Eseu – Publicistică – Critică literară
-
Dumitru Radu Popescu şi est-etica „anticomunistă”
Cum a abordat chestiunea în Istorie Nicolae Manolescu? El trebuia să îmbine exigenţele esteticului (pe care îl proclamă normă centrală…
Citește articolul -
Opera ca unitate muzicală
Spre deosebire, însă, de Faust, care s-a bucurat de redări scrise în cursul Evului Mediu, Don Juan nu a avut…
Citește articolul -
William Blake, demiurgul de Aloisa Şorop
Sfinţii şi profeţii sunt a treia categorie de agenţi externi cu care Blake intră în relaţie de comunicare, deşi nu-l…
Citește articolul -
Ce ne spune opera lirică?
Hegel aparţine în chip evident muzicii epocii sale (fiind un „corespondent” filosofic al lui Beethoven, cum înclina să-l vadă Mihai…
Citește articolul -
Istorismul şi filosofia
Strauss a văzut în filosofia profesorului său Heidegger culminaţia istorismului, atinsă chiar în efortul de a-l transcende, şi a căutat…
Citește articolul -
Un poet „zgârcit la vorbă”
Să nu sărim peste mârţoagă şi să rămânem mai degrabă la adevăr, adică la faptul că universul liric contorsionat, negru…
Citește articolul -
Bucureştii de la periferie. Romanţuri şi romane de veac XIX de Alexandru Farcaş
Romanul de aventuri reprezintă relaţiile dintre indivizi din perspectiva ideologiei mic-burgheze, se caracterizează prin viziunea antiaristocratică, bunul-simţ comun şi simpatia…
Citește articolul -
Caragiale. Fantastic şi ocult de Carmen Duvalma
Nuvelele lui Caragiale se termină într-o ambiguitate specifică fantasticului, deoarece eroul nu este sigur de caracterul supranatural al întâmplării, căutând…
Citește articolul -
Istoria filosofiei ca filosofie la Leo Strauss
Morala se transformă în oportunism, ştiinţa devine abstinentă, ideologiile îşi fac jocul, iar ceea ce a mai rămas din filosofie…
Citește articolul -
Doar ce se vede…
O Românie interioară traduce, în esenţă, o utopie retorică solitară, de tip marginal sau melancolic: cum ar putea fi România…
Citește articolul