ICR – Evenimente – Proiecte
Cele trei zile de lansări de carte, dialogurile, expoziţiile şi concertele au gravitat în jurul a doi scriitori emblematici pentru literatura română a secolului XX – Mircea Eliade şi Mihail Sebastian –, readuşi pe rafturile iubitorilor de lectură din Marea Britanie prin intermediul celor două volume traduse în limba engleză – Romanul adolescentului miop şi De două mii de ani
România la Târgul Internaţional
de Carte de la Londra
Relativ recent, la Centrul Expoziţional Olympia din capitala britanică, a avut loc unul dintre cele mai mari 
evenimente ale industriei mondiale de carte, Târgul Internaţional de Carte de la Londra, la care România a participat pentru cea de-a noua oară consecutiv. Participarea României la ediţia acestui an a Târgului a fost dedicată memoriei celebrului scriitor şi istoric al religiilor Mircea Eliade, la 30 de ani de la dispariţie. Cu acest prilej, editura britanică Istros Books a publicat prima operă literară semnată de autorul român, volumul autobiografic Romanul adolescentului miop. Cu trimitere la una dintre cele mai apreciate opere de ficţiune ale lui Eliade – Noaptea de Sânziene, titlul programului românesc – „Books that Open the Skies”/ „Cărţi ce deschid cerurile” – subliniază rolul cărţilor în facilitarea accesului spre un univers alternativ, dincolo de cotidian şi contingenţă, precum şi misiunea intelectuală a marelui scriitor de restaurare a unei realităţi ocultate.
Cele trei zile de lansări de carte, dialogurile, expoziţiile şi concertele au gravitat în jurul a doi scriitori emblematici pentru literatura română a secolului XX – Mircea Eliade şi Mihail Sebastian –, readuşi pe rafturile iubitorilor de lectură din Marea Britanie prin intermediul celor două volume traduse în limba engleză – Romanul adolescentului miop şi De două mii de ani. În centrul programului ro
mânesc s-au aflat două evenimente speciale prilejuite de aceste apariţii editoriale mult aşteptate, care au început deja să trezească ecouri dintre cele mai favorabile în presa britanică.
Prezenţa românească, cu un program conceput şi organizat de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii şi ICR Londra, şi-a propus, la fel ca şi în anii precedenţi, să creeze un context de manifestare pentru profesioniştii cărţii din România şi partenerii acestora. Standul românesc a fost, aşadar, zonă de expunere pentru cele peste 25 de edituri şi reprezentanţii lor, fiind în acelaşi timp şi un spaţiu de întâlnire şi negociere. Întrucât accesul publicului larg este limitat laTârg, evenimentele ce-au alcătuit programul românesc în acest an au fost organizate la sediul ICR Londra, dar şi la binecunoscuta Librărie Waterstones Piccadilly din centrul Londrei, unde literatura română a fost prezentă în premieră prin intermediul celor mai recente apariţii editoriale în traducere în limba engleză: Diary of a Short-Sighted Adolescent de Mircea Eliade (Istros Books, 2016); The Bulgarian Truck de Dumitru Ţepeneag (Dalkey Archive Press, 2016); Angelus de Ruxandra Cesereanu (Lavender Ink, 2015); Report on the State of Loneliness de Augustin Buzura (Profusion, 2016) şi Antologia de proză contemporană românească SF şi Fantasy World and Beings (Editura ICR, 2015).
Protagoniştii propunerii româneşti la actuala ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Londra: profesorii şi scriitorii Sorin Alexandrescu, Andrei Cornea, Bryan Rennie şi Florin Ţurcanu, scriitorii Ruxandra Cesereanu şi Dumitru Ţepeneag, autorul şi traducătorul Philip Ó Ceallaigh, traducătorii Alistair Ian Blyth şi Christopher Moncrieff, precum şi editorii Casiana Ioniţă, Susan Curtis Kojakovic, Ramona Mitrică şi John O’Brien. Componenta muzicală a fost oferită de Forna Quartet.
Spre deosebire de alte târguri de carte din Europa, Târgul de la Londra este un târg de networking şi de afaceri destinat exclusiv profesioniştilor cărţii – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Marea Britanie şi din peste 100 de ţări din toată lumea, participarea internaţională numărând peste 1700 de participanţi.
Standul românesc şi programul de evenimente aferent au fost concepute, organizate şi finanţate de Institutul Cultural Român prin intermediul Centrului Naţional al Cărţii şi al ICR Londra şi realizate cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Librăriei Waterstones Piccadilly, al Asociaţiei Editorilor din România, al editurilor Istros Books, Penguin Books şi Profusion Books, precum şi al Muzeului Literaturii Române.
România la Festivalul Internaţional
al Cărţii de la Budapesta
În perioada 21-24 aprilie 2016 s-a desfăşurat cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional al Cărţii de la Budapesta, manifestare ce reuneşte anual aproape o sută de expozanţi şi peste 60000 de vizitatori în complexul expoziţional Millenaris. Institutul Cultural Român, prin ICR Budapesta şi Centrul Naţional al Cărţii, s-a alăturat Ministerului Culturii din România, susţinând prezenţa românească la târgul de carte din Ungaria. Conform tradiţiei, România a fost prezentă cu un stand organizat de Ministerul Culturii, în cadrul căruia au avut loc lecturi publice, întâlniri cu scriitorii români, prezentări de carte şi dezbateri. Anul acesta, Ministerul Culturii, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Budapesta, şi-a propus să exploreze diferenţele şi apropierile, corespondenţele şi diviziunile apărute în ultimul deceniu în literatura română, având în vedere afluxul de scriitori tineri, din ce în ce mai căutaţi de edituri şi mai prizaţi de către public, precum şi apariţia unei puternice generaţii de poeţi.
Au fost prezenţi la Budapesta, la invitaţia Ministerului Culturii, prozatorii Filip Florian şi Petru Cimpoeşu, poeţii Radu Vancu, László Noemi şi Ana Donţu. Acestora li s-a alăturat, ca invitat al Institutului Cultural Român de la Budapesta, romancierul Radu Aldulescu. Evenimentele au fost moderate de criticul literar Marius Miheţ şi transpuse pentru public în limba maghiară de Nagy Lajos. S-a organizat o dezbatere cu tema Scriitorul - între discurs public şi tăcere, la care au participat Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Ana Donţu, László Noemi, Filip Florian. Lansarea traducerii în limba maghiară a volumului 4 a.m. Cantosuri domestice de Radu Vancu (Hajnaly négy, ed. Syllabux, 2016) s-a desfăşurat în prezenţa autorului şi a traducătorului Mihok Tamás, urmată fiind de o lectură de poezie şi o dezbatere cu tema Feminitate şi alteritate în poezia contemporană, cu poetele Ana Donţu şi László Noémi.
Filip Florian a purtat în dialog cu György Dragoman pe marginea traducerii în limba maghiară a romanului său Toate bufniţele (Mindegyik bagoly,Editura Bookart, 2016, traducător Demény Péter). A avut loc un dialog al scriitorilor Petru Cimpoeşu şi Radu Aldulescu pe marginea traducerilor în limba maghiară ale romanelor Simion liftnicul (Simion, a panelszent, Editura Kalligram Slovacia, traducător Szöcs Imre), şi Cronicile genocidului (A népirtás krónikái, Editura Napkút, traducător Kirilla Teréz). Cronicile genocidului a fost tradus în limba maghiară cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii prin programul TPS - Translation and Publication Support Programme.
Ţara care a avut anul acesta statutul de invitat de onoare este Slovacia. În cadrul festivalului se acordă Marele Premiu pentru Literatură al Oraşului Budapesta, care a avut, de-a lungul timpului, ca laureaţi, unele dintre cele mai sonore nume ale literaturii mondiale, precum Mario Vargas Llosa, Umberto Eco, Salman Rushdie, Amos Oz sau Günter Grass. Anul acesta, onoarea i-a revenit scriitorului norvegian Joostein Garder.
Programul de finanţare şi de parteneriate culturale CentenArt pentru anul 2016
Institutul Cultural Român lansează sesiunea de selecţie a ofertelor culturale, în cadrul Programului de finanţare şi de parteneriate culturale CentenArt, pentru anul 2016. Prin intermediul Programului CentenArt, Institutul Cultural Român acordă finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale în domeniile: arte vizuale (arte plastice, arte decorative, design, noile media, fotografie, performance) şi artele spectacolului (teatru, muzică, dans), pentru o serie de evenimente organizate în afara ţării, cu scopul de a evoca 100 de ani de la formarea României Mari.
Acordarea finanţărilor nerambursabile prin programul CentenArt se realizează pe bază de selecţie de oferte culturale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, cu modificările şi completările ulterioare şi cu prevederile regulamentului sesiunii de selecţie. Finanţarea nerambursabilă se acordă numai în condiţiile existenţei unor surse de finanţare, proprii sau atrase, ale beneficiarului, altele decât cele provenite de la bugetul de stat, în procent de minimum 10% din valoarea proiectului.
Pentru a participa la concurs, solicitantul trebuie să depună o ofertă culturală care să conţină documentaţia obligatorie prevăzută în Regulamentul de desfăşurare a sesiunii de selecţie, afişat pe site-ul Institutului Cultural Român, şi să completeze anexele disponibile. Înscrierea la sesiunea de selecţie se va realiza prin depunerea documentaţiilor la sediul Institutului Cultural Român din strada Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, cod 011824, Bucureşti, într-un dosar, cu menţiunea: În atenţia Direcţiei Relaţii Internaţionale sau se va transmite, prin poştă, la aceeaşi adresă, într-un plic închis, cu următoarea precizare: Pentru programul CentenArt.
Termenul limită pentru depunerea documentaţiilor este 19 mai 2016, ora 17:00 (data poştei). Documentaţiile trimise prin e-mail sau fax şi cele care vor fi transmise la o dată ulterioară celei indicate mai sus, prin poştă şi/sau servicii de curierat, nu vor participa la sesiunea de selecţie.
Relaţii suplimentare: e-mail: [email protected]
Biroul de presă al ICR
