România și civilizația românească în Israel la Biblioteca de carte românească din Haifa

 

 

Comunicat:

România și civilizația românească în Israel 
Biblioteca de carte românească din Haifa

Fundația Culturală Ideea Europeană, în parteneriat cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) – sub egida Academiei Române – a organizat o serie de evenimente cu genericul „România și civilizația românească în Israel” între 19 și 25 octombrie 2022 în Țara Sfântă. În anul 2022, declarat de ASILR „Anul cărții în Limba Română în Israel”, acest proiect de anvergură, cu o hartă bogată de evenimente (Tel Aviv, Ierusalim și Haifa), își propune să promoveze civilizația românească în Israel și să întărească legăturile comunității din diaspora cu România în anul în care sărbătorim Centenarul Încoronării reginei Maria și a regelui Ferdinand I Întregitorul (1922-2022) – ceremonie prin care acum un veac se desăvârșea Marea Unire de la 1918.

Directorul Bibliotecii de Carte Românească din Haifa, doamna Erna Kretzer, președinte al HOR Haifa, ne-a primit cu căldură împreună cu cei mai fideli cititori de carte românească aici, la Haifa, bucuria adusă de donația de carte românească, făcută de Fundația Culturală Ideea Europeană, fiind evidentă și de bun augur. Printre personalitățile-pivot, care ne-au fost alături aici, în frumoasa urbe de pe malul Mediteranei, se află Dragoș Nelersa, președinte al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Israel, Ada Shaulov-Enghelberg, Haim Rotter ș.a. (Israel), Ștefan Borbély, Dana Oprica, Constantina Raveca Buleu, Aura Christi ș.a. (România). Au fost prezentate, fiind puse în dezbatere, o serie de cărți apărute recent la Editura Ideea Europeană, între care menționăm: Luiza Barcan, Răsărit · Ανατολή; Constantina Raveca Buleu, Splendor singularis; Maria Zambrano, Filosofie și poezie; Ștefan Borbély, Modus operandi; acad. Ioan-Aurel Pop, Istoria României moderne;  Florin Zamfirescu, Actorie sau magie; Adrian Dinu Rachieru, Voci din exil; acad. Nicolae Breban, Bunavestire; Eugen Uricaru, Viața unui fluture; Mircea Platon, Treptele umbrei; Alexa Visarion, Cealaltă scenă; Theodor Codreanu, Europa în care putem crede; Mircea Braga, Ultima frontieră; acad. Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, Aura Christi, Psalmi, Veșnica întoarcere ș.a.

Amfitrioni: Erna Kretzer, Dragoș Nelersa și Aura Christi

Protagoniști: Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, Ștefan Borbély, Dana Oprica, Constantina Raveca Buleu.
Lectură publică de poezie: Psalmi de Aura Christi.
Și aici am fost însoțiți de doamna lector prof. dr. Carmen Dimitriu, care predă limba și literatura română la cea mai mare instituție de învățământ superior din Israel – Universitatea din Tel Aviv, ale cărei cursuri sunt urmate de circa 30 000 de studenți.

Seria de evenimente (conferințe, lansări și expoziție de carte, lectură publică, dialoguri și discuții interactive ș.a.) a avut loc în elegantul sediu al Bibliotecii de Carte Românească din str. Nordau nr. 10, Haifa. Fundația Culturală Ideea Europeană a făcut o donație de carte Bibliotecii de Carte Românească de la Haifa și Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Tel Aviv.

Invitați de marcă au vorbit despre aspecte vitale ale promovării României și a civilizației românești în Israel. Dr. Constantina Raveca Buleu, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca (Academia Română) a conferențiat despre dialogul Jean-Jacques Askenasy – Sorin Antohi. Valențe identitare și culturale. Dialogurile lui Sorin Antohi cu Jean-Jacques Askenasy, reunite într-un volum apărut recent, sub titlul Oameni și patrii. Istoriile și geografiile identității, ilustrează modul în care „se articulează identitarul prin raportare la Celălalt, prin asimilarea fiecărei experiențe și prin decantarea culturală bidirecțională (română și israeliană), cartea integrând nu numai autobiografia picarescă a lui Jean-Jacques Askenasy pe pământ românesc, continuată de un interes avid pentru cultura română, ci și evoluția acestuia după plecarea în Israel. Neurolog de reputație internațională, născut la Sofia în data 13 noiembrie 1929, cu o copilărie petrecută în Franța (până la nouă ani) și stabilit ulterior în România, cu studii la Craiova, București, Timișoara, Cluj, Paris și New York, plecat în Israel încă din 1972, Jean-Jacques Askenasy este membru de onoare al Academiei Române”.

Prof. univ. dr. em. Ştefan Borbély, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, a evocat-o, și aici, pe Margareta Sterian, despre care profesorul emerit susține, că „Margaretei Sterian (n. Weinberg), generaţia mea îi datorează câteva cărţi de formare excepţionale (Aud cântând America, 1973, 2005; Mâhnirea e mai grea decât marea, lirică irlandeză, 1974; Eternă bucurie-i frumuseţea, lirică britanică, 1977 etc.) şi-n principal întreţinerea unei atitudini de cosmopolitism elevat în anii ’60-’70, când puterea politică era departe de a încuraja asemenea deschideri”.

Scriitoarea Dana Oprica a vorbit și la Haifa despre Marcel Iancu şi Contimporanul, Ion Pribeagu şi Zaraza: „Cel care îşi lasă bine amprenta în Bucu­reştiul interbelic este pluridisciplinarul Marcel Iancu (1895 Bucureşti – 1984 Ein Hod), pictor, arhi­tect, eseist şi publicist, dacă ne referim la iniţiativa fon­dării influentei reviste de avangardă Contimporanul, pe urmele consacratei deja Contemporanul, împreună cu Ion Vinea, în 1923. Viaţa artistului poate fi împărţită în două capitole: 46 de ani în Europa şi 43 de ani în Israel, iar lucrările lui sunt colorate de simbo­luri româneşti şi iudaice. În nordul ţării, în cel mai fru­mos colţ din Israel, Ein Hod, înfiinţează colonia artiştilor în 1953. Tot în nordul ţării, la Baia Mare, Simon Hollosy, Karoly Feren­czy, Istvan Reti înfiinţau, în 1896, Colonia de la Baia Mare, într‑o zonă în care natura îşi arăta toate nuanţele de verde”.

Profitând de interesul evident manifestat de invitați, Aura Christi s-a referit la valorile de vârf naționale românești, promovate de Academia Română și la accentul pus de acest prestigios for pe conservarea, păstrarea și promovarea identității românești în țară și în lume. În acest context, au fost prezentate câteva cărți-eveniment: romanul Bunavestire – capodopera prin care s-a revoluționat proza românească de după cel De-al Doilea Război Mondial – semnată de Nicolae Breban, apărută în ediție definitivă la Editura Ideea Europeană și tradusă în mai multe limbi europene, inclusiv în franceză, la prestigioasa Editură Flammarion; volumul de excepție semnat de marele istoric Ioan-Aurel Pop, Istoria României moderne, și publicat relativ recent și în versiune chineză; „o carte a cărților” a marelui erudit Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, care urmează să apară și în versiune chineză; cartea-eveniment a Luizei Barcan – Răsărit – unde un loc important îi revine identității culturale, lingvistice și religioase din România și Israel.

Aura Christi a vorbit despre Fundația Culturală Ideea Europeană și programul acestei instituții europene, rolul și locul unui poet în ziua de azi în societate, felul în care poezia poate salva, astăzi, lumea. Despre arte ca instrument al diplomației culturale ș.a. Artele se reunesc sub cupola diplomației culturale – ca mod de promovare a civilizației românești în Țara Canaan, poezia fiind corolarul artelor. Poeta a susținut o lectură publică din psalmii incluși în volumele: Psalmi, Orbita zeului, Grădini austere, Geniul inimii.

Haim Roter a cântat în ebraică și română, iar Elena Cercel, îmbrăcată într-un costum popular foarte frumos, a cântat cântece populare românești.

Proiect realizat sub egida
Academiei Române

Acest proiect este realizat cu sprijinul
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Partener de proiect: Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română – ASILR
Parteneri media: Muzeul Național al Literaturii Române, APLER/ Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, revista Contemporanul. Ideea Europeană, agentiadecarte.ro, Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română – ASILR, Gazeta Românească, Editura Familia ș.a.

Total 1 Votes

0

1