Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2022
În loc de editorial
Nicolae Breban ● Un grup de disidenţi / 3
Un om care creează ceva deosebit, un om de ştiinţă, un matematician, un scriitor, un pictor nu poate să nu‑
și cunoască valoarea.
Noica vorbeşte de un primitivism civic, când fiecare disident vrea să înceapă istoria cu el.
Evenimente • Academia Română
„România – resurse minerale şi energetice. Potenţial şi strategie” / 4
Un punct de pornire pentru analizarea şi dezbaterea problemei resurselor naturale ale ţării îl constituie Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, elaborată de Academia Română.
Ce tipuri de resurse avem? Care sunt rezervele de minereuri, petrol şi gaze de care dispune România? Care sunt provocările şi care sunt ţintele ce trebuie avute în vedere în perioada tranziţiei energetice?
„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române
Ion Pop ● Momentul „Echinox” / 4
Cronica literară
Ştefan Borbély ● Atributul excelenţei (III) / 5
Disocierea de grozăviile anilor ’50 se operase deja în epocă, dar ea nu avea încă virulenţa opozitivă de după 1990, când biciul vendettei şi al senzaţionalismului se va dezlănţui fără oprelişti în detrimentul operelor, generând distorsiuni ale cărei efecte le resimţim şi astăzi.
La ceas aniversar se discută, legat de Marin Preda, tot despre secretele conjugale sau despre misterul morţii neaşteptate, romanele, nerecitite cam de multişor, fiind împinse în plan secund.
Antologiile Contemporanul
T.S. Eliot ● Critica literară marxistă
în versiunea lui Mircea Platon / 6
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu ● „Preistoria” celor două europe / 7
Înaintea unei Europe atlantice, protestante şi catolice care a reprezentat faţada oceanică spre Lumea Nouă, s‑a aflat întotdeauna o Europă orientală, ortodoxă şi, parţial, musulmană, clădită pe tradiţia a ceea ce profesorul de la Oxford Dimitri Obolensky a numit, extrem de inspirat, „Commonwealth”‑ul bizantin.
Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu ● „Cei care dansează” / 8
Imperativul salvator al cărţii şi al lecturii translează în fiecare frază a acestui volum alert scris, traversat de o luciditate implacabilă şi de o obsesivă grijă pentru expresivitate.
Andrea Hedeş e o voce care merită să fie ascultată, chiar şi atunci când ea invocă, tandru şi sensibil, crize sau apocalipse.
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Despre demnitatea naţională / 9
Să gândim cu capul nostru, să gândim cu fiecare celulă, cu inima, cu mâinile, cu sângele, să gândim cu tot trupul deodată, să gândim cu întreaga fiinţă şi, iarăşi, cu sângele, care sfânt este.
Cuvintele patriotism şi naţionalism au fost, aproape, excluse din discursul public, deşi rădăcinile lor latine sunt cvasiidentice: tărâm părintesc şi, respectiv, naţiune.
Evenimente • Academia Română
„Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în revoluţia română din decembrie 1989” / 10
„Lexicografia academică românească. Provocările informatizării” / 10
„Programe inteligente în ştiinţă, artă şi societate” / 10
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop ● Noua Românie / 11
Înaltului demnitar român totul îi apare „ca o piesă scrisă dinainte, în care nicio singură vorbă, niciun singur gest nu se poate schimba”.
Ca să existe legal în forma în care ajunsese să fie în 1918, în urma hotărârilor luate la Chişinău, la Cernăuţi şi la Alba Iulia, noua Românie avea nevoie de aprobarea marilor puteri şi a vecinilor.
România a urmărit crearea unui sistem de alianţe, în cadrul mai general al securităţii colective (susţinut de diplomaţia franceză), pentru prevenirea conflictelor, pentru evitarea agresiunii.
Biroul Prezidiului Academiei Române • Scrisoare deschisă / 12
MAI a amânat aprobarea şi înaintarea proiectului la Parlament vreme de doi ani şi jumătate.
Pentru intimidare, după reţete consacrate, încă din 2016, structuri din MAI au sesizat organele de cercetare penală în legătură cu pretinse ilegalităţi, inclusiv de accesibilitate, în proiectul de digitalizare a documentelor medievale, primul proiect amplu de digitalizare al ANR.
Lecturi
Theodor Codreanu ● Deschiderea spre poezie / 13
Panestetismul aspiră la finalitatea că poezia, în epoca secularismului modern şi postmodern, ar fi menită să se substituie comunităţii liturgice, euharistice, ca refugiu în mântuire individuală.
Poetul a învăţat de la Eminescu cât de greu se ajunge la cuvântul ce exprimă adevărul, când Cerul îţi cade pe cap, dezlănţuind folosirea cuvintelor din disperare.
Modele
Iulian Boldea ● Ştefan Aug. Doinaş sau nevoia de armonie / 14
Poezia lui Doinaş este, astfel, caracterizată printr‑o nevoie certă de armonie şi transparenţă, poemul fiind rodul unei vocaţii constructive, rezultatul voinţei de a instaura coerenţă estetică şi claritate în spaţiul sublimat al lirismului.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ ● Relecturi în două euforii / 15
Avem mai puţini istorici literari decât înainte de 1989. Mai mult, ei sunt pe cale de dispariţie. Dintre cei rămaşi, o parte e expediată în zona prea‑stufosului, a muncii cantitative.
Fără oameni cu biblioteci în cap, polemicile sunt talk‑show‑uri ieftine sau redundante. De aceea îmi lipsesc enorm polemicile dintre oameni‑biblioteci, istorici literari care să dezbată, cu argumente la zi, care să fascineze nu oponentul, ci (şi) publicul.
Marginalii
Marian Victor Buciu ● Istoriile literaturii române / 16
Poate apărea şi o diversificare dăunătoare, precum s‑a mai cunoscut, aceea marxist‑gheristă.
Voi urmări mai stăruitor gândirea conceptual‑analitică despre estetic, politic, ideologic, etic etc., aplicată aici la istoria literară românească.
Clubul academicienilor
Ionuţ Vulpescu în dialog cu Mircia Dumitrescu
„Iubeam cartea foarte mult, eram înnebuniţi după carte” / 17
Eveniment la Muzeul Naţional al Literaturii Române
Luiza Barcan. Răsărit • Ανατολή / 21
N‑am citit niciodată o mărturisire despre cele două iubiri: iubirea de aici şi iubirea de Acolo, atât de sinceră, de profundă, de complexă, de îndreptată spre pământ şi spre cer.
În cartea Luizei veţi găsi gândul unui scriitor autentic, căruia i s‑a revelat adevărul său în acord cu Adevărul creaţiei şi care vă poate ajuta să‑l găsiţi pe al vostru. Vă îndemn din toată inima: călătoriţi în jurul inimii Luizei.
Cristina Andrei ● A încorpora miraculosul în cotidian / 21
Ne aflăm în faţa unei cărţi neobişnuite, atipice, situate între genuri. E o carte scrisă cu inima…
Eveniment • Muzeul Naţional de Artă a României
Mălina Conţu ● Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european şi ruina în secolele XVI‑XIX
Expoziţie deschisă la Muzeul Naţional de Artă al României
8 iunie 2022 – 29 ianuarie 2023 / 22
Relicvele trecutului nu pot deveni parte din noi înainte de a fi analizate, înţelese şi asimilate, iar noi la rândul nostru nu putem fi compleţi.
Din perspectivă vizuală, ruina poate evoca şi ideea haosului. Fiind un element dezorganizat, rupt de un ansamblu a cărui formă nu se cunoaşte, ea presupune separarea unor elemente iniţial legate.
Noutăţi editoriale
În Anul Centenarului Încoronării: Jurnalul Reginei Maria a României / 24
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Constantin Severin
Dincolo de a treia paradigmă / 25
Parcă e un strigăt al lui Munch Pasărea în spaţiu, deci e vorba de forme expresioniste. Adevăratul întemeietor al expresionismului arhetipal e Brâncuşi.
Giovanni Esposito, un italian, ajunge la vârsta de 45 de ani să găsească secretul nemuririi, studiind tăbliţele originale ale lui Toth. E magician şi alchimist.
Lumea muzicii
Josu de Solaun ● „Liszt a dat măsura geniului său” / 26
Sunt un profund admirator al lui George Enescu şi al culturii române, în general, mai ales că am nişte legături artistice, profesionale şi personale evidente cu România.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş ● Denunţarea naţiunilor / 27
Definirea şi consolidarea identităţilor naţionale s‑a făcut prin transformări sociale profunde, prin crearea de instituţii politice, economice, culturale.
Pentru marxism naţiunea este o creaţie a epocii burgheze, exaltată după Revoluţia Franceză şi extinsă în toată Europa prin războaiele napoleoniene.
Corespondenţă din Stockholm
Pe urmele lui Sergiu Celibidache în Suedia / 27
Cartografii simbolice
Adrian Majuru ● O adolescenţă învăluită în mister: Principele Carol al României / 28
Pentru contemporanii săi, regele Carol al II‑lea, a fost mai degrabă „o enigmă psihologică” decât una istorică.
Pentru regina Maria era un „nevropat” cu „idei socialiste înaintate”, deşi la înfăţişare părea „smerit” şi „destul de neprimejdios”.
Modele
Nicolae Mareş ● Nicolae Titulescu • 140 / 29
„Acest ministru al unei ţări mici face o politică în stil mare. Ce om uimitor! În politica externă e îmbarcat pe o firavă luntrişoară, pe care o conduce ca pe un vapor mare, în politica internă stă călare pe o scândură putrezită, căreia până la urmă îi dă o stabilitate de stâncă”.
Sunt cuvinte pe care diplomaţia româneasă ar trebui să le păstreze de‑a pururi – cum ar spune Arghezi – la butonieră. Mai ales azi, când diplomaţii români fac politica altora, şi nu una românească.
Polemice
Magda Ursache ● În faţa voastră / 30
Vor să fim toleranţi cu cenzorii, care ne împingeau spre compromis ca să ne publice ciuntit?
Nu‑i uşor de urmat calea asta în vremi de cădere, cum le tot spunea Vintilă Horia, de când a părăsit Ithaca lui, forţat să se exileze.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan ● Scriitor pentru istorie / 31
Când limba lui Dante şi a lui Ariosto vor fi devenit limbaj universal, după ce a fost limbaj sacru, aceasta va fi câştigat una din calităţile majore ce o califică drept instrumentul superioa
rei izbânzi poetice rezervate epocii mature a geniului uman.
Ce a însemnat Dante pentru T.S. Eliot – una din cele mai strălucite minţi ale secolului trecut? Un model care ar trebui imitat de scriitorii din toate limbile.
Voci din exil
Adrian Dinu Rachieru ● Gabriela Melinescu, între viaţă şi scris / 32
Jurnalul relatează noua viaţă, ruptura, marea iubire consumată, trecutul care nu o părăseşte, tonul astral al limbii materne. Dar şi golul, zilele fade, pierderea rostului.
„A iubi este lucrul cel mai teribil al lumii”, ţinând de un plan cosmic, de neînţeles.
Poeme
Valentin Talpalaru / 33
Uneori reuşeşte şi trece printre frunzele lor
şi ajunge până la noi lumina, o învingătoare.
Antologiile Contemporanul
Ana Niculina Ursulescu / 34
Să umple golurile lăsate de cei şapte ani de‑acasă, să susţină bruma de înţelepciune moştenită, prin bătrâni, de la Atotstăpânitorul.
Se poate, totuşi, să şi pierd pariul cu Nenea Iancu, pentru că lumea tot aia e, şi doar s‑a stricat puţin… pe la margini… O vorbă bună… poate o repară.
Festivalul Filmului Francez
Dana Duma ● Vive la France! Fascinaţia ecranului franco-român / 35
În secţiunea Panorama au fost incluse şi alte două filme recente apreciate de critică, oferind un plus de atracţie prin prezenţa în distribuţie a actorului Vincent Lindon.
Cel mai recent exemplu al cooperării cinematografice de succes dintre Franţa şi România, lungmetrajul lui Cristian Mungiu, R.M.N., intrat între timp în reţeaua de distribuţie din România.
Cronica plastică
Luiza Barcan ● „Arta mozaicului antic şi bizantin” / 36
De mai bine de un deceniu arta sacră creştin‑ortodoxă, realizată în tehnica mozaicului (icoana şi pictura de biserici), cunoaşte la noi o adevărată înflorire.
Mozaicul are însă o străveche tradiţie în tot bazinul mediteraneean, în Italia şi alte zone occidentale ale Imperiului Roman, în orientul creştin şi nu numai.
Lecturi
Sandrino Gavriloaia ● A visa în limba română / 37
În puţinele bagaje luate din România îşi strecurase şi manuscrisele de tinereţe şi, odată cu acestea, pasiunea pentru literatură.
O mare şi neaşteptată iubire între un musulman şi o evreică, interzisă de cutumele actualităţii, dar meritată. Cea mai sofisticat‑orientală poveste este cea a trimisului Vizirului.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu ● Grădinile suspendate ale lui Murivale / 38
Sunt scene din textele sacre sau reinterpretări după lucrările marilor maeştrii, în special după cele ale lui Leonardo da Vinci, cu care artistul a ajuns la un fel de identificare şi de fuziune de dincolo de timp.
Agenda culturală
Luiza Barcan ● O expoziţie-eveniment: Maria-Alexandra Bădescu / 38
Teatru
Dana Pocea ● Performanţă şi diversitate / 39
Legitimat ca atare de un noian de prestaţii de referinţă, teatrul a fost readus, aşa cum se precizează îndreptăţit în caietul program, „în datele lui sărbătoreşti”.
Acum a debutat tot cu o reprezentaţie a aceleiaşi companii, spectacolul 887, o tulburătoare confesiune cu valoare de profesiune de credinţă.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
