. Onofrei nu stie probabil!), pe care nu-l reproducem, mentinandu-ne punctul de vedere exprimat adineauri. O intrebare insa se impune in urma lecturii acestui articolas, in care se reproduc cateva fragmente din Apelul nostru: daca dl Onofrei, redactorul sef al acestui magazin de cultura, e de parerea ca revista Contemporanul nu e un proiect viabil, din ce motive publica in paginile acesteia? Halal abilitate! Succes, dle Onofrei!
Ziarul Azi (in varianta on line) din data de 9-10 sept. publica un text interesant, continand cateva omisiuni si inexactitati, semnat de Mariana Cris si intitulat Romancierul Nicolae Breban protesteaza: „Directorul revistei Contemporanul. Ideea Europeana ne-a trimis ieri un protest adresat presedintelui Romaniei, Traian Basescu, premierului Calin Popescu Tariceanu, ministrilor Adrian Iorgulescu si Sebastian Vladescu. Motivul? Acordarea preferentiala a subventiilor pentru revistele literare de Administratia Fondului Cultural National. Intr-un «Apel pentru salvarea culturii romane vii», semnat de peste 300 de scriitori, structurat in sapte puncte, Nicolae Breban aduce la cunostinta guvernantilor ca: «Odata cu aparitia Fondului Cultural National s-a creat, de la bun inceput, o confuzie, de care s-a profitat. (…) Consecinta? Dispar vechi si prestigioase edituri, se dizolva institutii prin care s-a creat Romania moderna, au disparut editiile critice etc. Romania e singura tara din Estul Europei, daca nu chiar din lume, in care privatizarea a inceput cu domeniul culturii. Cum se manifesta, la modul concret, dispretul guvernantilor fata de cultura romana vie? E vorba, in primul rand, de bugetul alocat culturii: un buget jenant, de 0,16 % din PIB». Autorul Animalelor bolnave face un rechizitoriu la adresa acestui Fond care a afisat formularele «deocheate si cu subdiviziuni greoaie si contradictorii». Rezultatul? Revistele Contemporanul, Luceafarul, Ramuri nu au primit subventii de la AFCN. In opinia romancierului, AFCN ar trebui sa se desprinda de MCC. Cum? «Crearea in cadrul MCC a unui Departament distinct Cultura Scrisa alcatuit din cateva Birouri: Cultura Scrisa, Promovarea Culturii Scrise, Lectura/Achizitii publice».” Accentele in Apelul nostru sunt puse, totusi, altminteri! Recititi Apelul, doamna Cris!
Adevarul literar (9 sep.) publica ample fragmente din Apelul pentru salvarea culturii romane vii. Comentariul redactiei: „Numerosi scriitori nemultumiti de sprijinul financiar primit pentru revistele la care colaboreaza au trimis presei un lung apel prin care trag un grav semnal de alarma asupra conditiei omului de cultura in Romania de dupa ´89. Redam mai jos principalele cerinte ale semnatarilor […]”. „Numerosii scriitori nemultumiti”, in ziua in care scriem aceste randuri – si anume 9 sept., ora 9.17 – au ajuns la 437, cu precizarea ca Apelul lansat de revista Contemporanul in circuitul mass media din tara si din strainatate n-a fost semnat exclusiv de scriitori.
In Graiul Maramuresului (sept.), Gheorghe Parja publica urmatorul editorial, intitulat Seismograf · Alarma scriitorului Nicolae Breban: „In urma cu putina vreme, scriitorul Nicolae Breban a revenit in orasul lui natal, de pe malul Sasarului, pentru a primi magulitoarea recunoastere a urbei de Cetatean de Onoare. Printre discursurile protocolare el a atras atentia, celor care-l ascultau, despre criza culturii scrise. Ideea s-a convertit, in aceste zile, intr-un Apel pentru salvarea culturii romane vii, trimis Presedintiei si Guvernului. Scris in termeni categorici, ultimativi, memoriul doreste sa traga un semnal de alarma asupra consecintelor grave care rezida din acest act iresponsabil. Adica Ministerul Culturii a spus ca nu va mai subventiona cultura scrisa. In apelul lui Breban si al Aurei Christi se spune: e un fapt scandalos, Ministerul Culturii este singurul din lume care nu-si mai sprijina cultura scrisa. Singurul! Sunt sortite disparitiei reviste de importanta nationala cum ar fi centenara Viata romaneasca, Contemporanul (125 de ani de existenta), revistele Academiei. A fost inventata o Comisie numita Fondul Cultural National, formata din ilustri necunoscuti, care sfideaza cultura scrisa. Sunt in stare de prabusire veritabile institutii de cultura scrisa care fac parte din patrimoniul spiritual al Romaniei. La apelul prozatorului academician Nicolae Breban, au aderat scriitori din tara si strainatate. Cultura romana este dispretuita de guvernanti care uita – din ignoranta, calcul meschin, rauvoitor, din nepasare – ca Romania moderna a fost construita inclusiv de scriitori, de oameni de cultura. In strainatate exista o lege a sponsorizarii eficienta, functionala. Sunt fundatii cu traditie de a investi in cultura formata de secole. Nicolae Breban ne invita sa privim la tari ca Rusia, Spania, Franta, Suedia, ca sa luam aminte. La noi functionarii culturii parca gandesc dinadins ca incet-incet cultura sa dispara. Sa nu uitam ca in noul imperiu european prin cultura putem fi auziti. Romania inseamna si cartile noastre pe care le publicam cu eforturi financiare incredibile. Cu rugaminti la rarii sponsori. Pana ieri pe internet au aderat 441 de scriitori, oameni de cultura, profesori din Romania, Israel, SUA, Franta, Germania, Australia, Republica Moldova, Irlanda. Lista semnaturilor cuprinde scriitori si profesori din Maramures.”
Gardianul (10 sept.) publica un text intitulat Scriitorii romani au luat urma banilor Administratiei Fondului Cultural: „La nici o luna de la anuntarea rezultatelor finale ale sesiunii de finantare pentru reviste si publicatii, peste 430 de intelectuali, din tara si strainatate, au initiat un «Appel» prin care isi arata nemultumirea privind acest demers. Considerand ca cele peste 3 miliarde de lei (304.836 RON) au fost prost repartizate, semnatarii apelului doresc schimbarea structurii, a institutiei de finantare, a legii. La editia din acest an a sesiunii de finantare, prin subventie, a revistelor de cultura au fost acordati 304.836 RON unui numar de 35 de publicatii din tara. Lipsa cu desavarsire a unor publicatii cu traditie a starnit furia, daca nu chiar mania editorilor, care cer imperativ o alta formula de sprijin. Dupa cum s-a mai scris in presa, nemultumirile pornesc de la modul de finantare pana la componenta comisiei si punctajul acordat de aceasta. De asemenea, o nepotrivire apare la raportul punctaj-sume alocate, care este discrepant.
«Contemporanul» si «Timpul», excluse de la finantare.
La initiativa redactiei revistei «Contemporanul», una dintre publicatiile cu traditie care n-a fost sprijinita cu nici un leu, s-a lansat un Apel la care subscriu peste 434 (pana vineri) de intelectuali romani, aflati in tara, dar si in strainatate, printre care Nicolae Breban, Eugen Simion, Augustin Buzura, Eugen Uricaru, Ion Ianosi, Daniel Cristea Enache, Emil Brumaru sau Al. Calinescu. Apelul este adresat presedintelui Romaniei, Traian Basescu, premierului Tariceanu, ministrilor finantelor si culturii. «Apelul pentru salvarea culturii romane vii» amendeaza inclusiv bugetul «jenant» alocat culturii, de 0,16% din PIB, dar in principal modul de functionare a Administratiei Fondului Cultural National, considerat «o plasa» intinsa «operatorilor culturali». De la completarea formularelor afisate pe site-ul AFCN – «formulare deocheate, cu capitole, subdiviziuni greoaie, contradictorii» – si pana la principiile de acordare care au dus la respingerea catorva reviste de importanta nationala: «Contemporanul», publicatie ce a implinit 125 de ani de la aparitie, «Timpul», Revistele Academiei Romane si altele. «E un semnal grav: Ministerul Culturii si Cultelor ne demonstreaza inca o data ca nu este interesat de sprijinirea culturii romane vii, inclusiv a literaturii romane vii», considerandu-se ca MCC «duce o politica anticulturala, in esenta antinationala», «un genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii», se mai arata in Apel.
Cei mai multi bani, pentru reviste de arhitectura si fotografie
Se insista si pe sumele mici acordate si pe faptul ca «nu se deconteaza decat costurile tiparului (o parte din acestea!) ca si cand revistele, cartile ar fi scrise de fantome! Cultura romana este dispretuita de guvernanti…»
In consecinta, semnatarii Apelului solicita alocarea unui buget de 3% din PIB; revederea in regim de urgenta a Legii sponsorizarii, care la ora actuala e departe de a incuraja sprijinirea culturii; scutirea de impozite a membrilor Uniunilor de Creatie; rejudecarea in regim de urgenta a dosarelor de catre o Comisie a AFCN aleasa in cunostinta de cauza; desprinderea AFCN de MCC, inlocuirea conducerii Administratiei Fondului Cultural cu o echipa de profesionisti; coordonarea activitatii acesteia intre MCC, ICR, Uniunea Scriitorilor si AFCN; crearea in MCC a unui Departament distinct «Cultura scrisa» si alocarea acestuia a unui buget egal cu cel al Departamentului Patrimoniu Cultural National si, nu in ultimul rand, revenirea la «sistemul» de altadata de subventionare a culturii scrise in cadrul MCC, excluderea din competitie a publicatiilor/editurilor obscure, comisia sa faca publice proiectele castigatoare cel mai tarziu pe 15 martie (si nu in august, septembrie sau octombrie, cum se intampla in ultimii ani), includerea unei clauze distincte in contracte care sa prevada ca executarea platilor de catre MCC sa se faca in 10 zile de la predarea lucrarilor.
Printre publicatiile afectate de bugetul acordat sau de bugetul lipsa se numara «Romania literara», «Contemporanul», «Convorbiri Literare», «Timpul», «Steaua», «Familia», «Vatra», «Manuscriptum», «Dacia Literara», «Cronica», «Viata Romaneasca», «Jurnalul Literar», «Poesis», «aLtitudini» si altele.
Cei mai multi bani la ultima editie au revenit revistelor de arhitectura si fotografie, dar si altele, precum «Luceafarul copiilor», «Revista Memoria», Revista Vector Arta si Cultura in context, «Revista de cultura Ateneu» sau publicatia trimestriala «Revista Romana».”
Gandul, ziarul condus de C.T.Popescu, da, ultramediatizatul ziarist care de mai bine de saisprezece ani urmeaza instinctul ceausist de a instiga mahalaua impotriva elitelor, atacand personalitati-institutii ca G. Calinescu, Tudor Vianu, iar acum circa trei ani indemnand lectorii Adevarul-ului la arderea (Goebels, amicul lui Hitler, l-ar fi aplaudat) operei lui Nichita Stanescu (vezi Contemporanul, nr. 9/2006), in nr. din din 12 sept. da – nici mai mult, nici mai putin! – lectii de morala celor peste 600 de semnatari ai Apelului intr-un articol intitulat Cultura sunt eu si semnat Gheorghita Aurelian Ion: „O scrisoare bantuie Internetul. Purtand titlul pompos «Apel pentru salvarea culturii romane vii», scrisoarea, publicata initial sub semnatura lui Nicolae Breban intr-un ziar central, a ajuns si in casuta mea de email. Vazand cele peste 350 de nume ale unor oameni de cultura mai mult sau mai putin cunoscuti, care sustineau apelul, trimis factorilor responsabili din Romania (presedinte, premier etc.), m-am grabit sa aflu ce pericole pasc cultura romana si de la ce anume trebuie ea salvata. Dezamagirea a fost insa rapida, pericolul principal care ameninta cultura romana «vie» este ca revista «Contemporanul. Ideea Europeana» sa nu mai apara. Drama cu atat mai cutremuratoare, deducem din apel, cu cat Contemporanul a implinit recent 125 de ani.
Tocmai la acest «ceas aniversar», revista, asupra careia s-a instapanit genialul scriitor Nicolae Breban, nu a mai primit subventie de la stat. O comisie din cadrul unei noi institutii creata sa finanteze proiecte culturale, si formata din (citam apelul) «ilustri necunoscuti, care sfideaza revistele de cultura – veritabile institutii ce fac parte din patrimoniul spiritual al Romaniei si care se confrunta cu grave dificultati financiare», si-a permis sa ignore proiectul marelui nostru scriitor. Faptul, de neiertat, constituie prin urmare un prilej excelent de a perora pe ton apocaliptic impotriva celor care i-au refuzat marelui scriitor ocazia de a se exprima, in continuare, pe bani publici: «Ministerul Culturii (ne referim la toate administratiile postdecembriste) duce o politica anticulturala, in esenta antinationala; o politica de indiferenta crasa fata de valorile culturii romane; e literalmente un genocid ce se intampla, genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii», constata o problema «veche» prozatorul viu Breban, exact acum dupa ce revistei sale nu i-au mai fost dati bani. Fara a-si pune intrebare de ce «Contemporanul» nu poate aparea decat cu subventie de la stat si aducand ca singur argument in favoarea calitatii productiei sale editoriale faptul ca publicatia are o istorie de 125 de ani (istorie prestigioasa, dar care, in cea mai mare parte, nu i se datoreaza lui Breban), romancierul pretinde in continuare bani pentru revista sa pe alocuri ilizibila, ca si cum sustinerea sa din fonduri publice ar fi un lucru de la sine inteles. Citind lunga serie de critici adresate Ministerului Culturii, Administratiei Fondului Cultural (responsabila de crima culturala in discutie), lamentatiile privind bugetul insuficient destinat culturii, nu poti sa nu te intrebi de ce initiatorii apelului nu s-au exprimat public pe marginea acestor teme si pana acum, cand au constatat ca nu primesc bani, mai ales ca multe dintre prevederile legale ce starnesc nemultumirea fusesera anterior supuse fara prea mare ecou dezbaterii publice.
Departe de a considera activitatea Fondului Cultural National si cea a Ministerului Culturii mai presus de orice discutie, ambele fiind mult prea des criticabile, trebuie spus ca sensul schimbarilor intreprinse de acestea – finantarea culturii pe baza de proiect, selectii intreprinse de catre comisii externe ministerului, formate din specialisti – e unul sanatos si mult mai potrivit tipului de societate in care traim. Or, sa pretinzi, asa cum face initiatorul apelului patruns in final de nostalgia paternalista a tatucului grijuliu, «revenirea la sistemul de altadata de subventionare a culturii scrise in cadrul MCC; excluderea din competitie a publicatiilor/editurilor obscure», este nu numai penibil, ci si periculos…”/[email protected]
Cronica Romana (14 sept.) revine asupra subiectului. Gabriela Simon publica un text amplu Efectele Apelului pentru salvarea culturii romane vii asupra autoritatilor. Nicolae Breban: „Avem o mare responsabilitate fata de cei 541 de semnatari”. Reproducem comentariul din Cronica Romana: „Cum probabil nu se astepta nimeni (poate doar initiatorii), «Apelul pentru salvarea culturii romane vii», semnat de peste 500 de oameni de cultura din Romania si personalitati culturale din intreaga lume (Israel, SUA, Canada, Franta, Germania, Irlanda, R. Moldova s.a.), a facut multe valuri. Ecouri dintre cele mai diverse, reactii si atitudini de tot felul au fost in urma acestui apel. Unii au considerat ca prin acest apel revista Contemporanul vrea sa-si regleze conturile cu Agentia Fondului Cultural National, altii au considerat ca a fost picatura care a umplut paharul deja plin de vreo 16 ani incoace. Dovada ca nu este doar o vendeta personala a lui Nicolae Breban cu restul lumii de la AFCN este faptul ca autoritatile au luat in serios apelul lansat de Contemporanul (dar asumat de 541 de scriitori). Marti, la Comisia de Cultura a Senatului au fost invitati scriitorul Nicolae Breban, redactorul sef al revistei Contemporanul. Ideea Europeana, Aura Christi si Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor. Invitatia le-a fost adresata de presedintele Camerei de Cultura a Senatului, poetul Adrian Paunescu. Intalnirea de la Senat a prilejuit, se pare, o confruntare serioasa de opinii.
«Inca de la inceput, domnul ministru Iorgulescu a vrut sa sublinieze ca si el se afla in interiorul culturii scrise, ca si el a scris cateva volume (ne-a si enumerat titlurile)» ne-a declarat Nicolae Breban. «De fapt, prin aceasta, voia sa ne spuna ca nu ne este ostil. Ceea ce pana la urma este foarte important. Domnul ministru chiar m-a intrebat de ce nu i-am telefonat cand au aparut problemele. I-am raspuns ca nu dau telefoane la stabi. Mai ales ca ne referim la o problema publica si nu personala. Chiar si Adrian Paunescu a fost de parere ca nu este normal sa fie pusi in comisii oameni care nu au nici o legatura cu domeniul. Eu am ramas cu impresia ca vom fi sutinuti in cererile noastre si de catre comisia de cultura si de catre ministrul culturii. Mai mult decat atat. Dupa ce ma voi intoarce de la Neptun, imi voi incalca principiile si-l voi suna pe ministrul Iorgulescu care ne-a spus ca are un proiect de lege al sponsorizarii. O sa beau cu el o cafea si o sa vad proiectul domniei sale. Sa stiti ca si eu sunt mirat de amploarea pe care a luat-o demersul nostru. Acum deja avem o mare responsabilitate fata de toti semnatarii apelului» a mai spus Nicolae Breban.”
In data de 13 sept. „Federatia Editorilor si Difuzorilor de Carte din Romania, se anunta tot in Cronica Romana, (FEDCR) a luat act de Apelul pentru salvarea culturii romane vii semnat de peste 500 de oameni de cultura din Romania si personalitati culturale din intreaga lume (Israel, SUA, Canada, Franta, Germania, Irlanda, R. Moldova s.a.). […] Apelul este un serios semnal de alarma al societatii civile, atragand atentia asupra faptului ca «ceea ce se intampla e literalmente un genocid ce are ca tinta cultura vie si valorile vii». Asociatia Publicatiilor Literare si Editurulor din Romania (APLER), membra a FEDCR, a contestat la inceputul lunii august comisia alcatuita de catre Administratia Fondului Cultural National (AFCN), formata in majoritate din oameni care nu au tangenta cu fenomenul literar actual, acordand puncte pe niste criterii – in marea lor majoritate – fara nici o legatura cu specificul publicatiilor care, efectiv, promoveaza cultura scrisa in Romania.
Federatia Editorilor si Difuzorilor de Carte din Romania protesteaza fata de modul total neadecvat al AFCN de selectare a revistelor literare care au fost inscrise si contesta comisia care a acordat punctajul, ce a stat la baza intocmirii ierarhiilor.
Totodata, Federatia solicita imperios rejudecarea in regim de urgenta a dosarelor de catre o alta comisie a AFCN, aleasa in cunostinta de cauza, precum si revenirea la „sistemul” de subventionare a culturii scrise in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor.
Comitetul director al Federatiei invita reprezentanti ai conducerii Ministerului Culturii si Cultelor si ai conducerii Administratiei Fondului Cultural National la o dezbatere publica in ziua de 2 noiembrie 2006, orele 18,00, in cadrul Galelor APLER – editia a VIII-a, Campina, la care sa participe si scriitori, directori de reviste literare si edituri, universitari si alte personalitati culturale.
Comitetul director al FEDCR,
Presedinte,
Petru Radu”
Apelul lansat de revista Contemporanul a aparut in multe, foarte multe cotidiene/ziare/reviste din provincie (Satu Mare, Oradea, Sibiu, Iasi, Cluj, Timisoara, Galati, Braila, Baia Mare, Deva, Alba Iulia etc.), fiind difuzat pe posturi de radio locale, fiind, de asemenea, citit la emisiuni TV. Apelul nostru a aparut pe site-uri din tara si din strainatate. Le multumim si pe aceasta cale tuturor colegilor din presa scrisa, presa on line, din presa radio si TV, si ii invitam sa ne urmareasca in continuare.
Fata de Apelul nostru si-au exprimat adeziunea, pana la ora actuala, revistele Cafeneaua literara, Convorbiri literare, Tomis si altele.
Pentru informatii cat mai detaliate privind Apelul nostru, va invitam sa accesati www.google.ro – Apel pentru salvarea culturii romane vii.
Observator:
Aura Christi
