În Introducerea la volumul ei Alte lecturi canadiene/Other Canadian Readings, recent apărut la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj‑Napoca (2020), Mihaela Mudure scrie cu zâmbetul pe buze: „Personal, sunt de opinia lui William Congreve, care observa cu atâta agerime încă din secolul al XVII‑lea în «Prefaţa» la Incognita: «Some Authors are so fond of a Preface, that they will write one tho’ there be nothing more in it than an Apology for its self»”.
Subtil învăluitoare şi programatic detensionantă în avanscena unei cărţi de o remarcabilă erudiţie academică, invocarea spumoasei autoironii auctoriale din timpul Restauraţiei se converteşte în punctul de fugă al unui volum consacrat literaturii canadiene, cu o mărturisită preferinţă pentru romanul multicultural, destinat explicit „unui grup de cititori instruiţi şi plurilingvi”. Astfel, în siajul intenţiei „de a citi Canada precum un text, precum o realitate pe care vrei s‑o descifrezi”, Mihaela Mudure ordonează două secţiuni inegale cantitativ – una în limba română, accentuat eseistică, dominată de plăcerea lecturii, şi una rezervată câtorva studii şi eseuri scrise în limba engleză, fidele exigenţelor academice anglo‑saxone.
Adevărată mostră de amplitudine culturală, spirit profund şi neconcesiv, seriozitate exegetică şi conexiunea la pulsul viu al dezbaterilor intelectuale globale, Despre şi împotriva
multiculturalismului (canadian) decupează din textura acestei „realităţi de descifrat” critica echilibrată pe care Neil Bissoondath o face multiculturalismului şi politicilor sale de mozaicare societală, autoarea acordând o atenţie specială nuanţelor aduse în discuţie de către teoriile de rasă şi de etnicitate pe diferite meridiane şi în diferite contexte socio‑politice, deoarece – punctează impecabil Mihaela Mudure comparând discursul Angelei Merkel împotriva multiculturalismului cu ecuaţia complexă multiculturalism – rasializare – rasă, dezvoltată de Bissoondath într‑o lucrare din 1994 intitulată Selling Illusions. The Cult of Multiculturalism in Canada – „multiculturalismul din Germania nu este identic cu cel din Canada”. „Scriitorul indiano‑caraibiano‑canadian” Neil Devindra Bissoondath revine în O tragedie canadiană graţie calităţilor sale de romancier, subiectul analizei profunde fiind de această dată The Soul of All Great Designs (2008), „un soi de hypertext bazat pe celebra Tragedie americană a lui Theodore Dreiser”.
Critica multiculturalismului canadian reprezintă subiectul hermeneutic al eseului consecutiv, Beth Brant şi genul scurt, în paginile căruia autoarea ne introduce în universul unei scriitoare insuficient apreciate (probabil, sugerează autoarea, şi din cauza „particularităţilor ei existenţiale”), ale cărei povestiri şi nuvele – This is History, Wild Turkeys, Food & Spirits, Death in the Family, Turtle Gal – „vorbesc despre cultura băştinaşilor canadieni, despre lipsa de înţelegere între etnii şi oameni, despre necesitatea comunicării şi a respectului reciproc”. De perimetrul amerindian ţine şi Thomas King printre mituri, un eseu spumos în care sunt prezentate două povestiri interesante: Bad Men Who Love Jesus, parodie după Noul Testament construită cu elemente amerindiene, respectiv Where the Borgs Are, unde elementul dialogic vine din lumea celor pasionaţi de Star Trek. Scriitorul, cineastul şi militantul pentru drepturile amerindienilor Thomas King este şi subiectul eseului următor, Literatură, ecologie şi amerindieni, explorare minuţioasă a palierelor narative şi a discursului heterogen din romanul Green Grass, Running Water, traversată rafinat de fascinaţia miturilor inserate în ţesătura narativă.
O schimbare de registru aduce Marie de l’Incarnation, text în care Mihaela Mudure reconstituie portretul „primului condei al Canadei din punct de vedere cronologic”. Născută la sfârşitul veacului al XVI‑lea în Franţa, Marie Guyart intră în 1631 în Ordinul Ursulinelor, iar în 1639 se îmbarcă la Dieppe pentru Canada, unde va desfăşura o intensă muncă de apostolat. Beatificată în 1911, Marie de l’Incarnation lasă posterităţii o serie de scrisori care o plasează printre figurile relevante atât pentru Contrareformă, cât şi pentru literatura colonială, analizate avizat de către Mihaela Mudure în contextul epocii în care ele au fost scrise, cu extensii decomplexate înspre domeniul mai larg al literaturii mistice feminine.
O altă figură feminină accentuată prinde contur în eseul intitulat Irlandeză în Canada. Protagonista lui este Isabella Valancy Crawford (1846‑1887), poetă şi prozatoare interesantă, dar prea puţin cunoscută lectorilor români, ceea ce justifică din plin provocarea lansată de autoare unor potenţiali traducători. Atentă la mărcile specifice ale scriiturii, sensibilă mai ales la puritatea şi simplitatea acesteia, dar conştientă şi de naţionalismul canadian emergent, Mihaela Mudure analizează selectiv versuri din volumul de poezii publicat postum de către I. V. Crawford şi sintetizează critic câteva dintre poveştile acesteia.
Importanţa traducerilor revine cu pregnanţă pedagogică în eseul Un roman acadian, decantare echilibrată a palierelor Corăbiilor destinului, de Sylvain Rivière, receptat drept roman „etnic şi regionalist”, obligatoriu pentru un lector interesat de istoria Canadei. Seria analizelor rezervate romanelor canadiene continuă în Despre cowboy şi adevăr cu The Englishman’s Boy, semnat de Guy Vanderhaeghe. Detaliind cele două intrigi paralele ale romanului, Mihaela Mudure demonstrează încă o dată cât de importantă rămâne capacitatea de a surprinde esenţa, chiar şi în exerciţiul hedonismului hermeneutic: „Per ansamblu, romanul lui Vanderhaeghe este o mare poveste despre adevăr şi despre cum este el constituit sau cum se constitui el ca receptare a realului”.
Aceeaşi capacitate analitică orientată înspre profunzime domină fiecare explorare a creaţiilor romaneşti, fie că ne gândim la The Stone Diaries, romanul lui Carol Shields, în care autoarea urmăreşte evoluţia unei identităţi feminine, la L’Énigme du retour, de Dany Laferrrière, catalogat drept „un roman al condiţiei migrantului de astăzi”, fie că parcurgem comentariile percutante generate de romane în care preocuparea pentru mass‑media este definitorie (precum Miss Wyoming, de Douglas Coupland, sau Nights on Air, de Elizabeth Hay). „Interesul postmodern pentru marginalitate, pentru structurile […] care sfidează centrul, alcătuirile bazate pe simplistica alternanţă de alb şi negru au adus în atenţia bărbaţilor şi femeilor doldora de lecturi serioase şi «grele», poveştile de captivitate” – observă Mihaela Mudure în preambulul unui text consacrat acestui „gen luat în răspăr”, revitalizat de aceeaşi Elizabeth Hay în Captivity Tales. Candians in New York.
Eseul intitulat Viaţa trebuie, totuşi, suportată reactivează o constantă a opţiunilor analitice ale autoarei: minoritarii. În acest caz, protagonista este Mavis Gallant, în ale cărei nuvele se remarcă „realismul condimentat cu un umor subtil, o tematică internaţională care ajută la înţelegerea mai nuanţată a multiplelor faţete ale identităţii canadiene contemporane”. Trauma minorităţii japoneze din Canada celui de‑al Doilea Război Mondial oferă backgroundul explorării unei teme romaneşti obsesive pentru scriitorii niponi din America de Nord – un exemplu fiind fascinantul roman Obasan, de Joy Kogawa –, decantate în eseul Între Canada şi Okinawa. Concentrată asupra rafinamentului narativ exersat de Darcy Tamayose în romanul ei din 2007, intitulat Odori, analiza reprezintă şi o invitaţie la reflecţie, punctul critic fiind, inevitabil, multiculturalismul impus de lumea globală în care trăim. Din aceeaşi sferă de reflecţie face parte şi problema migraţiei, a deteritorializării contemporane, adică subiectul analizei dedicate romanului In Another Country. Not Here al lui Dionne Brand (din eseul Deteritorializare: din Trinidad în Canada).
Scrisă în vremuri pandemice, analiza poeticii lui Miriam Waddington (Evreitate şi literatură în Canada) punctează condiţia femeii şi a evreităţii în Lumea Nouă, dar reţine un mesaj infinit mai generos: „Miriam Waddington ne invită a considera umanitatea noastră profundă a tuturor ca fiind cea mai convingătoare bază de discuţie. Nu ne putem bucura cu adevărat de micile mari bucurii ale vieţii decât împreună”.
Suita de voci feminine din volum se expandează, elevat şi imperios, graţie unor excelente comentarii generate de romane de inspiraţie istorică, precum Elisabeth, Duchess of Somerset, semnat de Marianne Brandis, sau de un „exerciţiu de rafinament şi îndemânare naratologică” precum nuvela din 1970 a lui Margaret Laurence, A Bird in the House. Aceeaşi propensiune intelectuală este responsabilă şi pentru fabuloasa lecţie de Feminitate, feminism, iubire, a cărei protagonistă este Louky Bersianik, una dintre cele mai importante figuri ale şcolii de studii de gen din Quebec, voce incomodă poate pentru câteva spirite mai sensibile, în care vitalitatea polemică şi erudiţia sunt puse în mişcare de impulsul de a dezvălui „mecanismele sexiste din limba franceză şi din marea cultură”.
Scrise în spiritul exigent al academismului occidental şi grupate sub titlul Canadian Ethnic Strings, ultimele trei studii ale volumului – Rohinton Mistry’s Perpective on Old Age: Involution or Evolution?, consacrat romanului Family Matters şi ancorat în teoriile lui Susan Sontag despre boală, Ronald Lee: A Canadian Roma Writer, rezervat romanului autobiografic Goddam Gypsy, şi Felicia Mihali Beyond the Pleasure Principle – etalează o impecabilă armătură exegetică, un discurs inteligent orchestrat şi o forţă speculativă bazată pe o solidă cultură umanistă.
Ancorat în studii etnice şi de gen, postcolonialism şi critica multiculturalismului, volumul Alte lecturi canadiene/ Other Canadian Readings de Mihaela Mudure se dovedeşte a fi creaţia unui spirit de o remarcabilă deschidere culturală, pentru care rigoarea academică şi soliditatea perspectivei culturale reprezintă dominante asumate neconcesiv, chiar şi atunci când tonalitatea scriiturii înclină înspre hedonismul hermeneutic.
■ Scriitor, critic şi istoric literar, cercetător ştiinţific
Constantina Raveca Buleu
