Povestea unei descoperiri
Academia Română a organizat conferinţa „Rolul ARN non‑codante în cancer. Povestea unei descoperiri”, susţinută de prof.dr. George Călin, specialist în cadrul M.D. Anderson Cancer Center de la Universitatea din Texas. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125 şi constituie cea de‑a cincea conferinţă cu public din seria „Ora de ştiinţă. Invitaţii Academiei Române”.
Manifestarea a fost moderată de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, şi a fost alcătuită din două părţi, prima dedicată expunerii, iar cea de‑a doua, dialogului cu publicul. Conferinţa propusă de profesorul George Călin a abordat o temă de maximă actualitate privind utilizarea celor mai noi descoperiri ale ştiinţei în prognosticarea şi tratarea cancerelor.
Cauzele apariţiei acestei boli necruţătoare au constituit o preocupare continuă pentru oamenii de ştiinţă, iar vreme de zeci de ani proteinele au fost considerate esenţiale în aceste cercetări. O atenţie deosebită a fost acordată mutaţiilor acidului dezoxiribonucleic (ADN) care le codifică sau variaţiilor sale de expresie. Relativ recent, o descoperire neaşteptată a modificat fundamental această direcţie: microARN‑urile (miRNA), care sunt ARN‑uri non‑codante scurte, ce nu produc proteine, dar au rol în reglarea expresiei acestora, au fost identificate ca fiind fundamentale pentru iniţierea, dezvoltarea şi răspândirea celulelor canceroase. Mai mult, corelarea dintre expresia acestor microARN‑uri cu rata de supravieţuire a pacienţilor deschide perspectiva utilizării lor în tratamentul cancerelor.
„Carcinogeneza, invazia şi metastazarea tumorilor maligne implică microARN‑uri (miRNA), care sunt ARN non‑codante scurte, cu rol în reglarea expresiei genice. Expresia miRNA poate fi folosită pentru clasificarea şi prognosticul afecţiunilor maligne. Lipsa sau, dimpotrivă, amplificarea expresiei miRNA apare în multe cancere, iar alterarea tipului de expresie miRNA poate afecta ciclul celular, programul de supravieţuire şi diseminarea la distanţă. Modificările genelor miRNA joacă un rol crucial în fiziopatologia cancerelor la om. Mai mult, corelarea dintre expresia acestor ARN‑uri non‑codante cu potenţialul metastatic şi rata de supravieţuire deschide perspectiva utilizării lor în tratamentul cancerelor”, explică prof. Călin.
Doctorul George Călin a prezentat povestea acestei descoperiri, precum şi rolul esenţial pe care l‑au avut cercetătorii de origine română în iniţierea şi dezvoltarea domeniului de studiu al microARN‑urilor în bolile umane.
Dr. George Călin şi‑a început activitatea medicală la Spitalul Clinic „Fundeni”, cu profesorul Alexandru Oproiu, iar cea de cercetare, la Institutul „Victor Babeş”, cu profesorul Dragoş Ştefănescu. Începând cu anul 2000 a lucrat în laboratorul lui Carlo Croce, la Kimmel Cancer Center în Philadelphia. A fost primul cercetător care a descoperit legătura dintre genele ce nu codifică proteine numite microARN‑uri şi cancer, un moment crucial în genomică şi, mai ales, în domeniul oncologiei moleculare. Actualmente este profesor la M.D. Anderson Cancer Center din Houston, în departamentele de Translational Molecular Pathology şi Leukemia, şi este directorul Centrului pentru Studiul ARN non‑codante.
Domeniul său de interes îl reprezintă în continuare rolul microARN şi al altor ARN non‑codante în carcinogeneză şi metastazare. A adus contribuţii importante şi în studiul rolului microARN‑urilor în cea mai gravă boală infecţioasă, sepsisul, în special al funcţiei acestora ca potenţiali hormoni, biomarcheri şi agenţi terapeutici.
Cele peste 600 de lucrări publicate de prof. Călin sunt citate de peste 140.000 de ori. Multe dintre articolele publicate de prof. George Călin au coautori cercetători şi medici din România, laboratorul său fiind un „training camp” pentru toţi tinerii care doresc să se implice în activităţile de cercetare medicală aprofundată. În cei douăzeci de ani de activitate au fost pregătiţi peste 200 de cercetători, mulţi dintre ei deveniţi acum medici de renume.
Ciclul de conferinţe „Ora de ştiinţă. Invitaţii Academiei Române” propune întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţii pasionaţii de cunoaştere. Organizate în spaţiul Academiei Române, conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de‑a doua constituindu‑se într‑o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
Biroul de comunicare al Academiei Române
