Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2018
Editorial
Nicolae Breban ● Acceptarea aceluiaşi Zeu / 3
Pentru poporul american, noţiunea de succes se referă, parcă şi, în primul rând, la o fericită adaptare şi reuşită înaltă a activităţii sociale, la un fericit şi extrem de pozitiv, de moral chiar – vezi pragmatismul! – răspuns la cerinţele activităţii, muncii şi efortului social, la o, încă o dată, fericită, ideală încadrare în comunitate. Şi în acceptarea aceluiaşi Zeu!
Polemice
Bogdan Creţu ● Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală / 4
Trăim o epocă tulbure, în care valorile sunt acoperite de mâzga unei confuzii teribile. Nu mai există un sistem, câmpul literar funcţionează bezmetic. E nevoie, mai mult decât oricând, de critică de întâmpinare!!! Dacă instituţia criticii funcţionează, deruta se suspendă!
Mircea Platon ● Basarabia şi România Mare / 5
Mesajul Academiei Române cu ocazia Zilei Naţionale, la un secol de la Marea Unire / 5
Lecturi
Marian Victor Buciu ● Cum ne apropiem de literatura carcerală / 6
Persistă ambiguitatea. Când scrie că „beletristica nu face două parale dacă nu emană o trăire filocalică”, Lavric e radical, reducţionist. Dar când scrie că „un om fără stil e un rebut al speciei…”, trece în absolut de partea retoricii, a expresiei.
Istoria azi
Petrişor Gabriel Peiu ● O catedrală cât 100 de ani de istorie / 7
Centenarul României Unite este, în egală măsură, şi centenarul unităţii ortodoxiei româneşti şi măreţia acestei aniversări trebuie marcată. Iar ridicarea unei catedrale, de unde să poată începe şi Bucureştiul nostru, este cea mai potrivită exprimare a identităţii naţionale, aducând România în rândul vechilor naţiuni europene care s‑au construit pe sine în jurul câte unei simbolice catedrale. Dacă alţii şi‑au început istoria printr‑o catedrală, destinul nostru a fost să desăvârşim Unirea printr‑o catedrală!
Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● Horia Bădescu în spaţiul francofon / 8
Tot despre magia romanului scrie şi Gérard Bayo, o magie „inexplicabilă, savantă, redutabilă”, dublată de o viziune „lucidă şi gravă” şi de lirismul congenital.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Dincolo de uşă / 9
„Trăieşte frumos, iartă la timp şi iubeşte cu adevărat! Niciodată nu vei mulţumi pe toată lumea. Se vor găsi oameni care mereu vor încerca să‑ţi arate defectele, deşi ştii că ai multe calităţi! Problema e în interiorul lor. Ei se frământă şi nu pot dormi nopţile. Scopul tău e să găseşti pacea ta interioară. Şi astfel Dumnezeu va merge înaintea ta şi îţi va da crengile la o parte din drumul vieţii. Contează ziua de azi şi cum alegi să trăieşti. Curaj, suflet frumos!”
Polemice
Theodor Codreanu ● Ioan‑Aurel Pop şi mistificarea istoriei naţionale / 11
Ioan‑Aurel Pop mărturiseşte că istoricii profesionişti de azi i‑au reproşat că acordă o atenţie cu totul nemeritată mistificatorului Boia. Mai mult de atât, spiritul său echilibrat, obiectiv, de exemplară urbanitate, avansează un mare respect faţă de „colegul” de la Universitatea din Bucureşti, recunoscându‑i talentul eseistic care i‑a adus o mulţime de fani, ca în fotbal şi‑n muzica uşoară.
Evenimente
100 de ani de la unirea Bucovinei cu Ţara, sărbătoriţi de Academia Română la Suceava / 12
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Comparatismul astăzi / 13
Polemice
Crişu Dascălu ● Cei 2 ani ai Marii Uniri şi cei 20 de ani ai României Mari / 14
Datoria istoricilor este să identifice documentar, să descrie şi să interpreteze evenimente şi personalităţi, fără să uite victoriile şi eşecurile, capitulările şi răzvrătirile, alianţele şi trădările care au populat stratul vizibil al vremurilor.
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Academia Română la Centenarul Marii Uniri / 15
Azi Academia este forul suprem de consacrare a valorilor intelectuale din România şi de promovare a cercetării la cel mai înalt nivel. Vreme
de aproape un secol, până la impunerea regimului comunist, Academia Română s‑a bucurat de cel mai înalt prestigiu, a fost un adevărat barometru al vieţii spirituale româneşti.
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Drumul Eroilor Patriei Române
Sibiu – Bucureşti – Mărăşeşti – Budapesta / 16
Clubul Ideea Europeană – Clubul Academicienilor
Desăvârşirea Marii Uniri şi întregirea României
Victor Voicu ● Un omagiu Centenarului Marii Uniri / 17
Hans‑Christian Maner ● Primul război mondial în Ardeal şi în România prin lentila unor militari şi istorici din mediul german / 17
Eveniment
Petre Gheorghe Bârlea ● Şansa culturii autentice în Anul Centenarului / 20
Cultura românească este o cultură majoră, deoarece aceasta a epuizat toate temele mari, esenţiale
ale gândirii umane.
Cei care s‑au reunit în acele plăcute şi de folos ceasuri în eleganta Sală „Oxford” a Bibliotecii Centrale a Universităţii „Valahia” din Târgovişte sunt, de fapt, formatori de opinie: profesori, preoţi, poeţi, prozatori, gazetari, oameni de cultură, iar studenţii care alcătuiesc majoritatea asistenţei se pregătesc ei înşişi pentru misiunea de formatori de conştiinţe.
Eveniment: Cărţi şi Oameni, în căutarea Noii Românii
a.g. Secară ● Salonul Axis libri la 10 ani / 22
Au fost zece ani cu adevărat fabuloşi, în care brandul cultural gălăţean Axis libri a căpătat o… aură aparte, de miracol cărturăresc într‑un deşert roşu antonionian, în care oazele (a se citi evenimentele ori cărţile valoroase) aveau ceva din magia Fetelor Morgana, negăsind decât arareori ecou în marile centre culturale ale ţării
Eveniment
Cinematografia românească a strălucit în Spania / 24
Marginalii
Constantin Coroiu ● Acasă la Don Quijote / 25
În toată lumea nu se găseşte operă literară mai profundă sau o altă carte cu tot atât de mult impact. Până acum, este ultima şi cea mai mare expresie a gândirii umane, ironia cea mai amară ce se poate imagina. Dacă lumea s‑ar sfârşi şi cineva ne‑ar întreba: «Aţi înţeles Dv. viaţa? Şi la ce concluzie aţi ajuns?», i‑am putea prezenta în tăcere un exemplar din Don Quijote
Cărţi
Cristina Gelep ● Frici şi anxietăţi de ieri şi de astăzi / 26
Fricile şi anxietăţile sunt analizate dintr‑o perspectivă interioară, mai apropiată de nevoile şi modulaţiile eului, dar şi din exterior, în relaţie cu factori externi care ţin de un anumit mediu social, politic, cultural
Nouă mii de semne
Mirel Taloş ● Europenizarea patriei lui Don Quijote / 27
Spania oferă locul propice pentru o dezvoltare excepţională a noului demers filosofic existenţialist
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● O viaţă postumă intensă / 28
Brandes va fi acela care în 1889 va scoate o carte Friedrich Nietzsche. Studii asupra radicalismului aristocratic, în urma căreia personalitatea şi opera lui Nietzsche capătă cu adevărat nişte dimensiuni europene
Eseu
Iulian Boldea ● Vasile Netea – o conştiinţă a epocii sale / 29
Rolul educativ, pedagogic, social şi cultural al acestor cărţi este neîndoielnic, căci „oriunde a ajuns una din aceste cărţi, şi în mâinile oricui ar fi căzut – cărturar de oraş, preot, dascăl sau ţăran – ea a aprins o luminiţă românească, a învăţat şi a cântat româneşte…”
Marginalii
Boris Marian ● Oscar Lemnaru – un mare scriitor puţin cunoscut / 30
Pentru Oscar Lemnaru, genul fantastic este singurul legitim („literatura a vidat toate posibilităţile”), toate celelalte formule părându‑i‑se uzate
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Estetica teatrului cinematic / 31
E o masă de ping‑pong ce soseşte din când în când pe rotile în centrul scenei, ca un laitmotiv, sugerând jocul de „ping‑pong” al puterii
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Incursiune în secretele fabricii Rafael / 32
Eseu filosofic
Andrei Marga ● Din nou despre libertate ca raţiune bine folosită / 33
Roland Barthes a vorbit, acum peste cinci decenii, de „moartea autorului”, care ar face ca opera de artă să stea pe propriile picioare, dincoace de persoana creatorului.
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon / 33
Polemice
Magda Ursache ● 1918‑2018 / 34
„România nu a fost şi nu este perfectă. Putem să fim dezamăgiţi de multe realităţi, instituţii, oameni etc. din această ţară a noastră, dar nu de edificiul nostru naţional, care ne dă tărie, energie, personalitate, onoare şi demnitate”
Lecturi
Dana Oprica ● O construcţie epică puternică / 35
Totul este văzut în lumină, încât, atunci când temini cartea, ridici ochii şi priveşti oriunde, îţi dai seama cât de frumos e totul şi că tu însuţi, îmbogăţit cu atâta cunoaştere şi împlinire, eşti altul: colecţionarul de nuduri putem fi oricare dintre noi, cei care ne descoperim după atâtea întrebări iniţiatice, după atâta splendoare care ascunde, de fapt, secretele timpului şi ale eternită
ţii
Eveniment
Alexa Visarion ● Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană, Braşov 2018 / 36
Destinul nostru, al tuturor celor care au crezut în fiinţa României Libere, care s‑a prorocit şi sfiinţit prin jertfele zecilor de mii de români, arestaţi, schingiuiţi în temniţele comuniste, sau înfometaţi în perioada socialismului multilateral dezvoltat, s‑a iluminat atunci, în noiembrie, iar Braşovul a deschis prin curajul său poarta încrederii
Film
Dana Duma ● Moromeţii 2 şi patima lecturii / 37
În Moromeţii 2 acest lucru este probat de descrierea mediului literar, de pildă, de aluziile la scrierile din epoca începuturilor publicistice ale lui Preda
Corespondenţă din China – Romane pe‑un picior
Constantin Lupeanu ● Supravieţuitorul Ilie Tiţa / 38
Eroul iese victorios. Învinge o armată de funcţionari bine îndoctrinaţi, răi, înfrânge un sistem politic închis
Ostrovul Învierii de Aura Christi / 39
Ideea Europeană în ajunul Centenarului (1919-2019)
în Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Ideea Europeană se apropie de aniversarea de 100 de ani de la înfiinţare.
În Anul Centenarului Marii Uniri, cu prilejul aniversării de 15 ani, Editura Ideea Europeană – în colaborare cu revista Contemporanul – oferă cititorilor acestei publicaţii următoarele titluri:
Corpul ca oglindă a lumii
de Janine Chasseguet‑Smirgel
Libertate, egalitate, discriminări
de Patrick Weil
Caietul mamei
de Raliţa Constantinescu
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2018 este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
● Gala Premiilor Contemporanul 2018 (Vezi aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
