Quo vadis promovarea literaturii României în străinătate?
Comentariu cu ocazia Târgului International de Carte de la Leipzig. Poduri suspendate din hârtie este titlul deosebit de potrivit al unei antologii cu poezii româneşti contemporane, alcătuită din traduceri realizate de poetul Hellmut Seiler. Cartea a apărut la Editura Noack & Block la Berlin în 2021, cu sprijinul financiar acordat de Institutul Cultural Român (ICR). La finele lunii martie anul curent, însă, ICR n‑a mai aprobat sprijin financiar domnului Hans Dama pentru traducerea antologiei de poezii Tragicul visător de Aura Christi, planificată să apare la aceeaşi editură. Scriitoarelor Tatiana Ţibuleac şi Liliana Corobca, însă, de asemenea originare din Republica Moldova, li s‑au atribuit fonduri pentru traduceri în limba poloneză, respectiv engleză, ca şi, în trecut, pentru alte ţări. Având în vedere faptul fericit că există numeroşi autori români de rang mondial, selecţia nu e uşoară, dar e cumpănită oare şi sprijinul e bine direcţionat?
După pauza condiţionată de pandemie, Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig s‑a reluat în această primăvară, din nou cu participarea ICR şi promovarea apariţiilor noi, accesibile în limba germană, a scriitorilor originari din România. În programul Târgului n‑au fost doar scriitori cu renume, bine cunoscuţi şi în Germania, cum ar fi Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, ci şi Ioana Pârvulescu, Lavinia Branişte, Paula Erizanu, Adrian Şchiop, Ioana Nicolaie, Oleg Serebrian, precum şi traducătorii lor. Focalizat pe evenimentul cultural „Timişoara – Capitala Culturală Europeană 2023”, publicistul Traian Pop a organizat discuţii publice cu scriitori bănăţeni predecembrişti activi în continuare. Excepţie ar fi fost multitalentatul Robert Şerban, deja prezent în Germania cu unele volume, dar între timp cu mai multe cărţi de diferite genuri ce aşteaptă a fi traduse. Din partea scriitorilor germani originari din România a avut loc o discuţie ars poetica cu experienţa a două generaţii diferite: Ernest Wichner, membru al „Aktionsgruppe Banat” din anii ‘70, şi Alexandru Bulucz, plecat din România la finele anilor ‘90; amândoi cu activitate literară apreciată, respectiv premiată în prezent.
Unii din scriitorii numiţi au putut fi prezentaţi publicului german datorită sprijinului financiar primit din partea organizaţiei transnaţionale TRADUKI pentru traduceri literare, altfel programul ICR susţinut la Leipzig ar fi fost şi mai scurt. Cu puţini ani în urmă, ICR a sprijinit financiar traducerea a circa 100 de cărţi; actualmente au fost doar 28 din 74 dosare depuse. De exemplu, Georg Aescht a tradus în 2012 o selecţie din trei volume de poezii scrise de Claudiu Komartin. Acesta este, între timp, poet renumit, cu o casă de editură proprie, publicând revista bianuală Poesis international, dar în Germania e aproape necunoscut. Similară e situaţia poetei Svetlana Cârstean, a cărei selecţie de poeme a fost tradusă de premiata Eva Ruth Wemme, însă fără a găsi parteneri editoriali din motive financiare. Respectându-i romancierul Cătălin Mihuleac şi alţi autori de proză scurtă, această listă poate fi lesne lărgită cu scriitori din România ca reprezentanţi ai unei literaturi moderne, emancipate, ponderându‑se astfel cultura României în mod paneuropean, dacă această literatură ar fi disponibilă în alte limbi.
Deciziile sesiunii 2023 ale programelor de finanţare „Translation & Publication Support (TPS)” au fost luate de comisia de experţi evaluatori ai Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC) al ICR. Deşi cei trei membri ai acestei comisii au fost criticaţi pe reţelele sociale, trebuie constatat că au cunoştinţe avansate şi experienţă amplă. Evident, o comisie alcătuită din membri numeroşi ar obţine rezultate mai echilibrate. Însă rămâne neclar ţelul programului şi al activităţilor de promovare a literaturii României în străinătate: se doreşte medierea autorilor clasici şi ai celor deja cunoscuţi prin intermediul aşa-numitor „poduri suspendate din hârtie”, sau se doreşte promovarea mai intensă a literaturii cu o diversitate amplă, de rang mondial? Sprijinul financiar în spaţiul limbii germane al unor reviste cu traduceri literare şi eseuri ar fi un pas potrivit în direcţia menită.
■ Articol apărut în cotidianul bucureştean în limba germană ADZ/ Allgemeine Deutsche Zeitung, aprilie 2023
Ortwin‑Rainer Bonfert
